d3e20ei
Transilvania, al carui nume deriva din latinescul "Transilvana" (care,
in traducere literara inseamna "tara dintre paduri"), este situata
in centrul Romaniei, fiind inconjurata de muntii Carpati la sud, est si vest.
In prezent Transilvania este divizata in 10 judete, pe o suprafata totala de
96.837 kmp si are peste 4,5 milioane de locuitori.
De-a lungul istoriei, pe langa romani, pe teritoriul Transilvaniei s-au asezat
unguri, germani, secui, armeni, evrei, etc. Aceasta este si explicatia pentru
care arhitectura transilvana este un mozaic de stiluri, reprezentate astazi
de edificii civile, religioase si militare care imbina caracteristicile diferitelor
culturi si civilizatii. Sint etalate o paleta larga de viziuni si stiluri, formind
un fascinant amestec romanesc, gotic si neo-gotic, renascentist, baroc si cu
elemente neo-bizantine.
Pentru calatorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania
este, fara indoiala, o prima destinatie cultural-turistica. In acest context,
asezamintele sasesti, taranii si negutatorii care au locuit in Transilvania
intre sec. XII-XX, au lasat in urma semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor
sapte cetati medievale: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj-Napoca, Bistrita, Sebes
si Medias. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scarile, stradutele
inguste, piatetele, cladirile publice si civile, bisericile, erau ridicate in
scopul protejarii locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale tatarilor
si turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectiva de aparare, pe care o regasim
si in cadrul satelor, in localitatile sasesti se utiliza fortificarea bisericilor,
formula arhitecturala care acum este considerata ca fiind unica in Europa. Desi
sasii au utilizat tehnici similare in cetatile medievale de pe intregul continent,
aproximativ 200 de biserici taranesti fortificate in stil specific sasesc, au
rezistat timpului si pot fi vizitate in Transilvania, fiind total diferite de
celelalte. Aceasta bogata diversitate se datoreaza locului in care au trait
dar si talentului si priceperii lor de maestri constructori, potentialului economic,
necesitatii de aparare, precum si bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi
incintati sa descopere ca multe dintre acese biserici mai ofera slujbe religioase
satenilor.
Totusi, urmele trecutului au supravietuit, frumusetea peisajelor si comorile
naturale ale locului pot fi regasite de calator ca o expresie unica a spiritului
locului, transmitind turistului din energia si inspiratia vitala emanata de
oamenii de aici.
INFORMATII GENERALE
• asezare: in partea central-nordica a Romaniei, pe cursul superior
al Somesului Mare, inglobeaza zona de contact a Podisurilor Somesan si Transilvaniei
cu regiunea muntoasa a masivelor Rodnei, Tiblesului si Calimani;
• vecini: la nord-Maramures; la vest-Cluj; la sud-est-Mures; la est-Suceava;
• suprafata: 7.544 km2 (respectiv 2,2 % din teritoriul tarii);
• populatie: 633.629 locuitori;
• orase: BISTRITA-resedinta de judet (cu 86.000 locuitori, situat pe Bistrita
Ardeleana, intr-o depresiune intracolinara la 365 m altitudine); Beclean; Nasaud;
Sangeorz Bai.
• relieful: dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase (cuprind Muntii
Tiblesului in nord-vest, si Rodnei in nord-cu vf. Ineu, de 2280 m, inspre Maramures
si Muntii Bargaului in nord-est, unde legenda spune ca isi avea castelul Dracula
si Calimani, in sud-est, in partea dinspre Moldova), si de Podisul Transilvaniei
(culmi si dealuri ale Podisului Somesan, Campiei Transilvaniei si Subcarpatilor
Transilvaniei), in sud-est;
• clima: este continental-moderata, cu diferentieri in functie de relief,
astfel ca in zonele inalte din Muntii Rodnei temperatura medie anuala este de
OOC, iar in zona deluroasa din sud-est este de 9OC, cu precipitatii variabile,
cu vanturi predominante din vest;
• cursurile de apa: reprezentate de bazinul Somesului Mare (cu afluentii
sai, sieul si Salcuta), orientat est-vest, acopera tot teritoriul judetului,
urmat de Bistrita Ardeleana, Rebra, Tiblesul.
OBIECTIVE TURISTICE
Munti
• Muntii Bargau-(cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zona turistica de mare
atractie prin prezenta conurilor vulcanice si a padurilor nesfarsite care formeaza
un peisaj de un pitoresc aparte;
• Pasul Tihuta-(sau Pasul Bargaului, de 1.227 m altitudine), langa mica
statiune Piatra Fantanelor dispune de partii de schi si saniute. De aici se
deschide o splendida panorama asupra muntilor din jur, prin care au calatorit
eroii celebrului roman 'Dracula', scris de Bram Stoker dupa vechea legenda transilvaneana,
legenda care a facut inconjurul lumii, infiorand milioane de oameni. In
viziunea Bram Stoker aici era regiunea unde ingrozitorul vampir isi avea castelul,
regiune descrisa astfel: 'un tinut din ce in ce mai salbatic si mai pustiu.
Multe prapastii mari si amenintatoare, multe cascade, de parca natura ar fi
serbat candva un carnaval';
• Muntii Caliman-caracterizati prin masivitate si fenomene vulcano-carstice
curioase;
• Muntii Tiblesului-(cu vf. Tibles de 1.839 m).
Pesteri
• Pestera 'Izvorul Tausoarelor'-(langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea
din Muntii Rodnei, pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai
adanca pestera din Romania • 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind
de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar intalnit si o
fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica;
• Pestera 'Jgheabul lui Zalion'-la obarsia Paraului Orb, are o diferenta
de nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;
• Pestera Magliei-pe versantul drept al paraului Izvorul Magliei;
• 'Pestera Zanelor'-(la 1.435 m altitudine).
Vai si chei
• Cheile si Valea Bistritei Ardelene-ofera un peisaj incantator de-a lungul
celor 65 km pe care ii strabate, incepand de la 1.562 m altitudine-Muntii Calimani.
Apele sale cristaline se pravalesc printre brazii falnici sculptand chei inguste
cu pereti abrupti si formand 'Cascada Diavolului'-la intrarea in chei;
• Valea Repedea-o rezervatie complexa (zoologica, floristica si faunistica)
pe o lungime de 7 km printre formatiunile vulcanice ale Muntilor Calimani, suprafata
sa fiind presarata cu stancarii impresionante care au diferite infatisari ('ciuperci',
'apostoli', 'stalpi') si dau locurilor un farmec aparte.
Lacuri
• Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre
cele mai frumoase lacuri alpine din Romania;
• Lacul Lala Mica; Lacul Ineu;
• Lacul Cetatele-(sau 'Taul Caianului'), langa Caianul Mic, ocrotit de
lege;
• Lacul Colibita-baraj artificial, (in Muntii Bargaului);
• 'Taul zanelor'-o rezervatie complexa.
Rezervatii si monumente ale naturii
• Parcul dendrologic-Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, langa satul Arcalia),
de 16 ha, unde cresc peste 150 de arbori si arbusti din diferite zone ale globului:
brad argintiu, molid caucazian, salcam japonez;
• 'Piatra Corbului'-rezervatie geologica si floristica, (la 5 km de Budacul
de Sus), in Muntii Calimani;
• Masivul de sare-Saratel, rezervatie geologica, (la 12 km sud-vest de
Bistrita);
• Poiana cu narcise-in Masivul Saca;
• 'Rapa cu papusi'-(langa Domnesti), rezervatie geologica ce cuprinde
diferite concretiuni sculptate de natura de-a lungul erelor geologice;
• 'Rapa Mare'-(langa Budacul de Sus, la 20 km sud-est de Bistrita), rezervatie
paleontologica.
Statiuni
• Sangeorz Bai-(la 56 km de Bistrita si la 31 km de Nasaud), frumoasa
statiune balneoclimaterica situata intr-o depresiune (la 465 m altitudine),
inconjurata de maguri vulcanice, acoperite cu paduri de fag. Are bogate izvoare
de apa minerala 'Hebe', fiind mentionata documentar inca din 1770. Clima este
continental moderata, submontana, cu veri racoroase si ierni lipsite de geruri
mari, temperatura medie oscileaza in jurul valorii de 7oC. Dintre instalatiile
de tratament mentionam: instalatii pentru electro si hidroterapie, buvete pentru
cura interna cu ape minerale, instalatii pentru aplicatii calde de namol si
parafina. Caile de acces sunt: feroviare-gara Sangeorz Bai, pe linia Ilva Mica-Rodna
Veche, rutiere DJ 171 de la Nasaud;
• Colibita-statiune climaterica, (la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul
Bargaului), pe versantul sudic al Muntilor Bargaului;
• Piatra Fantanelor-(la 1.100 m altitudine), langa Pasul Tihuta, centru
de practicare a schiului;
• Valea Vinului-statiune balneoclimaterica, (la 800 m altitudine, la 8
km de Rodna).
Vestigii istorice
• Ruinele Cetatii Ciceului-Ciceu-Giurgesti (1203-1204), aici a existat
o puternica cetate a Evului Mediu, stapanita de multi domnitori moldoveni, incepand
cu stefan cel Mare in 1489, pana in timpul lui Alexandru Lapusneanu;
• Turnul Dogarilor-Bistrita (1465-1575), are trei niveluri si o inaltime
de 35 m si este singurul dintre turnurile cetatii feudale Bistrita care s-a
mai pastrat;
• Ruinele castrului roman-Orheiu Bistritei (sec. II-III d.Hr.), de mari
dimensiuni;
• Ruinele cetatii Rodnei-Rodna (sec. X), a avut un rol important in perioada
Evului Mediu.
Edificii religioase
• Biserica evanghelica-Bistrita (sec. XV), in stil gotic (ulterior modificata
in stilul Renasterii), pastreaza strane sculptate in 1516, precum si o colectie
de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domina orasul prin inaltimea
sa (75m);
• Biserica ortodoxa-Bistrita (1270-1280), functiona initial ca biserica
a fostei manastiri minorite;
• Biserica-Beclean (sec. XV);
• Biserica evanghelica-Dumitra (1488);
• Biserica Evanghelica-Herina (1250-1260), construita in stil romanic;
• Biserica-Rodna (sec. XIII);
• Manastirea de la Vad-Ciceu, ridicata de stefan cel Mare, in stil moldovenesc.
