j7t18tg


Parcurile na\ionale ii rezerva\iile sunt locuri unice,de pam`nt sau de apa dintr-o \ara stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante ii animale,cascade @n lan\,forma\iuni geologice sau locuri istorice ii arheologice.
Parcurile na\ionale sunt amenajate ii pentru recreerea publicului,oferind locuri excep\ionale unde vizitatorii pot admira via\a salbatica ii se pot bucura de @mprejurimi.#n general aceste locuri protejate sunt @n afara zonei de v`natoare,extragerii de gaze naturale,mineritului ii a altor activita\i de exploatare a resurselor.C`teva parcuri comemoreaza evenimente istorice importante ca de exemplu:Parcul Na\ional Militar Gettysburg creat @n anul 1895 @n Pennsylvenia @n memoria razboiului civil american.
Rezerva\iile naturale sunt localizate @n interiorul sau @n apropierea parcurilor na\ionale.Acestea sunt create de catre guvernele \arilor pentru protejarea vie\ii salbatice sau cercetare itin\ifica ii nu pentru recreere ii ofera „laboratoare vii” @n care cercetatorii observa speciile de plante ii animale @n habitatul lor natural.
Primul parc na\ional a fost creat @n 1872 @n vestul Statelor Unite:Yellowstone National Park av`nd o suprafa\a de 8983kmp.De atunci \ari din @ntreaga lume au stabilit mai mult de 4000 parcuri na\ionale ii rezerva\ii.
Din tundra arctica ii p`na la \inuturile @nverzite tropicale,parcurile na\ionale ii rezerva\iile,protejeaza o mare diversitate de plante ii animale at`t pe uscat c`t ii @n apa.
Dezvoltarile politice,economice ii necesitatea protejarii mediului @nconjurator a influen\at dezvoltarea parcurilor na\ionale ii a rezerva\iilor pe toate continentele,dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.
Refac`ndu-se dupa dezastrele razboiului,liderii politici ii sociali recunosc o nevoie de pastrare ii restaurare a arealurilor naturale odata cu dezvoltarea economica.

Conservarea,folosirea controlata ii protec\ia sistematica a resurselor naturale a fost @ntotdeauna primul motiv pentru crearea parcurilor na\ionale,dar cel de-al doilea Razboi Mondial limiteaza acest efort @ntre anii 1930 ii 1940.Dar o data cu instaurarea pacii @n 1945 naturaliitii promoveaza conservarea mediului @nconjurator ii stabilirea de parcuri na\ionale cu mai mare intensitate.Astfel @n Anglia parlamentul adopta actul:
„National Parks and Contryside” @n 1949 prin care 10 parcuri au fost create @ntre anii 1951 ii 1957.Astazi aceste parcuri pastreaza numeroase tipuri de plante ii animale,forma\iuni geologice,locuri de recreere,comori arheologice ii oraie sau sate istorice.
#n 1971 U.N.E.S.C.O ii N.Y.Z.S.(Societatea Zoologica din New York) @ncurajeaza Etiopia sa creeze Parcul Na\ional Bale Mountains- un larg ecosistem muntos care protejeaza mun\i,paduri,mlaitini,plante ii 64 specii mamifere incluz`nd antilopa montana Nyala etc.
#ncep`nd cu 1960 un lider @n creerea ii protejarea parcurilor na\ionale ii rezerva\iilor a fost World Wide Fund For Nature,cunoscuta ii ca World Wildlife Fund (W.W.F).Una dintre realizarile majore ale acestei funda\ii a fost @n 1973 c`nd a ajutat guvernul indian sa organizeze proiectul:-TIGRUL-,un program pentru protejarea tigrilor @n habitatul lor natural.Tigrii era transporta\i @n Asia pe pia\a neagra pentru organele lor folosite @n medicina populara dar ii din cauza defriiarilor s-a redus foarte mult habitatul acestora.
#n Statele Unite un numar mare de parcuri na\ionale ii rezerva\ii, incluz`nd arii extinse din Alaska, au fost adaugate sistemului na\ional de parcuri @n 1980.
Exista foarte multe parcuri na\ionale ii rezerva\ii @n toata lumea,@nsa pe teritoriul Statelor Unite sunt cele mai multe.
Yellowstone
Este cel mai mare parc na\ional din lume.#nfiin\at @n 1872,printr-o lege a Congresului American,parcul a fost denumit dupa felul cum numeau indienii din tribul Minnetaree apa care strabatea \inutul:”mi tsi a-da-zi” ceea ce @nseamna:”r`ul care izvoraite din piatra galbena„.Aiezat @n inima Mun\ilor St`ncoii, parcul ocupa o suprafa\a de 5470kmp,de-a lungul ii de-a latul caruia sunt amenajate iosele ii poteci marcate.
#n iarna 1806-1807,Jhon Colter a @nceput sa exploreze zona Yellowstone.#n 1870 au fost descoperite cascadele r`ului Yellowstone, vulcanii noroioii,lacul Yellowstone ii gheizerul Marea F`nt`na.2 ani mai t`rziu,regiunea a fost declarata parc na\ional.
Din punct de vedere geologic,Yellowstone a traversat 3 perioade vulcanice active care au generat un platou vulcanic aflat la 1950-2550m altitudine deasupra nivelului marii.Apar de asemenea 4 tipuri de fenomene geotermale:gheizerele,izvoarele termale,vulcanii noroioii ii mofetele.Marele Canion al r`ului Yellowstone este sapat @n roci vulcanice-riolite.R`ul @n drumul sau formeaza 2 cascade:Upper Falls de 33m ii Lower Falls de 93m.
Malurile lacului ii @mprejurimile sale reprezinta mediul de via\a al unor specii rare de pasari:ioimi,vulturi pleiuvi,pelicani albi etc.Yellowstone este habitatul ideal al bizonilor,elanilor,uriilor grizzly,coio\ilor ii lupilor.
Acest „rai”al naturii a suferit @n 1988 o grea pierdere,c`nd din cauza unui incendiu 700000 acri de teren au fost devasta\i.#n urma acestui dezastru,oamenii de itin\a ii administratorii parcului au decis sa nu mai intervina @n ciclul naturii.Parcul Yellowstone ram`ne o crea\ie impresionanta a naturii care @ndeamna,an de an,turiitii sa-l viziteze.
Printre parcurile na\ionale din America de Nord se numara ii:Parcul Great Soky Mountain cu 130 specii de copaci,26 specii de salamandre,Parcul Denali National Park din interiorul Alaskai,Parcul Candias Wood Buffalo etc.
Parcurile na\ionale din America Centrala protejaza padurea tropicala ii o mare diversitate de plante ii animale:sute de reptile,amfibieni,specii de plante,jaguari etc.
Teritoriul rezerva\iei @n Mexic dateaza din secolul al-XVI-lea c`nd Montezuma II ,conducatorul imperiului Aztec,creaza rezerva\ii botanice ii zoologice.Primul parc na\ional mexican @n timpurile moderne a fost creat din decret preziden\ial @n 1917. #ntre anii 1934-1940 au fost stabilite 40 parcuri na\ionale ii 7 rezerva\ii acestea incluz`nd ii 18 kmp ai Parcului Na\ional Palenque care protejaza ruinele vechilor ceta\i Maya ii densa padure tropicala ce le @nconjoara.
Ca ii @n America de Nord ii @n America de Sud @ii fac apari\ia o multitudine de parcuri na\ionale ii rezerva\ii.
#n urma cu aproape doua miliarde de ani, doua mari blocuri continentale s-au ciocnit cu o for\a de neimaginat, gener`nd un lan\ muntos de 1000 km lungime. Acesta, aflat astazi pe teritoriul Braziliei ii numit Serra do Espinhaco, pastreaza amintirea timpului geologic at`t de @ndepartat, etal`nd roci care trezesc interesul oamenilor de itiin\a. Din statul Minas Gerais p`na @n Bahia mun\ii de p`na la 2500m altitudine formeaza un complex magnific de ecosisteme, dominat de comunita\i vegetale de tip cerrado. Serra do Cipo este zona muntoasa care apar\ine bazinului hidrografic al r`ului Cipo. Primii oameni au venit aici acum 12000 ani ii au lasat pe st`nci desene @nfa\ii`nd animale ii zei. Regiunea @n care este situat Parcul Na\ional Serra do Cipo are pu\ine paduri, multe paiuni ii ferme pentru creiterea vitelor dar ii foarte multe cerrado. Fermele sunt destul de mici, aici folosindu-se metode tradi\ionale de preparare a br`nzeturilor ii a \uicii din trestie de zahar, metode ce nu polueaza mediul. R`urile de aici sunt pietroase, seman`nd cu r`urile de munte de la noi, numai ca apa lor este calda ii de multe ori are culoare bruna, cauzata de substan\ele dizolvate din fundamentul geologic. #n Serra do Cipo exista o varietate deosebita de plante. Pe o suprafa\a de 200kmp exista 1590 specii ceea ce demonstreaza ca este una din cele mai bogate regiuni de pe glob, din acest punct de vedere. Multe plante se gasesc numai aici, adica sunt specii endemice ii dau valoare deosebita zonei. Fauna este dominata numeric de insecte, @nsa nu lipsesc paianjenii, scorpionii, ierpii, broaitele cu pielea plina de secre\ii toxice, colibri, pume ii jaguari. Apele sunt bogate @n peite.
#n Europa, prima \ara care a stabilit un parc na\ional a fost Suedia @n 1909: Parcul Na\ional Abisko ii Parcul Na\ional Peljekajse. #i urmeaza Elve\ia @n 1914 cu Parcul Na\ional Swiss.
#n scopul asigurarii protec\iei ii gestionarii durabile a florei ii faunei, parcurile na\ionale sunt organizate astfel @nc`t sa reprezinte adevarate muzee naturale. #n acest context se @ncadreaza parcurile na\ionale existente @n Alpii Meridionali desfaiura\i pe teritoriul Fran\ei ii Italiei: Mercantour (Fran\a), Gran Paradiso ii Stelvio (Italia).
Situat la c`teva zeci de kilometri de Marea Mediterana, la nord de Nisa, Parcul Na\ional Mercantour ofera o incredibila varietate peisagistica, desfaiurata @ncep`nd de la altitudinea de 1700 m ii p`na la 2500m. Celebritatea regiunii este conferita de urmele lasate @n peisaj de glacia\iunea cuaternara, de iisturile scrijelite de ghea\a din Valea Minunilor, ornate cu aproximativ 100000 gravuri rupestre. #n acelaii timp Mercantour reprezinta un adevarat tar`m al florei ii faunei montane: cele peste 1500 specii apar ca efect combinat al influen\elor alpine, mediteraneene ii orientale. #n timpul glacia\iunilor regiunea a servit drept refugiu pentru numeroase specii floristice, marturie @n acest sens fiind astazi cele aproximativ 200 specii rare adapostite de acest spa\iu. #n etajul subalpin, laricele, singura specie cu frunze cazatoare dintre coniferele europene, contribuie la splendoarea peisajului prin tenta aurie pe care toamna o da frunzulor. Deii Parcul Na\ional Mercantour poseda o avifauna variata ii specii de mamifere precum capra neagra ii muflonul, din punct de vedere faunistic el nu se bucura de aceeaii celebritate ca ii Parcul Na\ional Gran Paradiso, cel mai vechi dintre parcurile Italiei gra\ie caruia a putut fi salvata capra Ibex ii vulturul monah.
#n nordul Italiei, @n prelungirea Parcului Na\ional Engadiene din Elve\ia se desfaioa-ra Parcul Na\ional Stelvio care formeaza una dintre cele mai mari arii protejate din Europa. Principalele elemente faunistice sunt: cerbul lopatar, capra neagra, ursul brun, cocoiul lira, cocoiul de munte.
#n Israel, deierturile ocupa o suprafa\a apreciabila, ceea ce a impus @nca de la formarea statului un vast program de valorificare a acestor terenuri. Regimul de ocrotire a naturii @n Deiertul Negev din Israel are un caracter temporal diferit, de aceea, rezerva\iile pot fi permanente ii sezoniere.
Dintre rezerva\iile permanente:
Rezerva\ia de corali Eilat: aici s-au format din scheletele coralilor coloniile mari de corali Anthozoa. #n acest biotop traiesc o mare varietate de peiti, melci otravitori, crustacee.
Rezerva\ia r`urilor mari: a fost creata pentru ocrotirea unor elemente floristice ii a unor animale rare: caprioarele de Negev ii numeroase specii de broaite \estoase.
Relieful varit, @nveliiul biotic complex, care abunda @n elemente floristice ii faunistice cu valoare de unicat, condi\iile climaterice submediteraneene, la care se adauga un bogat patrimoniu religios-istoric imprima o nota de originalitate peisajului din arealul Por\ilor de Fier. Este motivul pentru care @n acest spa\iu a fost @nfiin\ata una dintre cele mai @ntinse arii protejate din Rom`nia: Parcul Na\ional Por\ile de Fier. De @ndata ce ioseaua lasa @n urma construc\iile municipiului Drobeta Turnu Severin se patrunde pe tar`mul fascinant @n care apa, muntele, cerul ii soarele se contopesc @ntr-o feerie @nc`ntatoare. Privirile nu pot pierde spectacolul mare\ oferit de versan\ii @mpaduri\i care @nso\esc culoarul Dunarii, de abrupturile calcaroase impresionante care par sa creasca din apele fluviului, cu numeroase izvoare ii cascade, de golfurile aparute la gurile de varsare ale r`urilor o data cu amenajarea lacului de acumulare, de multitudinea elementelor floristice ii faunistice sau de relieful carstic care abunda @n forme de suprafa\a ii ad`ncime. Dintre acestea cele mai semnificative sunt: lacul carstic V`rtacul lui Pitra, peiterile Filipo-Dira, Veteranii sau abruptul calcaros ce domina golful Mraconiei @n care se sculpteaza chipul lui Burebista. Din totalul speciilor de plante care vegheaza @n perimetrul parcului, peste 4000, 14 @ii au mediul de via\a numai @n culoarul Dunarii. Poten\ialul turistic natural este completat de obiectivele cultural-istorice care atesta continuitatea locuirii @n regiunea Defileului Dunarii.
Un spectacol grandios oferit de creatorul natural @l constituie ii forma\iunile de bazalt de l`nga localitatea Racoi una dintre rezerva\iile naturale ale Rom`niei.
#n partea de vest a Mun\ilor Periani exista o zona relativ @ntinsa, unde apare o interesanta forma\iune eruptiva bazaltica. Perimetrul @ntre ale carui limite sunt prezente bazaltele poate fi definit ca un triunghi, cu un v`rf @n est, la Racoi, altul @n vest la Rupea ii al treilea @n sud @n valea Comanei. Fiecare dintre cele trei v`rfuri este marcat de apari\ii ieiite din comun ca dezvoltare a bazaltelor, fapt pentru care aceste zone au fost declarate rezerva\ie naturala. Bazaltele din Mun\ii Periani au format c`ndva o placa unitara, care a fost dezmembrata prin efectele eroziunii. Bazaltele pot fi observate @n numeroasele cariere @n care sunt exploatate.Roca este neagra,compacta sau poroasa,uneori cu vacuole umplute cu coar\.#n timpul consolidarii, masa bazaltica a curgerilor s-a separat pe linii verticale,care au dus la structura prismatica, tipica pentru aceasta roca. Separa\ia este perpendiculara pe suprafe\e de depunere ii cum acestea sunt orizontale, prismele stau inevitabil pe ax vertical. #nca de la intrare @n perimetrul exploatarii de bazalt se @nt`lnesc movile mici de bazalt scoriaceu ii pe alocuri compact. Apoi, coloanele de bazalt se arata @n toata mare\ia lor, ca dovezi copleiitoare ale anilor de fram`ntare geologica.
#n Africa, animalele salbatice au fost v`nate masiv @n secolul al IXX-lea, dar ii @n secolul XX.
Africa de Sud a facut primul pas pentru crearea de parcuri na\ionale ii rezerva\ii. Parcul Na\ional Elephant creat @n 1931 are acum mai mult de 200 elefan\i @ntre grani\ele sale. Parcul, acoperind o suprafa\a de 241 kmp, este casa mai multor specii de animale printre care rinocerul alb ii 180 spcii de pasari.
Kenya poseda ii ea c`teva parcuri na\ionale printre care Parcul Na\ional Muntele Kenya. Muntele este un vulcan aparut @n timpul unei intense activita\i tectonice. El ofera un ambient unic pentru vegeta\ie,81 dintre plantele de @nalta altitudine, desco-perite aici, fiind specii endemice. Solul vulcanic bogat ii climatul racoros ii umed au dat naitere unui excelent teren agricol. Din cauza cerin\elor tot mai mari de terenuri agricole, padurile de aici sunt serios amenin\ate prin defriieri masive. Aceasta expansiune agricola distruge versan\ii ii padurile indigene ii duce la construirea unor drumuri ilegale pe teritoriul rezerva\iei forestiere.
Pu\ine regiuni se pot compara cu padurea tropicala, cu abunden\a sa de forme variate de via\a: copaci, arbuiti, lujeri, plante aga\atoare, orhidee, ferigi, ciuperci. Mai importante sunt: stejarul Meru, camforul gigant, lemnul galben, cedrul creion, maslinul est african. Printre animalele ii pasarile @nt`lnite aici sunt: pasari argintii, papagali cu ciocul roiu, uliul de munte iorecar, pupaza cu cap alb, lei, elani,zebre, leoparzi, bivoli, elefan\i, hiene.
#n Asia, Parcul Na\ional Corbett @nfin\at @n 1936 a devenit primul parc na\ional al Indiei. Servind la protejarea tigrilor cei 521 kmp protejaza de asemenea leoparzi, c`teva specii de maimu\e, crocodili, pasari Myna. Guvernul Indian lupta de asemenea pentru protejarea leului asiatic, un var mai mic al leului african, @n Parcul Na\ional Gir ii Sanctuarul Leului creat @n 1975.
China ii-a @nceput protejarea \inuturilor abia @n 1956, acum China av`nd 463 arii protejate.
Cea mai mare bariera coraligena de pe glob desfaiurata @n Marea Coralilor, paralel cu \armul nord-estic al Australiei, este alcatuita din aproximativ 2500 de @ngramadiri de recifi ii insuli\e coraligene. Coralii au culori fascinante, dintre cele mai diferite: alb, corai, roiu, bleu. Marea Bariera atrage turiitii, gra\ie lumii animale extrm de bogate ii variate care populeaza apele de aici. Numai @n zona insuli\ei Heran, din sud, au fost identificate aproape 100 specii de corali, 700 specii de peiti, 25 specii de holoturii, 34 specii de moluite conusoide, o mare varietate de anemone viu colorate, broaite \estoase marine uriaie,numeroase pasari, plus cea mai mare scoica de pe planeta:tridacna.
La baza continentului australian, adica @n partea sa cea mai sudica, se afla o peninsula st`ncoasa,Wilson’s Promotory. La\indu-se @n forma triunghiulara, @n prelungirea unui istru, The Prom, cum i se mai spune cu alint, pare sa fie piatra de temelie a Australiei. Promotoriul este un conglomerat de roci granitice care constituiau odinioara capatu nordic al unui lan\ muntos @ndreptat spre Tasmania.
Fara sa aiba mun\i impresionan\i The Prom este spectaculos prin \armul sau dantelat, prin contrastul dintre plajele albe ii versan\ii @ntuneca\i ai colinelor. Peisajul este traversat de r`uri care taie plajele, baltind @n nisipuri sau croindu-ii estuare ca niite defilee prin blocurile de granit. Cea mai mare parte din Wilson’s Promotory este acoperita cu vegeta\ie deasa, ca o jungla, @n care se regasesc 740 specii de plante, din medii foarte diferite, inclusiv paduri de eucalip\i ii de ferigi. Acest habitat este foarte prielnic unei game largi de vie\uitoare de la marsupiale la pasari.
Oric`t s-ar stradui omul, geniul naturii nu poate fi egalat. Ea a creat forme uimitoare care bucura ii @nc`nta privirea. Pam`ntul @n decursul evolu\iei sale a dob`ndit o zestre bogata de minereuri, animale ii plante.
Parcurile na\ionale ii rezerva\iile se bazeaza pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale.
Omul a avut un mare efect negativ asupra pam`ntului. Prin cariere, mine ii sonde, el a extras tot ce putea fi utilizat, @nsuiindu-ii bunurile Terrei pe care a saracit-o treptat. Influen\a pagubitoare a omului asupra lumii vegetale ii animale este un alt capitol grav scris de om @n marea carte a naturii. Prin imensele sale industrii omul creeaza bunuri indispensabile civiliza\iei, dar arunca @napoi @n natura tot felul de produse nefaste care polueaza mediul ii distrug toate formele de via\a.
Aia cum spunea marele naturalist Jean Dorst @n cartea sa „Si daca am discuta despre via\a„: „Cu fiecare zi @mi apare mai clar acest adevar: degradarea este cea mai grava amenin\are ce planeaza asupra Biosferei. Dispari\ia sau rarirea pronun\ata a unei specii este adesea pu\in spectaculoasa, afara de cazul c`nd este vorba despre un animal prestigios, precum elefan\ii africani, tigrii din India sau Panda, a carui silueta este simbolul celei mai celebre organiza\ii mondiale de protec\ie a naturii W.W.F.. Dar, @n acest timp, dispar sub ochii noitri, care nu itiu sa le vada, sute ii mii de specii de mici dimensiuni, componen\i obscuri ii fara grad ai lumii vegetale ii ai celei animale. Multe dintre insecte, apoi moluite ii al\i locuitori ai marilor ii apelor dulci au disparut @nainte chiar sa fie cunoscute de itiin\a.”
Tocmai de aceea trebuie sa avem grija ii sa protejam minuna\iile create de acel arhitect inegalabil, natura, sa-i pastram miile de plante ii vie\uitoare care populeaza at`t uscatul c`t ii apa.
Fiecare \ara @ii are padurile, lacurile, stepele, vie\uitoarele ei fara seaman de frumoase. Toate acestea sunt boga\ia Pam`ntului nostru,al tuturor. El este luminos ii multicolor ca un curcubeu, ii fie ca lumina lui sa nu se stinga niciodata.