v5j18jk
Suedia, stat puternic industrializat in nordul Europei, care ocupa partea estica si nordica a Peninsulei Scandinave, situat intre Norvegia, Finlanda, Marea Britanie (Golful Botnic) si stramtorile daneze. Suprafata: 449.964 km2 (inclusiv 36.567 km2 ape interioare). Populatia: 8.745.109 (2001), dintre care 98% suedezi, in rest finlandezi, laponi, danezi. Capitala este Stockholm iar alte orase importante sunt Göteborg, Malmö, Norrköping. Limba de stat este suedeza. In vestul si nord-vestul tarii se intind Alpii Scandinavici, care ating in varful Kebnekaise 2132m. Spre est acestia sunt marginiti de un podis care coboara in trepte spre Golful Botnic. In partea sudica a tarii se intind campii, care inconjoara o mica regiune deluroasa, Podisul Smaland. Suediei ii apartin si insulele Gotland si Öland din Marea Baltica.

Clima este temperata, mai aspra in regiunile nordice, unde are caracter continental, mai blanda in partea sudica unde influenta marina este puternica.
Numeroase rauri scurte au un debit bogat cu mare potential hidroenergetic. Exista multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia din partea central-sudica a tarii. Cele mai mari sunt lacurile Vanern si Vattern si Malaren.

Zonele mlastinoase ocupa circa 14% din suprafata tarii. Vegetatia predominanta este padurea (55% din suprafata): in partea nordica si centrala a tarii se gasesc paduri de conifere, in sud paduri mixte, iar in extremitatea sudica paduri de fag si stejar. In zonele muntoase inalte se dezvolta vegetatia de tundra montana.
Suedia dispune de mari zacaminte de fier (locul al treilea in Europa) cu un continut ridicat de fier (in nordul Suediei), dupa care de minereu de cupru, zinc, aur, argint, wolfram. Suedia are o puternica industrie extractiva, siderurgica si a metalurgiei neferoase. Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini (electrotehnica, rulmenti, automobile, avioane, masini de precizie) cu urmatoarele centre principale: Stockholm, Göteborg, Vasteras. Constructiile navale (Göteborg, Malmö) au o mare dezvoltare, Suedia situandu-se pe locul al doilea in lume in productia de nave. Pe baza marilor resurse forestiere a luat o mare amploare industria de prelucrare a lemnului (in special cherestea), de celuloza si hartie. Intreprinderile de prelucrare a lemnului sunt amplasate pe tarmul Golfului Botnic, in zona lacurilor si in sud. Mai exista industrie chimica (superfosfati, materiale plastice), textila, alimentara. In agricultura predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne. Culturile furajere ocupa 75% din suprafata arabila. Se mai cultiva secara, orz, ovaz, cartofi, sfecla de zahar.
Suedia exporta masini, nave, material lemnos, hartie, oteluri superioare, minereuri de fier si importa masini, combustibili, produse alimentare si textile.
Suedia este o monarhie constitutionala avand un rege sau o regina, un prim ministru si cabinetul sau si un parlament. Tara a avut aceeasi constitutie din 1809 pana in 1975, cand noua Constitutie a intrat in vigoare. Constitutia din 1809 ii dadea regelui puteri executive dar puterea legislativa era divizata intre rege si parlament. Puterea parlamentului a crescut gradual iar regulile parlamentare au fost stabilite in 1917. Conform constitutiei din 1975, regele si-a pierdut puterea executiva si a devenit o figura reprezentativa, ramanand seful statului. In 1980, o modificare a constitutiei a hotarat ca primul nascut al cuplului regal, baiat sau fata, sa urmeze la tron.
De obicei, primul ministru, este liderul celui mai mare partid politic ales in parlament sau liderul desemnat al coalitiei care include majoritatea membrilor parlamentului. Parlamentul Suediei se numeste Riksdag si este unicameral. In parlament sunt alesi 349 membri, in mandate de cate 3 ani.
Suedia este tara puternicelor contraste geografice si vizuale. In timp ce este o natiune puternic urbanizata, Suedia are, de asemenea numeroase lacuri si vaste intinderi de paduri presarate cu sate si orase.
In jur de 84% din populatie traieste in zonele urbane. Zona metropolitana a Stockholm-ului, cel mai mare oras, are o populatie de 11.000.000 locuitori. Orasele suedeze sunt moderne si eficiente. In ele se imbina caracteristici traditionale si arhitectura moderna, functionala. Numeroase orase, in special Stockholm si Kalmar se gasesc pe coasta sud-estica avand impunatoare castele si biserici datand din Evul Mediu. Drumurile publice si transporturile cum ar fi caile ferate si autobuzele leaga centrele oraselor de suburbii. In plus, Stockholm are o puternica retea de metrou.
16 % din populatie locuieste la ferme sau in sate. Dezvoltarea economica si sociala a tarii a avut ca urmare diminuarea diferentelor dintre locuitorii din sate si cei din orase.
Populatia din mediul rural mentine un standard de viata similar locuitorilor din orase datorita faptului ca guvernul garanteaza preturi ridicate pentru produsele agricole si multi locuitori lucreaza in industria si serviciile din orasele apropiate.
Biserica luterana este biserica de stat a Suediei, in jur de 95% din populatie fiind de aceasta religie. Regele trebuie sa aiba aceasta religie. Toti cetatenii ai caror parinti apartin Bisericii Luterane devin membri, in mod automat la nastere. Alte grupari religioase: romano-catolicii, penticostalii, baptistii si evreii. Unii imigranti sunt ortodocsi sau musulmani.
Guvernul suedez obliga copiii intre 7 si 16 ani sa frecventeze cursurile scolare. Cursurile primare si secundare sunt gratuite pentru copiii suedezi. Guvernul suedez detine, de asemenea, toate universitatile si marea majoritate a colegiilor tehnice si de alte specialitati in tara. Scoala primara, numita „grundskola” are un ciclu de trei ani. „Juniorii” sunt copii intre 7 si 9 ani, grupa intermediara cuprinde copii intre 10 si 12 ani. „Seniorii” sunt copii de la 13 la 15 ani. La varsta de 13 sau 14 ani elevii incep sa-si aleaga propriile obiecte de studiu, iar la 15 ani ei isi aleg unul din cele noua cursuri. Cei mai multi copii isi continua studiile. Altii invata lucruri practice in scoli economice sau grupe de munca. Cativa aleg cursurile de limbi straine, tehnologie sau comert. Fiecare copil intre 10 si 13 ani este obligat sa studieze limba engleza si peste 90% dintre ei continua studiul englezei si dupa perioada obligatorie.

Dupa absolvirea grundskola, copiii incep scoala secundara. Din 1966 au existat trei tipuri de scoala secundara. Scolile vocationale ofera cursuri de zi si seral in numeroase ramuri industriale si economice. In Suedia exista sase universitati in Göteborg, Linkoping, Lund, Stockholm, Umea si Uppsala. Cea mai veche universitate, cea din Uppsala a fost fondata in 1477.
In Suedia exista patru mari biblioteci-centre de cercetare: Biblioteca Regala din Stockholm si bibliotecile universitare din Göteborg, Lund si Uppsala. Biblioteca Regala, fondata in 1600, are o vasta colectie de manuscrise suedeze. In Suedia exista aproximativ 400 de biblioteci publice.

Cel mai important muzeu, Muzeul Scansen, expune opere in aer liber, Muzeul National care are o numeroasa colectie de picturi si sculpturi suedeze. Ambele muzee se gasesc in Stockholm.
Suedezii platesc taxe foarte mari, dar guvernul asigura multe avantaje. Fiecare familie beneficiaza de o alocatie pentru fiecare copil sub 16 ani si pentru fiecare copil la liceu sau la universitate. Guvernul ajuta tinerii casatoriti pentru a-si cumpara mobila si cele necesare casei. In cazurile dificile ei platesc un sfert din chirie. Statul garanteaza de asemenea fiecarui angajat patru saptamani pe an concediu platit. Parintii singuri cu copiii lor beneficiaza de alocatii pentru a-si petrece concediile cu copii lor. Suedezii care isi pierd locurile de munca beneficiaza de un ajutor care reprezinta un mare procent din castigurile lor anterioare. Serviciile medicale sunt gratuite. Dupa pensionare cei mai multi dintre suedezi beneficiaza de pensii in valoare de 60% din veniturile celor mai bine platiti 15 ani. Guvernul ofera pensii vaduvelor, orfanilor si copiilor care si-au pierdut unul dintre parinti.
Radacinile literaturii suedeze pot fi regasite in Evul Mediu, dar primii autori suedezi recunoscuti pe plan mondial nu au aparut pana in ani 1800. August Strindberg a devenit cel mai influent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s-au jucat in anii 1800 si la inceputul anilor 1900. Piesele lui Strindberg s-au jucat foarte mult din cauza temelor profunde si a ideilor lor surrealiste care au revolutionat teatrul modern. Unii scriitori sudezi au fost onorati prin decernarea premiului Nobel pentru literatura.
Una dintre cele mai marcante figuri ale stiintei contemporane a fost suedezul Alfred Nobel. Fiind inventatorul dinamitei, el si-a pus intreaga avere la dispozitia unei comisii, care ii poarta numele si care rasplateste in fiecare an cele mai mari realizari din diferite domenii ale stiintei si artei. Primul premiu a fost decernat in 1901. Domeniile in care se decerneaza premiul sunt: fizica, chimie, medicina, literatura, economie si premiul pentru pace.
Suedia este o tara puternic industrializata. Prospera sa economie se bazeaza pe o combinatie de tehnologie avansata si servicii. Peste 90% din industria suedeza este privata. Guvernul detine doar minele, transporturile publice, energia si telecomunicatiile. Suedia are resurse naturale foarte bogate cum ar fi: vaste paduri, mari zacaminte de minereu de fier care au ajutat tara sa se transforme dintr-o saraca tara agrara intr-una puternic industrializata. Centralele hidroelectrice impreuna cu centralele nucleare satisfac necesarul de energie al intregii natiuni. Bogatele ferme din sudul si centru tarii produc cea mai mare parte din hrana tarii.
Turismul suedez este mai putin cunoscut pe plan mondial. Statiunile montane si peisajul deosebit care domina aproape toata suprafata tarii atrag numerosi turisti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obtinut direct din turism.
Locuit din timpuri stravechi, la mijlocul mileniului intai i.e.n. de triburi germanice. In secolele sase si sapte, a avut loc procesul de unificare a triburilor suedeze, iar la inceputul secolului XI s-a constituit statul feudal tipuriu al Suediei. Prin anul 1000 a fost introdus crestinismul de rit catolic care a triumfat definitiv abia in secolul al XII-lea. Incepand de la mijlocul secolului al XII-lea, feudalii suedezi au inceput cucerirea finlandei, pe care au supus-o complet in secolul al XIV-lea.
In urma rascoalei populare din 1523, condusa de Gustav Vasa, Suedia s-a eliberat definitiv de sub dominatia Danemarcei, devenind un regat independent condus de dinastia Vasa. In 1527, a fost introdusa in Suedia reforma luterana, care, o data cu secularizarea bunurilor bisericii, a dus la o crestere insemnata a puterii centrale. In secolele XVI-XVIII, Suedia a inceput sa duca o politica de expansiune spre sudul si rasaritul Marii Baltice.
In cursul participarii ei la coalitiile antinapoleoniene, Suedia a trebuit sa-i cedeze Rusiei Finlanda, dar in 1814, ea a obtinut de la Danemarca Norvegia.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia, care a ramas neutra a acordat sprijin Germaniei hitleriste prin livrari de minereu de fier. Incepand cu 1943 totusi ea a dus o politica de colaborare cu coalitia antihitlerista. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia a proclamat o politica de neaderare la blocurile militare.