Aruncand o privire in secolul al XIX-lea, Marea Britanie avea o economie de varf : schimburile din strainatate prosperau, standardul de viata crestea si el, si cetatenii ei veneau cu inovatii industriale puse la punct din ce in ce mai bine. Odata cu cresterea celorlalte tari in economie in secolul al XX-lea, economia britanica a ramas relativ puternica. A continuat sa se dezvolte, si Marea Britanie ramane asfel un mare producator de bunuri industriale si prestator de servicii, ca si un mare centru al lumii de schimb si finante. In secolul al XX-lea, britanicii au realizat un produs intern brut aproape triplu, o reusita foarte remarcabila, luand in considerare marimea si resursele naturale limitate ale Marii Britanii. Indemanarea si ingenuitatea muncitorilor britanici foarte bine pregatiti, a managerilor si a intreprinzatorilor a dat posibilitatea economiei britanice sa functioneze foarte bine si sa multumeasca populatia. Desi economia Marii Britanii a fost foarte puternica in secolul al XX-lea, a trebuit sa faca fata unui numar de probleme persistente. Balanta schimburilor a fost una. Marea Britanie trebuia sa importe mai mult de o zecime din alimentele pe care le consuma si mult mai multe materii prime, bunuri fabricate, si trebuia sa exporte suficiente produse si servicii astfel incat suma primita sa acopere suma data pentru produsele importate. Alta problema a fost ineficienta industriala, care a fost evidentiata in industriile traditionale ca cea a carbunilor, a constructiilor de nave si textila, care produceau mai multe produse decat puteau sa vanda. r8h22hk
Cateva fabrici care au fost nationalizate dupa 1945, cum ar fi British Oil Corporation, British Airways si British Telecommunications, nu erau profitabile. In plus, sindicatele solicitau companiilor sa angajeze mai multi muncitori decat era nevoie, si timpul era pierdut datorita grevelor prin care muncitorii cereau salarii mai mari. Aceste probleme ale sindicatelor cresteau costul produselor cauzand inflatie. Inflatia apare atunci cand cererea pentru produse era mai mare decat producerea lor, fapt care conduce la o crestere a valorii produselor. In acelasi timp, somajul a ramas ridicat -; 11 % din forta apta de munca in anii 1980 -; si eforturile ca acest procent sa scada au esuat.
Guvernul a luat o serie de masuri care sa incurajeze dezvoltarea economica. A micsorat puterea sindicatelor si a vandut cateva fabrici nationalizate, incluzand British Airways si British Telecommunications, pentru a le privatiza. A incurajat investitiile private, scazand taxele si restrictiile. Industriile noi, mai profitabile si de inalta tehnologie, au atras tot mai multi muncitori si manageri, in timp ce cele vechi, mai putin profitabile, au falimentat. Economia Marii Britanii a primit un imbold o data cu descoperirea si exploatarea rezervelor de petrol existente in Marea Nordului. Din cauza acestui petrol, Marea Britanie nu mai depinde de importurile de produse petroliere ci chiar are profituri de la exportul sau. In 1997, economia Britaniei a crescut la o rata de de 2.5 %, una dintre cele mai ridicate printre membrii Uniunii Europene.
Ca multe alte tari cu economie dezvoltata si moderna, Marea Britanie are o economie mixta. Aceasta inseamna ca unele sectoare ale economiei sunt ocupate de afacerile private.
Cheltuielile guvernului in 1997 si 1998 includeau securitatea sociala, care reprezenta 32 % din cheltuieli, si serviciile sociale de sanatate, care reprezentau 17 %. Alti bani ai guvernului mergeau la educatie -; 12%, interesul pentru datorii -; 8%, aparare -; 7%, lege, ordine si servicii de protectie -; 5%, mediu inconjurator -; 5%, industrie si agricultura -; 4%, transporturi -; 3%, si alte cheltuieli -; 7%.

AGRICULTURA

In comparatie cu alte natiuni, suprafata agricola a Marii Britanii este foarte scazuta, dar agricultura Britaniei este intensiva si foarte productiva. In ultimele decenii, agricultura a devenit mult mai productiva datorita inovatiilor in masinariile agricole, a folosirii fertilizatorilor, a pesticidelor si a ierbicidelor tot mai des. In consecinta, importurile de alimente si hrana au scazut de la 36% di totalul importurilor in 1955 la 11% in 1985 si la 10 % in 1994. In comparatie cu alte natiuni, sectorul agriculturii Britaniei este mult mai mic in termeni de angajare si contributie le PIB. In 1996, in agricultura au fost angajati circa 2% din forta de munca si a contribuit cu 1.4 % din PIB.
Circa 74 % din suprafata arabila a Marii Britanii este folosit pentru un anumit tip de agricultura. Mari suprafete din Marea Britanie (Scotia si Tara Galilor), sunt potrivite doar pentru pascut. Prin 1995, aproape 72 % din suprafata arabila a Marii Britanii a fost folosita pentru pascut, si restul pentru culturi de cereale.
Erau circa 234.300 de ferme, intinderea medie a unei ferme fiind de 73 de hectare (180 acri).

CRESTEREA ANIMALELOR
Mai mult de jumatate din ferme se ocupau cu cresterea animalelor(vite-pentru produse lactate si din carne ; oi-pentru lana si carne). Aceste animale contribuiau cu circa 37% din totalul veniturilor din agricultura. Fermele de animale sunt in continua crestere in Britania. Fermele de gaini a produs controverse in Marea Britanie, deoarece cresterea gainilor necesita mult spatiu si bani. Aceste protesteau fost foarte puternice atunci cand carnea de pui a fost exportata in Europa. Asociatiile de Protectia Animalelor I-a indrumat pe unii cetateni britanici sa devina vegetarieni.
Din cauza aparitiei bolii vacii “nebune”(encefalita spongiforma), consumul de carne de vita a scazut, Uniunea Europeana interzicand Marii Britanii sa mai exporte vreun fel de produse de vita. In 1997 fermierii britanici au protestat impotriva importului de carne de vita din alte tari europene, pe care guvernul o procura.

CULTURA CEREALELOR
Majoritatea fermelor din Marea Britanie se afla in estul, sudul si centrul Angliei si in estul Scotiei. Din suprafata destinata culturii cerealelor in 1996, 42% era ocupata de porumb, 27% de orz si 7.5% de rapita. Alte culturi includeau trestie de zahar, fasole si mazare. Folosirea fertilizatorilor, pesticidelor si a masinilor de inalta tehnologie au facut ca productia sa creasca surprizator. Totusi, aceste noi tehnici au adus critici din partea unor oameni asupra folosirii chimicalelor si asupra efectului lor asupra mediului.
In concluzie, economia Marii Britanii s-a ridicat semnificant printre tarile Uniunii Europene. Desi in secolul al XIX-lea era cea mai puternica din lume, acum standardele de viata ale britanicilor sunt cu mult mai mari, aceastea crescand odata cu dezvoltarea noilor tehnogii din lume, si, se poate spune ca economia Marii Britanii a ramas printre cele din varf.