h3y13yp
Vegetatia naturala are un fond primordial forestier caracteristic Europei Centrale , care prezinta diferentieri generate de altitudine, de etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul pre-domina in zonele de campie, fagul urca in Subcarpati si pe muntii mai scunzi, iar coniferele (molidul,bradul, pinul etc.) ajung pana la limita superioara a padurilor. Vegetatia forestiera prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta colo ristica atat de specifica peisajului romanesc. Pe muntii inalti se intalneste o vegetatie alpina si subalpina cu prinzand pajisti cu tufarisuri de jneapan si ienupar, afin etc. In sud-estul tarii(Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de sud)s-a dezvoltat o vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul apelor , in lunci si in special in Delta Dunarii s-a format o vegetatie specifica regiunilor cu umiditate abundenta (stuf,papura, rogoz, salcie si plop).
In diferite locuri din tara traiesc plante rare, unele endemice, altele constituind relicte din epoci inde - partate sau tipuri specifice altor zone ale planetei.Cea mai mare parte a Retezatului este inglobata in Parcul national Retezat, in cuprinsul caruia se afla si rezervatia stiintifica, unde sunt ocrotite plante rare -multe ende misme-.In muntii Retezat exista o flora foarte variata (peste 300 de specii),dintre care 16% endemisme car patice si peste 4% endemisme proprii. Dintre acestea din urma amintim vulturica (din genul Hieracium ). In muntii Piatra Craiului se afla o alta planta endemica , garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), care este totodata un relict de la sfarsitul tertiarului.Alte plante rare sunt dretele sau lotusul termal (Nymphaea lotus ), care creste in apele raului Peta de la Baile 1 Mai, laleaua pestrita (Fritillaria meleagris ) in zonele cu fanete umede , bujorul romanesc (Paeonia peregrina ) in Campia Romana .
Populatiile de animale sunt dispuse pe zonele si etajul de vegetatie care constituie mediul lor de viata.
Fauna cuprinde peste 3.600 de specii care provin tot din cele trei mari provincii europene : Europa Centrala , cu animale mari , Europa Rasariteana, cu rozatoare si pasari rare ( dropia ) si Europa de Sud, cu specii ca vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, dihorul etc. Insemnatate deosebita prezinta fauna cinegetica -reprezentata prin ursul cafeniu,capra neagra, capriorul, risul, cerbul carpatin, mistretul, iepu rele etc.- iar dintre pasari : cocosul de munte, cocosul de mesteacan, egreta mare, lopatarul, pelicanul cret si pelicanul comun, califarul alb, rata salbatica.Raurile si Dunarea adapostesc numeroase specii de pesti, printre care pastravul, lostrita(numai in Carpatii Orientali), lipanul in apele de munte, crapul, cleanul, mreana(in apele de ses), salaul, stiuca, bibanul ( in Dunare), morunul, nisetrul, scrumbiile ( la gurile Dunarii si in mare).
O mare parte din pasarile si animalele tarii noastre se bucura de ocrotire partiala sau totala.
Printre marile daruri pe care natura le-a oferit pamantului romanesc se afla si cele peste 2000 de iz voare minerale,dintre care multe sunt termale.Puterea tamaduitoare a unora dintre ele este cunoscuta de peste doua milenii, fapt dovedit de descoperirile arheologice de la Baile Herculane, de la Calan sau de la Geoagiu-Bai.
Izvioarele minerale sunt legate de prezenta muntilor vulcanici, de zacamintele de petrol, gaze naturale, sare, precum si existenta faliilor de adancime din zona carpatica. Majoritatea lor provine din apele vadoase care, prin infiltratii, ajung la mari adancimi, de unde revin la suprafata incarcate cu saruri , uneori avand tem peraturi ridicate.
Cele mai bogate zone in izvoare minerale si termale se afla de-a lungul Carpatilor si Subcarpatilor, fapt care a dus la dezvoltarea a peste 160 de statiuni in care s-au construit unitati moderne de cazare si tra tament, dintre care unele de importanta nationala ( Baile Herculane, Baile Felix, Vatra Dornei, Singeorz-Bai, Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Covasna, Calimanesti, Baile Olanesti etc.).