Titlul lectiei c7u15uy
Romania -; coordonate mondiale si europene ……………………………………. 3
Caracteristice, formarea si evolutia reliefului ……………………………………. 4
Carpatii …………………………………………………………………………… 5
Depresiunea Colinara a Transilvaniei ……………………………………………. 13
Subcarpatii ………………………………………………………………………... 15
Podisul Mehedinti ………………………………………………………………… 16
Podisul Getic ……………………………………………………………………... 17
Podisul Moldovei ………………………………………………………………… 17
Podisul Dobrogei …………………………………………………………………. 18
Tarmul Marii Negre ………………………………………………………………. 20
Platforma continentala a Marii Negre ……………………………………………. 20
Dealurile de Vest …………………………………………………………………. 20
Campia de Vest …………………………………………………………………... 21
Campia Romana…………………………………………………………………... 22
Delta Dunarii ……………………………………………………………………... 23
Clima ……………………………………………………………………………... 23
Caracteristici ale elementelor climei ……………………………………………... 25
Repartitia precipitatiilor in Romania ……………………………………………... 25
Nuante climatice ………………………………………………………………….. 26
Hidrografia ……………………………………………………………………….. 27
Dunarea …………………………………………………………………………... 27
Raurile interioare …………………………………………………………………. 28
Lacurile …………………………………………………………………………… 29
Apele subterane …………………………………………………………………... 30
Marea Neagra …………………………………………………………………….. 31
Vegetatia, fauna si solurile ……………………………………………………….. 32
Mediul natural ……………………………………………………………………. 34
Numarul populatiei si repartitia numerica ………………………………………... 35
Densitatea si repartitia populatiei ………………………………………………… 36
Structura populatiei ………………………………………………………………. 36
Populatia activa. Romanii de peste hotare ……………………………………….. 38

Romania
- coordonate mondiale ai europene -;

Romania este asezata in emisfera nordica, la egala distanta de Ecuator si Polul Nord. Acest lucru este demonstrat de paralela de 450 lat. N, care marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si care taie si Romania prin partea sudica, deci Romania este asezata in plina zona de clima temperata.

Asezarea in Europa

Romania este asezata in sud-estul Europei si face parte din regiunea Europa Centrala. Este asezata in Europa la egala distanta de urmatoarele extremitati:
- N: Capul Nord
- V: Capul Roca 2900 km
- E: muntii Ural
Extremitatea sudica este Capul Matapan care se afla la cca. 1000 km.
Romania este taiata de paralela de 460 lat. N in doua parti egale. Meridianul de 250 long. E taie Europa si Romania in doua parti egale, el formand impreuna cu paralela de 460 lat. N centrul tarii, langa orasul Fagaras.

Asezarea geografica a Romaniei

Romania este o tara carpato-danubiano-pontica:
- este o tara carpatina, deoarece cca. 2/3 din lungimea Carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre (800 km). Lungimea Carpatilor este de cca. 1500 km2. Carpatii incep din bazinul Vienei si se termina in Valea Timokului, acestia intinzandu-se pe teritoriul a sapte tari: Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Romania si Iugoslavia;
- este o tara danubiana deoarece 1/3 din lungimea Dunarii face granita dintre Romania si alte state si curge pe teritoriul Romaniei pe o lungime de 1075 km2. Lungimea totala a Dunarii este de 2860 km2, acesta strabatand zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Rp. Moldova si Ucraina. Dunarea uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad;
- este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra. Lungimea litoralului Romaniei este de 247 km2/234 km2.
Suprafata Romaniei este de 238 391 km2. Este o tara medie ca marime. Are granite terestre in lungime de 1085,5 km2 si granite fluviale in lungime de 1817 km2, facute de Dunare, Prut si Tisa. Populatia este de 22 500 000 locuitori.
Vecini:
N -; Ucraina;
N-V -; Ungaria;
S-V -; Iugoslavia;
S -; Bulgaria;
E -; Rp. Moldova si Ucraina;
S-E -; Marea Neagra.

Caracteristicile, formarea ai evoluiia reliefului

Formarea reliefului:
- relieful din Europa si Romania s-a format in urma a trei orogeneze:
- orogeneza caledoniana;
- orogeneza hercinica;
- orogeneza alpina.
- orogeneza este o perioada de timp in care apar uscaturi datorita miscarilor tectonice.
- orogeneza caledoniana a dus la aparitia unei parti din Europa (uscat): m-tii Scandinavici, m-tii Scotiei.
- in urma orogenezei hercinice a aparut o alta parte de uscat in Europa -; m-tii Penini, pod Renan, pod. Ardeni, pod. Dobrogei.
- in urma orogenezei alpine a aparut sistemul de m-ti tineri: Alpino-Carpato-Himalaian.

Caracteristicile reliefului: a) relieful Romaniei este:
- variat;
- proportional;
- concentric;
- simetric (in trepte). b) hidrografia are o forma radiara c) relieful Romaniei este accesibil activitatilor socio-economice. d) complementaritatea reliefului

a) Relieful Romaniei contine toate formele de relief: munti, podisuri si campii.
Relieful este proportional deoarece fiecare din cele trei forme majore de relief detine aprox. 1/3 din suprafata tarii: muntii ocupa 28%, dealurile si podisurile 42% si campiile ocupa 30% din suprafata tarii.
Relieful este concentric deoarece in centrul tarii se afla Depr. Col. a Trans., ea este inconjurata de munti, muntii sunt inconjurasi de subcarpati, acestia la randul lor de dealuri si podisuri, iar dealurile si podisurile sunt inconjurate de campii. b) apele curgatoare care izvorasc din centrul tarii se indreapta aproape spre toate granitele tarii ca niste raze. c) relieful Romaniei nu este prea inalt sau accidentat deoarece a fost posibila construirea de asezari umane pe langa resursele minerale existente aici. d) complementaritate reliefului consta in aceea ca resursele subsolului dintr-o zona geografica sunt completate cu altele din zona vecnia.

Carpaiii

800 km2 din Carpati se desfasoara pe teritoriul Romaniei. Au inaltime medie. Sunt formati din toate tipurile de roci: metamorfice, magmatice si sedimentare (flis). Au in subsol numeroase bogatii minerale. Au numeroase depresiuni intramontane. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare si vai glaciare. Sunt impaduriti. La peste 2000 m, exista pajisti alpine. Depresiunile au fost locuite din cele mai vechi timpuri.
Carpatii romanesti au urmatoarele subdiviziuni:
- Carpatii Orientali;
- Carpatii Meridionali (Alpii Transilvaniei);
- Carpatii Occidentali.

Limite:
Carpatii Orientali:
N -; granita cu Ucraina;
S -; Valea Prahovei.
Carpatii Meridionali:
E -; Valea Prahovei;
V -; Culoarul Timis-Cerna.
Carpatii Occidentali:
N -; Raul Barcau sau Valea Somesului;
S -; Dunarea.

Carpatii Orientali

Limite:
N -; granita cu Ucraina;
V -; Campia de Vest, Dealurile de Vest si Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S -; Valea Prahovei, Subcarpatii de Curbura;
E -; Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei.

Sunt dispusi pe directia N-V, S-E cu exceptia grupei de Sud, care se orienteaza spre V. Sunt dispusi in trei siruri paralele, cu exceptia grupei de curbura. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul din centru, in general este format din roci mai tari, sisturi cristaline. Sirul din est este format din roci sedimentare. Au multe depresiuni: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc, Comanesti, Giurgeului, Ciucului, Brasovului. Muntii mai inalti, Rodnei, au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare. Sunt impaduriti. Au bogatii ale subsolului: aur, argint, piatra de constructie, ape minerale, mangan. Muntii mai inalti au pajisti alpine.
Subdiviziuni:
- grupa de nord (Maramuresului si Bucovinei);
- grupa centrala (Moldo-Transilvani);
- grupa de sud (Carpatii de Curbura)

Carpatii Maramuresului si Bucovinei

Limite:
N -; granita cu Ucraina;
V -; Campia de Vest, Dealurile de Vest, o parte din Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S -; depresiunea Dornelor si depresiunea Campulung Moldovenesc;
E -; Podisul Sucevei.

Sunt dispusi pe trei siruri paralele:
- sirul de vest este format din munti vulcanici;
- sirul central este format din roci cristaline;
- sirul de est este format din roci sedimentare.
Muntii Rodnei sunt cei mai inalti. Carpatii Orientali si din grupa Maramuresului si Bucovinei cu varful Pietrosu de 2303 m. Muntii Rodnei au lacuri glaciare: Buhaiescu si Lala. Au bogatii minerale: minereuri neferoase. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine.
Muntii vulcanici sunt: Oas, Gutai si Tibles. Acestia nu conuri si nici cratere, datorita actiunii agentilor externi.
Sirul central este format din muntii Maramuresului, Rodnei, Bargaului si Suhardului.
Sirul din est este format din Obcina Mestecanisului, Obcina, Feredeului si Obcina Mare.
Pasuri si trecatori: Mestecanis, Tihuta, Prislop, Setref
Depresiunile de aici sunt: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc. In aceasta zona exista si o depresiune extramontanp si anume, depresiunea Oas.
Depresiunea Maramuresului este a doua ca marime dupa depresiunea Brasov. Este strabatuta de raurile Viseu si Iza, care se varsa in Tisa. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, exploatarea padurilor, cresterea animalelor si pomicultura. Cele mai importante asezari umane sunt: Sighetul Marmatiei, Viseul de Sus si Borsa.
Depresiunile Dorna si Campulung Moldovenesc sunt mai mici. Populatia se ocupa cu exploatarea apelor minerale, a padurilor, cresterea animalelor. Prin depresiunea Campulung Moldovenesc trece raul Moldova.

Carpatii Moldo-Transilvani

Limite:
N -; depresiunea Dornelor, depresiunea Campulung Moldovenesc;
V -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S -; Raul Oituz;
E -; Subcarpatii Moldovei.
Muntii sunt dispusi in trei siruri paralele. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul central este format mai mult din roci cristaline (magmatice). Sirul de est este format din roci sedimentare.
Cei mai inalti munti din aceasta grupa sunt muntii Calimani cu varful Pietrosu de 2100 m. Aceasta grupa este usor de traversat. Este traversata de o serie de ape curgatoare. Grupa are bogatii minerale, piatra de constructie, ape minerale. Sunt impaduriti. Prezinta putine pajisti alpine.
Culmile muntoase:
Sirul de vest este format din urmatoarele culmi muntoase: Calimani, Gurghiului, Harghita. Muntii vulcanici prezinta conuri si cratere vulcanice. In masivul Ciomatu exista un lac vulcanic, Sfanta Ana.
Sirul central este format din urmatorii munti: Giumalau, Rarau, Bistrita, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciuc, Nemira, Tarcau. In Rarau sunt Pietrele Doamnei (monument al naturii). Ceahlaul, cu varful Cocolasul Mare de 1907 m, este considerat Perla Orientalilor de catre Dimitrie Cantemir in lucrarea sa, DEscrierea Moldovei (Descriptio Moldavie).
Sirul de est este format din muntii: Stanisoara, Gosmanu, Berzunt.
In partea sudica grupei se afla trei munti mai izolati: Persani, Baraolt si Bodoc.
Depresiuni:
Depresiunea Giurgeului seste strabatuta de Mures pe directia S-N. Muresul iese spre Depresiunea Colinara a Transilvaniei preintre muntii Calimani si Gurghiu, formand defileul Muresului intre Toplita si Ded. Este locuita din cele mai vechi timpuri. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor, cresterea animalelor, cultivarea cartofului si a inului. Cea mai importanta asezare umana este orasul Gheorgheni.
Depresiunea Comanesti este strabatuta de raul Trotus. Populatia se ocupa cu exploatarea carbunelui, cresterea animalelor, exploatarea padurilor si agricultura.
Trecatori:
- Defileul Muresului (Toplita-Deda);
- Bicaz;
- Sicas;
- Tusnad;
- Ghimes;
- Oituz.

Carpatii de Curbura

Limite:
N -; Valea Oituzului;
V -; Valea Prahovei;
S si E -; Subcarpatii de Curbura.

Lipsesc muntii de origine vulcanica. Nu sunt dispusi in siruri paralele. Directia culmilor este N-S sau E-V. Sunt formati din roci sedimentare. Cea mai mare inaltime este in muntii Ciucas cu varful Ciucas de 1954 m. In mare parte sunt impaduriti, dar din aceasta grupa s-au facut taieri masive de paduri. Urmarea acestor taieri a fost degradarea solului si alunecarile de teren.
Culmile muntoase:
- Vrancei;
- Buzaului cu doua clumi: Penteleu si Podu Calului;
- Siriului;
- Ciucas;
- Baiului.
Acestia de mai sus sunt de pe arcul exterior.
Muntii de pe arcul interior sun:
- Bretcu;
- Intorsurii;
- Barsei cu doua culmi: Postavarul si Piatra Mare.
Depresiuni:
Depresiunea Brasov este cea mai intinsa depresiune a Carpatilor romanesti. Este o depresiune de origine tectonica. Se prezinta ca un ses. Este locul pe unde s-a facut dintotdeauna legatura dintre cele trei tari Romane. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, agricultura (cultura cartofului), industrie. Cele mai importante asezari umane sunt: Brasov, Sfantu Gheorghe, Codlea. Depresiunea Brasov este strabatuta de Olt.
Pasuri:
- Buzau;
- Bencuta;
- Bratocea;
- Predelus;
- Predeal;
- Culoarul Rucar- Bran;
- Racos;
- Tusnad;
- Oituz.

Carpatii Meridionali

Limite:
N -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei;
V -; Culoarul Timis-Cerna;
S -; Podisul Mehedinti, Subcarpatii Getici, Subcarpatii de Curbura;
E -; Valea Prahovei.

Sunt strabatuti de putine ape curgatoare (Olt, Jiu). Sunt cei mai masivi din Carpatii romanesti. Sunt cei mai inalti. Sunt formati in majoritate din roci cristaline, iar la periferii apar calcarele si conglomeratele. Au aspect alpin, de aceea se mai numesc si Alpii Transilvaniei. Au putine depresiuni. Cel mai inalt varf este Moldoveanul de 2544 m, urmat de Negoiu de 2535 m. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri si vai glaciare. Au putine bogatii minerale.
Subdiviziuni:
- Bucegi;
- Fagaras;
- Parang;
- Retezat-Godeanu.

Muntii Bucegi

Limite:
N -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
V -; Dambovita;
S -; Subcarpatii de Curbura;
E -; Valea Prahovei.

Cel mai inalt varf din Bucegi este varful Omu de 2505 m. Sunt formati din roci cristaline si calcare. Nu au depresiuni. Sunt impaduriti. Au putine bogatii, piatra de constructie. Au chei si pesteri: Pestera Dambovicioarei, Ialomicioarei.
Culmile muntoase:
- Bucegi;
- Leaota;
- Piatra-Craiului.
Bucegii contin zone mai intinse de calcare, lucru ce da un aspect prapastios acestora. Partea suprioara se prezinta sub forma unui platou. Agentii externi su realizat anumite monumente ale naturii, cum sunt: Baele, Sfinxul.
Leaota sunt formati din roci cristaline, de aceea aspectul lor este de masivitate.
Piatra Craiului se afla la nordul Culoarului Rucar-Bran.
Bucegii sunt limitati de Valea Prahovei si Valea Ialomitei.
Leaota: Valea Ialomitei si Valea Dambovitei.
Culoarul Rucar-Bran a fost folosit din cele mai vechi timpuri de catre oameni, facand legatura intre Depresiunea Brasov, Campulung Muscel si Curtea de Arges.

Muntii Fagaras

Limite:
N -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
V -; Defileul Oltului;
S -; Subcarpatii Getici;
E -; Valea Dambovitei.

Sunt cei mai inalti din Carpatii Romanesti cu varful Moldoveanu de 2544 m si Negoiu de 2535 m. Sunt masivi. Sunt formati din sisturi cristaline, de aceea sunt greu accesibili. Nu au bogatii minerale, cu exceptia a ceea ce numim piatra de constructie. Au putine trecatori. Au pajisti alpine. Au lacuri glaciare: Hurlea si Balea.

Culmile muntoase:
- Fagaras, care au o orientare V-E sunt abrupti spre Depresiunea Fagarasului. Primavara vantul mare topeste zapada timpuriu. Culmile muntoase din sudul muntilor Fagarasului au o orientare N-S si panta este mai dulce.
- Papusa;
- Iezer;
- Ghitu;
- Fruntii;
- Cozia.
Pe Arges s-a construit o hidrocentrala in spatele careia s-a format lacul de acumulare Vidraru. Defileul Oltului este intre localitatile Turnu Rosu si Cozia. Are o lungime de cca. 50 km2. A fost folosit ca artera de circulatie intre Tara Romaneasca si Transilvania din cele mai vechi timpuri. Depresiunea Lovistei este strabatuta de raul Lotru, pe care deasemenea s-a construit o hidrocentrala in sptele careia s-a format lacul Vidra. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor si cresterea animalelor.

Muntii Parang

Limite:
N -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei;
V -; Jiu, Strei;
S -; Subcarpatii Getici;
E -; Defileul Oltului.

Este cea mai intinsa grupa a Carpatilor Meridionali. Sunt formati din roci cristaline si pe margine din calcare, de aceea apar o serie de chei si pesteri, asa cum sunt: Polovragi, Muierii. Sunt impaduriti. Su pajisti alpine. Au putine bogatii minerale. Cei mai inalti munti sunt Parang cu varful Parangul Mare de 2519 m.
Culmi muntoase:
In centru se afla muntii Parang, la nordul acestora se afla muntii Sureanu, Candrel. In muntii Sureanu se afla o parte din cetatile dacice. In partea de sud a muntilor Parang se afla muntii Capatanii, iar in est se afla muntii Lotrului.

Muntii Retezat-Godeanu

Limite:
N -; Culoarul Bistrei;
V -; Culoarul Timis-Cerna;
S -; Podisul Mehedinti;
E -; Subcarpatii Getici, Jiul si Streiul.

Sunt formati din roci cristaline si calcare, de aceea apar o serie de chei. Au fost afectati de ultima glaciatiune, de aceea au lacuri glaciare: Bucura, Podragu. Exista o serie de vai glaciare. Au bogatii minerale, carbuni. Sun impaduriti si au pajisti alpine.
Culmile muntoase:
In centru se afla muntii Godeanu. La nordul acestora se afla muntii Tarcului si Retezatului. In est se afla muntii Valcan, iar in sud, Cernei si Mehedinti.
Pasuri si trecatori:
- defileu Jiului;
- Bumbesti;
- Livezeni;
- Merisor.

Depresiuni:
Petrosani este strabatuta de izvoarele Jiului, si anume Jiul de Vest si de Est. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Cele mai importante asezari umane sunt: Petrosani, Lupeni, Curcan, Petrila, Aninoasa.
Depresiunea Hateg este o depresiune extramontana, este strabatuta de Strei. Populatia se ocupa cu pomicultura, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Asezari umane mai important: oraselul Hateg.

Carpatii Occidentali

Limite:
N -; Valea Barcaului (Valea Somesului);
V -; Dealurile de Vest si Campia de Vest (in dreptul muntilor Zarandului);
S -; Dunarea;
E -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei, Culoarul Timis-Cerna.

Sunt cei mai scunzi din Carpatii romanesti. Sunt cei mai fragmentati. Au o structura de mozaic. Se intalnesc toate tipurile de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Cea mai mare inaltime a lor este varful Bihor de 1849 m. din muntii Bihor. Sunt impaduriti, predominand padurile de foioase. Au putine pajisti alpine in muntii Apuseni. Au numeroase bogatii: minereuri neferoase, feroase, marmura, bauxita. Asezarile umane urca pana la 1600 m.
Subdiviziuni:
Au doua grupe: muntii Banatului si muntii Apuseni.

Muntii Banatului

Limite:
N -; Timisul;
V -; Dealurile Banatului;
S -; Valea Dunarii;
E -; Culoarul Timis-Cerna.

Sunt cei mai mici munti ai Carpatilor Occidentali. Sunt formati din roci cristaline si calcare. Au suferit o incertire mai mica decat ceilalti munti. Sunt impaduriti. Alaturi de vegetatia tipica tarii noastre mai apar forme de vegetatie caracteristice tipului de clima mediteraneana. Exemplu: leandrul, liliacul salbatic, mosdreanul, smochinul. Au bogatii minerale, minereuri neferoase. Au chei si pesteri. Sunt traversati de ape. Asezarile umane urca pana aproape de varfurile muntilor.
Culmile muntoase:
Cel mai inalt varf este varful Semenic de 1446 m din muntii Semenic.
- muntii Semenicului si cu muntii Almajului formeaza muntii mai inalti ai grupei.
- muntii Locvei, Aninei si Dognecea formeaza muntii mai mici ai grupei.
In muntii Almajului se afla cheile Mirei, iar in muntii Aninei se afla Cheile Carasului.
Depresiuni:
Depresiunea Almajului care mai poarta si numele de depresiunea Bozovici. Este strabatuta de raul Nera. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, cresterea animalelor si exploatarea padurilor.
Depresiunea Caras Ezeris este strabatuta de raul Caras. Populatia se ocupa in industrie si agricultura. Cea mai importanta asezare umana este Resita.
Culoarul Timis-Cerna este facut de raurile Timis si Cerna. In mijlocul acestuia se afla pasul Domasnea (Poarta Orientala a Transilvaniei) Culoarul Timis Cerna face legatura dintre partea de sud a tarii si partea de vest a tarii.

Muntii Poiana Rusca

Limite:
N -; Muresul;
V -; Bega;
S -; Culoarul Bistrei;
E -; Depresiunea Hateg, Culoarul Orastiei.

Sunt formati din sisturi cristaline si marmura. Cel mai inalt varf este Pades de 1374 m. Sunt impaduriti. Asezarile umane urca pana in varful muntelui. Exista bogatii minerale si anume, minereuri feroase siu marmura.
Pe Culoarul Bistrei se afla Poarta de Fier a Transilvaniei

Muntii Apuseni

Limite:
N -; Barcau
V -; Dealurile de Vest, Campia de Vest (in dreptul muntilor Zarand);
S -; Mures;
E -; Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

Au cea mai complexa structura din toti Carpatii: roci sedimentare, magmatice si metamorfice. Cel mai inalt varf este varful Bihor de 1849 m. Exista chei si pesteri, datorita existentei calcarului. Exista numeroase depresiuni. Sunt impaduriti. La paeste 1800 m apar pajisti alpine. Contin numeroase bogatii minerale: minereuri neferoase, marmura, bauxita. Asezarile umane urca pana la 1600 m. Muntii sunt asezati radiar (de jur imprejur) fata de muntii Bihorului.
Culmile muntoase:
- muntii Bihor;
- Vladeasa;
- Gilaului;
- Muntele Mare;
- Trascau;
- muntii Metaliferi;
- Zarand;
- Codru-Moma;
- Padurea Craiului;
- la nordul muntelui Vladeasa se afla doua culmi: Plopis si Mesesului.
Exista pesteri: Scarisoara, care este unicat prin existenta unui ghetar subteran, Pestera Ursilor, Cetatile Ponorului. Muntele Gaina este renumit prin targul annual de fete. Din muntele Vladeasa izvoraste Crisul Repede. Din muntii Bihorului izvoraste Somesul Cald, Rece si Crisurile Negru si Alb. Muntele Mare este despartit de muzntii Trascaului de raul Aries pe care se afla Tara Motilor pe cursul superior si Cheile Turzii. Muntii Metaliferi sunt cei mai bogati in minerale neferoase: aur, argint. Acestea se exploateaza inca din antichitate. Din muntii Codru-Moma se exploateaza marmura de la Moneasa si Vascau. Muntii Padurea Craiului au singurul zacamant de bauxita din tara. De asemenea acesti munti au pesteri: Meziad, Vantului.
Depresiuni mai mari:
- Zarandului;
- Beius;
- Vad-Borod;
- Simleu.
Depresiuni mai mici:
- Campeni;
- Zlatna;
- Brad.
Depresiunea Zarandului este traversata de Crisul Alb. Populatia se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor, exploatarea padurile si bogatiilor subsolului.
Depresiunea Beius este traversata de Crisul Negru. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, exploatarea padurilor. Intra in categoria de depresiune tip golf. Asezari umane importante, orasul Beius.
Depresiunea Vad-Borod este strabatuta de Crisul Repede. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, exploatarea padurilor. Cea mai importanta asezare este orasul Alesd. Prin depresiunea Vad-Borod trece calea ferata si soseaua care leaga Clujul de Oradea si trece si prin pasul Ciucea.

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Limite:
N -; Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
V - Dealurile de Vest si m-tii Apuseni.
S -; Carpatii Meridionali
E -; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

Caracterizare:
Poate fi considerata si depresiune avand in vedere muntii din jur. Fundamentul depresiunii este asemanator muntilor. Peste acest fundament s-au depus sedimentele aduse de ape din zona de munte. Grosimea sedimentelor este destul de mare (cateva sute de metri). In partea de est exista o zona mai inalta de dealuri care este cutata ca si muntii. Aceasta zona poate fi considerata o zona subcarpatica a Transilvaniei. Altitudinea acestor dealuri variaza intre 800-1000 m.
Aceste dealuri subcarpatice ale Transilvaniei inchid mici depresiuni: Bistrita, Sovata, Odorheiul Secuiesc.
In partea de vest a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, altitudinile sunt mai mici de cca. 400-500 m. Deasemenea exista culoare mai joase, cum este culoarul Alba-Iulia -; Turda. Altitudinea medie a Depresiunii Colinare a Transilvaniei este de 600-700 m.
Cea mai larga iesire din Depresiunea Colinara a Transilvaniei este spre N-V pe Valea Somesului. In rest, intrarile in aceasta sunt mai stramte, cum ar fi: Culoarul Muresului.
In sudul Depresiunii, exista doua depresiuni : Sibiu si Fagaras.
In subsol exista bogatii: carbune. gaze naturale, sare etc.
Apele care traverseaza Depresiunea Colinara a Transilvaniei sunt: Somesul, Muresul, Tarnava Mare. Tarnava Mica, Oltul s.a.
Culmile mai inalte sunt acoperite cu paduri in mod special de fag. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, in industrie, cu agricultura, viticultura, cresterea animalelor.
Asezari umane: Cluj -; Napoca, Targul Mures, Sibiu, Bistrita, Fagaras.
In partea de N-V a Depresiunii Colinare a Transilvaniei se afla depresiunile: Huedin si Almasului.
Subdiviziuni:
- Podisul Somesan;
- Campia Transilvaniei;
- Podisul Tarnavelor.

Podisul Somesan

Limite:
N -; Grupa de nord a Carpatilor Orientali;
V -; Dealurile de Vest;
S -; Muntii Apuseni;
E -; izvoarele Somesului (Somesul Mic si Somesul Mare)
Aceasta zona se mai numeste si zona muntilor ascunsi: altitudine 600 -; 800 m. Este strabatut de raul Somes. Are bogatii: carbuni.

Campia Transilvaniei

Limite:
N -; Somesul Mare si Somesul Mic
V -; Muntii Apuseni;
S -; Raul Mures;
E -; Grupa centrala a Carpatilor Orientali.
Are altitudini de 400 -; 500 m. Campia Transilvaniei este lipsita de paduri. Are destinatie agricola. Bogatii: gaze naturale si sare.

Podisul Tarnavelor

Limite:
N -; Muresul;
V -; Culoarul Alba-;Iulia -; Turda;
S -; Depresiunile: Sibiu si Fagaras;
E -; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali.
Acest podis are altitudini de 700 -; 800 m. Bogatii: gaze naturale, sare. Culmile mai inalte sunt impadurite. Este o zona viticola importanta a tarii.

Subcarpaiii

Limite:
N -; Raul Moldova;
V -; Raul Motru.

Caracterizare:
S-au format prin incretire ca si muntii. Au inaltimi de 600 -; 1000 m. Sunt impaduriti, predominand fagul. Au bogatii minerale: carbuni, petrol, gaze naturale, sare. Au depresiuni. Sunt traversati de o serie de ape curgatoare.
Subdiviziuni:
- subcarpatii Moldovei;
- subcarpatii de Curbura;
- subcarpatii Getici.

Subcarpatii Moldovei

Limite:
N -; Raul Moldova;
V -; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;
S -; raul Trotus;
E -; Podisul Moldovei (Valea Siretului).

Au depresiuni: Neamt, Cracau -; Bistrita, Tazlau -; Casin. Aceste depreiuni sunt limitate in partea de est de urmatoarele dealuri: Plesu, Dealurile Bistritei, Culmea Pietricica.
Depresiunea Neamt este strabatuta de raul Ozana. Cea mai importanta asezare umana este Targul Neamt. Depresiunea Cracau -; Bistrita este strabatuta de Bistrita si Cracau. Asezari umane: Targu ocna, Onesti. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului. cresterea animalelor, padurilor, agricultura.

Subcarpatii de Curbura

Limite:
N -; Trotus;
V -; Dambovita;
Pe interiorul arcului, limita este facuta de grupa Carpatilor de Curbura. La exteriorul arcului, limita este facuta de Campia Romana.
Este cea mai completa grupa a subcarpatilor. Limita dintre munti si subcarpati este mai putin vizibila.
Are doua randuri de depresiuni:
- primul rand la poalele muntilor, cum sunt: depresiunea Vrancei, Slanic.
- al doilea rand, la exteriorul subcarpatilor care sunt mai mici: Dumitresti, Policiori, Cislau, Valenii de Munte, Campina, Pucioasa.
Dealurile la exteror sunt: Culmea Odobestilor, Deleanu, Istrita.
Demn de semnalat sunt doua fenomene: vulcanii noroiosi de la Berca -; Arbanas si focul viu de la Andriasul. Focul viu este un proces de autoaprindere a gazelor naturale existente.

Subcarpatii Getici

Limite:
N -; Carpatii Meridionali;
V -; Motru;
S -; Podisul Getic;
E -; Valea Dambovitei.

Au mai putine depresiuni. In vestul Oltului, depresiunile sunt mai mari, cum sunt: depresiunea Tg.-Jiu, Tg. Carbunesti si depresiuni mai mici in est: Campulung Muscel. Dealurile din estul Oltului trec uneori peste 1000 m: Matau. Aceste dealuri poarta numele de muscele.

Podiaul Mehedinii

Limite:
N -; muntii Mehedinti
V -; muntii Mehedinti
S -; Valea Dunarii
E -; Motru si Podisul Getic

Este cel mai mic podis din Romania. Sub aspectul structurii este la fel ca muntii, format din sisturi cristaline si calcare. Are altitudini de 400-600 m. Are forme carstice: pestera Topolnita. Culmile mai inalte sunt impadurite, predominand gorunul. Datorita climei, in podisul Mehedinti, apar vegetatie si fauna tipica climei mediteraneene: liliacul salbatic, mosdreanul, rozmarinul, vipera cu corn etc.

Podiaul Getic

Limite:

N -; Subcarpatii Getici
V -; Dunarea
S -; Campia Romana
E -; Dambovita

Are altitudini cuprinse intre 300-600 m: 600 m in N si 300 in S. Are bogatii minerale: petrol, gaze naturale. Culmile mai inalte sunt impadurite cu stejar si fag. Asezari umane mai importante: Targoviste, Pitesti.
Podisul Getic are mai multe platforme datorate apelor care trec pe aici: Arges, Olt, Jiu.
Platformele sunt:
- Candesti;
- Argesului
- Cotmeana;
- Oltetului;
- Jiului;
- Strehaia.

Podiaul Moldovei

Limite:
N -; granita cu Ucraina;
V -; grupa muntilor Maramuresului si Bucovinei si subcarpatii Moldovei;
S -; Campia Romana (Siretului Inferior)
E -; Prut (granita cu Moldova)

Este asezat in partea nord-estica a Romaniei. Este una din cele mai intinse unitati de relief din tara. Este inclinat de la N-V spre S-E. Fundamentul este format din roci caledoniene si hercinice peste care s-au depus sedimentele aduse de ape din zona de munte. Podisul Moldovei se continua si in Republica Moldova. Are altitudini ce variaza intre 200 si 600 m.
Subdiviziuni:
- Podisul Sucevei;
- Campia Jijiei;
- Podisul Barladului.

Podisul Sucevei

Limite:
N -; granita cu Ucraina;
V -; grupa muntilor Maramuresului si Bucovinei;
S -; raul Moldova;
E -; Campia Jijiei.

Este traversat de raul Suceava, afluent al Siretului pe partea dreapta. Are altitudini ce variaza intre 400-600 m. Este impadurit. Ca bogatii are materiale de constructie. Are depresiuni: Radauti, Suceava. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor si pomicultura.

Campia Jijiei

Limite:
N -; granita cu Ucraina
V -; Podisul Sucevei
S -; Podisul Barladului
E -; Prut

Din aceasta campie lipsesc padurile. Este o campie valurita. Exista multe iazuri, scopul lor fiind adapatul animalelor, piscicultura. Pe Prut, la Costesti, este un lac de acumulare. Campia Jijiei este strabatuta de raurile Jijia si Bahlui, afluenti ai Prutului pe partea dreapta. Populatia se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor. Campia Jijiei are altitudini care variaza intre 200-400 m. Cele mai importante asezari umane sunt: Botosani, Iasi, Targul Frumos, Dorohoi.

Podisul Barladului

Limite:
N -; Campia Jijiei;
V -; Valea Siretului;
S -; Campia Siretului Inferior;
E -; Prut.

Are altitudini ce variaza intre 300-500 m: 500 m in N unde are si roci mai tari si 300 m in S, unde are roci mai moi si unde apele curgatoare au sapat vai destul de largi. In nord este impadurit. Este strabatut de raul Barlad, afluent pe partea stanga al Siretului.
Podisul Barladului are urmatoarele unitati de relief:
- Podisul Central Moldovenesc;
- Colinele Tutovei;
- Depresiunea Elanului.
Cele mai importante asezari umane sunt: Vaslui, Barlad, Husi.

Podiaul Dobrogei

Limite:
N si V -; Dunare
S -; granita cu Bulgaria
E -; Marea Neagra

Se afla in partea sud-estica a Romaniei. Este cea mai veche forma de relief a tarii noastre. Podisul Dobrogei, privit dinspre Dunare, are un aspect montan (abrupt).
Din punct de vedere al structurii, se evidentiaza trei parti:
- muntii Macin;
- Podisul Casimcei;
- Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Casimcei

Are in fundament sisturi verzi, care sunt cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii noastre. Sisturile verzi au luat nastere in orogeneza caledoniana.

Muntii Macin

Sunt formati din granite care au luat nastere in orogeneza hercinica. Muntii Macin au cea mai mare inaltime din podisul Dobrogei de 467 m.

Podisul Dobrogei de Nord

Este format din calcare si gresii care au luat nastere in orogeneza alpina. Este acoperit cu un strat de loess de cca. 30-40 m.
Subdiviziuni:
- Masivul Dobrogei de N;
- Podisul Dobrogei de Sud;
- sunt despartite de Valea Carasului.

Masivul Dobrogei de Nord

Este format din urmatoarele dealuri si culmi: Muntii Macin, de unde se exploateaza materiale de constructie. La estul muntilor Macin, se afla dealurile Tulcei, culmea Niculitelului si culmea Pricopanului. La sudul acestora se afla Podisul Babadagului. In muntii Macin se intalnesc paduri de stejar si tei. Aceasta zona este strabatuta de urmatoarele rauri: Telita si Taita care se varsa in lacul Babadag.
Podisul Casimcei este acoperit din cea mai mare parte cu loess. Este strabatut de raul Casimcea. Din Masivul Dobrogei de Nord mai face parte si Podisul Dorobantului, o zona mai joasa care este folosita pentru agricultura. Raul Casimcea se varsa in lacul Tasaul. Masivul Dobrogei de Nord este inclinat de la N-V spre S-E. Are altitudini ce variaza intre 200-400m.

Podisul Dobrogei de Sud

Este o zona valurita. Are altitudini ce variaza intre 20-200 m. Este inclinat de la S-E spre N-V.
Este format din urmatoarele subdiviziuni:
- podisul Negru-Voda;
- podisul Mangaliei;
- podisul Medgidiei;
- podisul Oltinei.

Sarmul Marii Negre

Are o lungime de 244 km2. Are doua sectoare: un sector jos care se intinde de la bratul Chilia pana la capul Midia si un sector inalt care se intinde de la capul Midia pana la granita cu Bulgaria. In aceasta portiune joasa exista Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Acest complex lagunar a luat nastere in urma bararii unui golf al Marii Negre prin cordoane de nisip care se numesc grinduri. Aceste grinduri sunt gr. Chituc si gr. Perisor. Tarmul mai inalt este propice construirii de porturi. Asezari umane mai importante sunt: Constanta, Mamaia, Mangalia, Medgidia, Babadag, Macin.

Platforma continentala a Marii Negre

Este considerata acea portiune din marea neagra a carui adancime variaza intre 0-200 m.
Initial platforma continentala a fost o campie.
A fost campie inainte de ultima glaciatiune. Pe atunci Marea Neagra avea o suprafata mai mica. Dupa topirea ghetarilor, Marea Neagra si-a marit suprafata in adancime. Faptul ca platforma continentala a fost campie, este demonstrat de existenta aluviilor unor rauri peste care actualmente exista …
Romania are dreptul din platforma continentala la 12 mile marine, exhivalentul a cca 22 km.
Apa marii in platforma continentala are o salinitate mai mica de cca 17 0/00.
In aceasta zona viata este posibila, traind urmatoarele animale:
- sturioni;
- delfini;
- rechini;
In platforma continentala exista petrol si gaze naturale.
Petrolul este exploatat de sapte platforme marine -; titeiul fiind transportat si prelucrat la Rafinaria de la Capul Midia.

Dealurile de Vest

Limite:
N -; Grupa de nord a Carpatilor Orientali;
V -; Campia de Vest;
S -; Muntii Banatului;
E -; Muntii Banatului, muntii Poiana Rusca, muntii Apuseni, Podisul Somesan.

Dealurile de Vest au altitudini ce variaza intre 200-400 m. S-au format din materialele aduse de apele din zonele de munte. S-au format intr-un lac existent, numit lacul Panonic. Sunt formate din pietrisuri si nisipuri. Nu se prezinta ca un sir continuu. Ele sunt intrerupte de Campia de Vest care patrunde formand niste golfuri pana la poalele muntilor. Pe anumite portiuni limita din Dealurile de Vest si Campia de Vest este insesizabila.
Subdiviziuni:
- dealurile Banatului;
- Lipovei;
- Crisene;
- Silvaniei;
- culmea Codru;
- Prisnel;
- Preluca.

Campia de Vest

Limite:
N -; Grupa de Nord a Carpatilor Orientali;
V -; granita cu Ungaria si Iugoslavia;
S -; granita cu Iugoslavia;
E -; Dealurile de Vest, muntii Apuseni.

Campia de Vest s-a format pe fundul lacului Panonic. S-a format din aluviunile aduse de ape din zonele mai inalte. Are altitudini ce variaza intre 50-100 m. Este una din zonele agricole importante ale tarii. Este traversata de o serie de ape curgatoare de la V la E: Somesul, Crisurile, Mures, Timis. In Campia de Vest exista o serie de asezari umane importante: Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara. In subsol exista petrol si gaze naturale in Campia Timisului si Campia Aradului.
Campia de Vest are trei tipuri de campii:
- campii inalte formate din nisipuri (Campia Vingai);
- campii orizontale formate din nisipuri peste care s-a asternut un strat de loess care mai poarta numele de campii tabulare (Campia Carei, Campia Aradului, Campia Lugojului).
- campiile joase sunt traversate de o serie de ape curgatoare. Aici panta este mica , de aceea apele curgatoare meandreaza.
In momentele cu precipitatii mai bogate, raurile se revarsa, producand inundatii, de aceea pe unele sectoare exista diguri: Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Timisului.

Campia Romana

Limite:
N -; Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura, Podisul Barladului;
V, S, E -; Dunarea.

Este cea mai intinsa unitate de relief din Romania. Are altitudini cuprinse intre 6-7 m si 300 m. Este mai ingusta in partea de vest si mai lata in partea de E. Este acoperita cu un strat de loess a carui grosime variaza intre 4-5 m in partea de V si peste 40 m in partea de E. In partea de vest este inclinata de la N spre S, acest lucru fiind demonstrat de cursurile apelor Jiu si Olt. Partea Centrala si de E este inclinata de la N-V spre S-E. Acest lucru este demonstrat de cursul urmatoarelor ape: Arges, Ialomita, Buzau. In partea de E a Campiei Romane exista in loess adancituri, numite crovuri. In Campia Romana exista petrol si gaze naturale. Asezarile umane importante sunt: Galati, Braila, Focsani, Buzau, Slobozia, Urziceni, Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Pitesti, Craiova.
Campia Romana are trei sectoare:
- sectorul de vest;
- sectorul central;
- sectorul de est.
Sectorul de vest se mai numeste si Campia Olteniei. El se desfasoara intre Olt in partea de est si Dunare in partea de vest. Este cel mai ingust sector. Este format din urmatoarele campii: Blahnitei, Bailestilor, Romanatilor. Sunt campii orizontale -; tabulare.
Sectorul central se intinde antre Olt in vest si Arges in est. Este usor inclinat spre S-E.
Campii inalte:
- Pitestiului;
- Targoviste;
- Ploiestiului.
Campii orizontale:
- Boianului;
- Gavanu-Burdea;
- Burnasului;
- Vlasiei.
Campii joase:
- Titu;
- Gherghitei.
Sectorul de est se mai numeste si Campia Baraganului. In ea exista lacuri cu apa sarata: Amara si Sarat.
Campiile care intra in componenta Baraganului sunt:
Campii inalte:
- Ramnicului;
- Covurlui;
Campii tabulare:
- Mostistei;
- Ialomitei;
- Buzaului.
Campii joase:
- Siretului Inferior
Campia Romana este cea mai importanta regiune agricola a tarii noastre.

Delta Dunarii

Limite:
N -; granita cu Ucraina;
S -; Podisul Dobrogei, complexul lagunar Razim-Sinoe;
E -; Marea Neagra.

Este cel mai nou pamant al tarii noastre. Este o campie in formare. Dactorii care contribuie la formarea Deltei Dunarii sunt: lipsa mareelor, raportul mare de aluviul al Dunarii, curentii circulari ai Marii Negre.
Delta Dunarii incepe din apropierea satului Patlageanca unde Dunarea se bifurca in bratele Tulcea si Chilia. In apropiere de orasul Tulcea, Dunarea se mai bifurca in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe in partea de sud. Altitudinile variaza intre 0,5 m si 12 m. In Delta Dunarii exista si locuri uscate, numite grinduri. Grindurile sunt dupa felul cum au luat nastere: fluviale, marine, continentale. Grindurile fluviale s-au format datorita aluviunilor aduse de Dunare: Gorgova. Cele marine s-au format datorita curentilor marini: Letea , Saraturile, Caraorman. Cea mai mare altitudine este in grindul Letea de 12 m.
Vegetatia Deltei Dunarii este variata, formata din stuf care se exploateaza in vederea obtinerii celulozei, papura, salcii si stejar pe grindul Letea.
Din punct de vedere al animalelor, Delta Dunarii este bogata si variata. Exista cca. 300 de specii de pasari, majoritatea fiind calatoare: pelicanul, berzele, egretele, gastelel salbatice. Animale: mistretul, vidra, bizamul. Pesti: sturion, stiuca.
Clima Deltei Dunarii se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
- temperatura anuala de 110C;
- temperatura medie a verii de 240C;
- temperatura medie a iernii de -;1; +10C
- se simte influenta crivatului si aurul tropical si mediteranean;
- influenta Marii Negre este limitata.
- precipitatiile variaza intre 400-500 mm.

Clima

Este valoarea mijlocie (media) elementelor climei:
- temperatura aerului;
- presiunea aerului;
- miscarile aerului;
- precipitatiile.
Valoarea medie a acestor elemente pe o perioada indelungata de timp pe o zona intinsa.
Factorii care determina clima sunt:
- asezarea pe glob;
- asezarea pe continent;
- miscarile maselor de aer (vanturile);
- relieful;
- altitudinea;
- Marea Neagra.

Asezarea pe glob:
Romania este asezata la egala distanta de Ecuator si Polul Nord, deci se afla in plina zona de clima temperata (paralela de 450 lat. N).

Asezarea pe continent:
Romania este asezata aproape in centrul continentului, departe de Oceanul Atlantic care ar fi putut influenta determinant clima deci, clima Romaniei are un caracter continental.
Miscarea maselor de aer:
Pe teritoriul Romaniei se intalnesc mai multe influente. In vest se simt influentele oceanice datorita vanturilor de vest. Vanturile de vest influenteaza regimul precipitatiilor. Precipitatiile in Romania scad de la V spre E. In nord se simt influentele nordice casre vin de deasupra Oceanului Atlantic din zona Islandei. Acestea aduc iarna ninsori bogate si ger. In N-E se simt influentele continental-excesive din restul continentului. De aici sufla crivatul care iarna viscoleste zapada si aduce temperaturi scazute si vara aduce seceta. In sud si sud-est in mod special vara se simt influentele mediteraneene si tropicale. Atunci cand aerul tropical stationeaza mai mult timp deasupra tarii, apare fenomenul de seceta, deci Romania este o zona de trecere sare alte timpuri climatice.

Clima din tara noastra este temperat continentala de tranzitie. Face trecerea de la tipul temperat-oceanic la tipul continental excesiv din estul Europei.
Sub aspectul altitudinii, clima poate fi clasificata astfel:
- de campie;
- de podis si deal;
- montana.
Muntii, prin orientarea culmilor pot influenta local clima, ca de exemplu in Carpatii Orientali. Temperatura aerului scade odata cu altitudinea. La fiecare 1000 m temperatura aerului scade cu 60.
Marea Neagra
Are o influenta limitata asupra climei Romaniei. Limita influentei Marii Negre este de 20 km de la tarm. Acest lucru se datoreaza faptului ca Marea Neagra este o mare continentala.

Caracteristici ale elementelor climei

Elementele climei sunt:
- temperatura aerului;
- presiunea aerului;
- precipitatiile;
- vanturile.

Temperatura aerului variaza in functie de anotimp si altitudine.
Temperatura medie anuala:
- 110C ca medie anuala a temperaturii se intalneste in:
- Lunca Dunarii;
- Litoralul Marii Negre;
- Delta Dunarii;
- Campia Timisului.
Valori de temperatura anuala se intalnesc in urmatoarele zone:
- Campia Romana;
- Podisul Dobrogei;
- Campia de Vest.
Temperaturi intr 6-10 0C se intalnesc in urmatoarele zone:
- Subcarpatii;
- Podisul Moldovei;
- Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
- Dealurile de Vest.
Temperaturi medii anuale intre 0-6 0C se intalnesc in Carpati.
Temperaturi medii in luna ianuarie:
- peste 0 0C -; partea de sud a Podisului Dobrogei;
- intre 0-3 0C -; Delta Dunarii, Podisul Dobrogei, Lunca Dunarii, o parte din Campia Romana, Campia si Dealurile de Vest.
Temperaturi medii ale lunii ianuarie:
- -3;-6 0C -; o parte din Campia Romana, Podisul Moldovei, Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Temperaturi medii ale lunii ianuarie de peste -;10 0C se intalnesc in Carpati.
Temperaturi medii in luna iulie de peste 28 0C se intalnesc in Lunca Dunarii.
Temperaturi cuprinse intre 20-23 0C se intalnesc in: Campia Romana, Delta Dunarii, Podisul Dobrogei, o parte din Podisul Moldovei, Campia si Dealurile de vest.
Temperaturi cuprinse intre 16-20 0C se intalnesc in Subcarpati, o parte din Depresiunea colinara a Transilvaniei.
Temperaturi sub 80C se intalnesc in zona montana.

Repartiiia precipitaiiilor in Romania

In Romania precipitatiile nu sunt repartizate uniform in teritoriu. Pe durata anului, cele mai ploioase luni sunt martie si iunie, iar secetoase februarie si august. Factorii care influenteaza repartitia precipitatiilor sunt: altitudinea si influentele exercitate in teritoriu. Cea mai secetoasa zona a tarii noastre este partea de S-E unde media precipitatiilor este de 400 mm.
In zona de campie media precipitatiilor variaza intre 400-600 mm.
In zona de podis si deal cantitatea precipitatiilor variaza intre 600-800 mm.
In zona montana de pana la 1000 m, cantitatea de precipitatii variaza intre 800-1000 mm, iar in muntii de peste 1000 m, media precipitatiilor variaza intre 1000-1200 mm. In zona montana predomina precipitatiile sub forma de zapada. Aceasta in muntii mai inalti se mentine un numar mare de zile pe an.
Amplitudinea termica este diferenta dintre media temperaturii si media timpului iernii. Temperaturi maxime care s-au inregistrat pe teritoriul tarii noastre a fost de 40,50C in localitatea Ian Sian de langa Braila in anul 1951. Temperatura maxima minima s-a inregistrat in 1942 in localitatea Bod din depresiunea Brasov de -;380C.
Nuante climatice
Etajele climatice din tara noastra dunt:
- etajul alpin;
- etajul montan;
- etajul dealurilor inalte;
- etajul dealurilor joase;
- etajul de campie;
- etajul Deltei Dunarii;
- etajul litoralului.
Incursiunea termica este fenomenul de stationare a aerului rece in depresiunile intramontane mai mult timp.
Amplitudinea termica este diferenta dintre media de timp a verii si media temperaturii iernii.

Nuanie climatice

Etajele climatice din tara noastra sunt:
- etajul alpin;
- etajul montan;
- etajul dealurilor inalte;
- etajul dealurilor joase;
- etajul de campie;
- etajul litoralului;
- etajul Deltei Dunarii.

Etajul alpin:
Se intalneste la peste 2000 m. Are temperaturi medii anuale scazute in jurul valorii de 00C. Iernile sunt geroase (sub -;100C). Are precipitatii bogate. Verile sunt foarte scurte si racoroase. Vanturile sunt puternice.
Etajul montan:
Specific muntilor cu altitudini cuprinse intre 800-1000 m. Se caracterizeaza prin temperaturi care scad cu altitudinea. Precipitatii relativ bogate.
Etajul dealurilor inalte:
Caracterizeaza regiunile deluroase cuprinse intre 500-800 m. Are multe precipitatii. Valori medii ale temperaturii.
Etajul dealurilor joase:
Cuprinde regiunile cu altitudini de 200-500 m.
Etajul de campie:
Se caracterizeaza prin valori termice ridicate, dar cu precipitatii diferentiate (mai mari in Campia de Vest decat in Campia Romana).
Etajul litoralului si Deltei Dunarii:
Aici cad cele mai reduse precipitatii. Se inregistreaza valori mai ridicate ale temperaturii in timpul unui an.
Sectoarele de influenta climatica:
1. Climatul cu influente climatice, in centrul si vestul tarii.
2. Climatul cu influente submediteraneene in partea de S-V.
3. Climatul de ariditate in partea estica.
4. Climatul cu influente scandinavo-baltica in nord.
5. Climatul cu influente pontice in extremitatea estica.
6. Sectoare cu climat de tranzitie.

Hidrografia

Factorii care influenteaza hidrografia sunt:
- clima;
- relieful;
- structura geologica a litosferei;
- miscarea maselor de aer;
- dispunerea culmilor muntoase.

Dunarea

Dunarea este al doilea fluviu ca marime din Europa dupa Volga. Are o lungime de 2 860 km. Are un bazin hidrografic de 803 000 km2. Este cel mai important fluviu al Europei sub aspectul navigatiei fluviale. Importanta sa a crescut dupa ce s-a construit canalul Dunare-Main-Rin. Astfel Dunarea leaga Marea Neagra de Marea Nordului. Ea trece prin zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, R. Moldova (500 m), Ucraina. Uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad. Pe teritoriul Romaniei are 1075 km2. Face granita dintre:
- Romania si Iugoslavia (S-V);
- Romania si Bulgaria (S);
- Romania cu R. Moldova si Ucraina (E).
Pe teritoriul tarii noastre intra la Bazias si are patru sectoare:
1. Bazias -; Portile de Fier I, Gura Vaii;
2. Portile de Fier I -; Calarasi;
3. Calarasi -; Braila;
4. Braila -; Marea Neagra.

1. Sectorul Bazias -; Portile de Fier I este defileul Dunarii. Este cel mai lung defileu din Europa. Are o lungime de 144 km2. La Portile de Fier s-a construit o hidrocentrala impreuna cu Iugoslavia. Inainte de construirea hidrocentralei, acest sector al Dunarii era foarte greu de traversat, deoarece existau repezisuri si stanci subterane. Cel mai periculos sector era la Cazane in dreptul m-tilor Almajului.
2. Sectorul Portile de Fier I -; Calarasi este considerat Lunca Dunarii. Aici latimea Luncii variaza de la cateva sute de m, la cativa km. In acest sector s-au facut lucrari de desecare a mlastinilor si lacurilor care au fost redate agriculturii.
3. Sectorul Calarasi-Braila este cel mai lat al Dunarii. In acest sector se afla Balta Ialomitei si Balta Brailei. Balta Brailei este cea mai lata zona a Luncii Dunarii de cca. 25 km. In Balta Brailei s-au facut lucrari de desecare care au dus la redarea acestei zone agriculturii. Este una din cele mai fertile zone ale tarii noastre. Se mai numeste si Insula Mare a Brailei.
4. Sectorul Braila -; Marea Neagra este sectorul maritim al Dunarii. Este considerat maritim, deoarece pot circula vase maritime de tonaj mijlociu. Pe acest sector, Dunarea are o adancime de cca. 7-12 m. Debitul Dunarii variaza intre 5500-6500 m 3/3. Dunarea aduce in zona Deltei cca. 60 000 000 de tone de aluviuni annual.

Raurile interioare

Au o forma radiara. Debitul acestora variaza in raport de anotimp si locul de unde izvorasc. Cele mai mari rauri din Romania sunt: Mures, Olt, Siret, Prut. Tisa face granita in nord dintre Romania si Ucraina pe o portiune de 60 km2. In acest sector Tisa primeste din depresiunea Maramuresului, Viseul si Iza. Somesul are doua izvoare: Somesul Mic (muntii Rodnei) si Somesul Mare (muntii Apuseni). Acestea se unesc in apropiere de orasul Dej, dupa care traverseaza Podisul Somesan, Dealurile de VEst, Campia de Vest unde uda Satu Mare. Crisurile sunt: Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb. Crisul Repede strabate depresiunea Vad-Borod. Toate trei traverseaza Dealurile de VEst, Campia Crisurilor unde uda Oradea. Crisul Negru strabate depresiunea Beius, Dealurile de VEst, Campia Crisurilor. Crisul Alb strabate depresiunea Zarandului si traverseaza ampia si Dealurile de Vest. Toate Crisurile izvorasc din muntii Apuseni.

Muresul izvoraste din muntele Hasmasu Mare. Traverseaza de la S la N depresiunea Giurgeului, iese din Carpatii Orientali formand defileul Muresului intre Toplita si Deda. Intra in Depresiunea Colinara a TRansilvaniei pe care o strabate spre S-V. Aici face limita sudica a Campiei Transilvaniei unde uda orasele Reghin, Targu Mures, Alba-Iulia, apoi incepe la sudul muntilkor Apuseni. Traverseaza Dealurile de Vest si Campia de vest unde uda Aradul.
Raurile din S-V sunt: Bega, care izvoraste din muntii Poiana Rusca, traverseaza Dealurile de Vest si Campia Timisului. Aici uda Timisoara. Este singurul rau care are canal din Romania. Timisul izvoraste din muntii Semenicului, traverseaza Dealurile de Vest si Campia de Vest si se varsa in Dunare.
Carasul si Nera izvorasc din muntii Banatului.

Lacurile

Lacurile sunt ape stattoare de suprafata.
Lacurile pot fi clasificate dupa: a) forma de relief in care se afla:
- de munte;
- de podis si deal;
- de campie;
- de pe tarmul Marii Negre. b) origine:
- glaciare;
- de baraj natural;
- vulcanice;
- antropice;
- lagune;
- limanuri;
- in ocne de sare;
- in crovuri;
- in forme carstice;
- iazuri.

Lacuri glaciare
S-au format in circurile glaciare formate de ghetari. In Romania sunt cca. 170 de lacuri glaciare. Suprafata lor este in general mica. Majoritatea lacurilor glaciare sunt in Carpatii Meridionali:
- in Fagaras: Balea, Podragu, Capra Iezer;
- in Parang: Galcescu;
- in Retezat-Godeanu: Bucura, Zanoaga.
Bucura este cel mai intins lac glaciar din Romania. Are o suprafata de cca 10 ha. Zanoaga este cel mai adanc lac glaciar din Romania. Are o adancime de cca 29 m.
In Carpatii Orientali lacuri glaciare exista numai in muntii Rodnei: Lala.
Lacuri de baraj natural
Sunt foarte putine. S-au format prin alunecarile de teren datorate cutremurelor sau precipitatiilor abundente. In Carpatii Oreintali exista Lacul Rosu.

Lacuri vulcanice
S-au format in craterele unor vulcani stinsi, ca de exemplu lacul Sfanta Ana din masivul Ciomatu.

Lacuri antropice
Au luat nastere datorita activitatii omului. Sunt doua categorii de lacuri antropice: cele care au luat nastere in urma construirii hidrocentralelor si lacuri de agrement.
Ex: Portile de Fier I si II, Vidra, Vidraru, Izvorul Muntelui; lacuri de agrment: Snagov, Caldarusani, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon.

Lagune
S-au format prin bararea unor golfuri ale Marii Negre de curentii acesteia prin cordoane de nisip, numite grinduri. Cel mai intins complex lagunar este Razim Sinor, care are o suprafata de cca 700 km2.

Limanuri
Sunt de doua feluri: a) maritime -; au luat nastere prin blocarea gurilor de varsare ale unor ape curgatoare care se varsau direct in mare: Babadag, Techirghiol. Tasaul, Mangalia; b) fluviale -; s-au format prin blocarea gurilor de varsare ale unui afluent de catre raul colector: Snagov, Caldarusani.

Lacuri in masive de sare
S-au format in zona subcarpatica, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, depresiunea Maramures. Au luat nastere prin inundarea unor goluri parasite: Slanic-Prahova, Telega, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Ocna Muresului, Ocna Dejului, Lacul Ursu, Ocna Sugatag, Costiui.
Lacuri in crovuri
Se intalnesc in zona de campie caracteristice fiind partii de est a Campiei Romane. Apa acestor lacuri este dulce sau sarata. Lacuri cu apa sarata: Amara de langa Slobozia si Lacul Sarat de langa Braila. Asemenea lacuri au luat nastere prin ascensiunea sarurilor spre suprafata litosferei.

Lacuri in forme carstice
Nu au apa in permanenta. Cele mai cunoscute lacuri in forme carstice din Romania sunt: Varasoaia (muntii Apuseni), Zaton (Podisul Mehedinti).

Iazuri
Sunt amenajari sedimentare pe cursul unor ape curgatoare. Aceastea sunt amenajate pentru a avea o rezerva de apa pentru irigatii, adapatul animalelor, piscicultura. Cele mai multe iazuri se intalnesc in Campia Transilvaniei, Campia Jijiei.

Apele subterane

Au luat nastere prin infiltrarea apei din precipitatii. Apa in litosfera se gaseste la diferite adancimi. Apa care se afla mai spre suprafata litosferei se numeste panza freatic