Asezare si limite
In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnatata subdiviziune a Carpatilor Orientali,
Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice,
care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din
cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostrii si, totodata, o zona
de interes tehnic-alpin de prim ordin, constituita in principal din mari pereti
ce formeaza cheile sus amintite. u2y3yh
Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit
prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta
sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.
La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de
ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza pe intregul
sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste
saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta
sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza
firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre
sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza
la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului
.
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia
acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia vaii Nascalat
Patac pana la varsarea sa in Olt.
In sfarsit, la vest, vecinii Hasmasului sunt Muntii Giurgeului cu cele oua grupe
intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai
Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia
vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de Muntii Ditraului
printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoras, Belchia
si Gheorghe Mic pana la saua Deselatului.
Relieful
Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume:
Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta
in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic
in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar
cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului , Muntele Scadat.
Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor
Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care
alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti din jurul statiunii
Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau si paraul
Lapos.
A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie
a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul
Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul, Ciofronca, Teleacul Mare si
culmineaza cu varful Haghimasul Mare(1792 m), punct culminant al masivului.
Din acest varf culmea se continua in directia initiala spre varful Fratele,
coborand in Stana Curmatura, sa adanca in cuprinsul careia se inalta si Piatra
Singuratica, martor de eroziune , format dintr-un manunchi stancos de o deosebita
frumusete sculpturala.
De-a lungul celei de a doua portiuni a Culmii Curmatura, mai precis din saua
Secu-Ciofronca, se desprind spre N-E si nord o serie de ramificatii, dintre
care cea mai importanta, din punct de vedere turistic, este Culmea Haghimasul
Negru-Ucigasul, puternica zona calcaroasa, delimitata la est de paraul Bicajel,
iar la vest de Paraul Oii si raul Bicaz.
Spre deosebire de Culmea Curmatura, a carei linie de cumpana, exceptand usoara
denivelare a seii Pangaratilor, se desfasoara neintrerupt de la nord la sud,
Culmea Tulghes-Valea Rece este fragmentata adanc in zona centrala de spintecatura
Cheilor Bicazului
Portiunea nordica a culmii Tulghes-Valea Rece, de forma unui arc ce se inconvoaie
spre S-E, este delimitata la N-E de paraile Pintic, Bistra si Capra, care o
despart de Masivul Ceahlau, iar la S-V de paraul Sugau. Cele mai nordice culmi
sunt Highesu, Chicera si Batca Rotunda. La sud de ei, dincolo de albia paraielor
Balaj si Capra se inalta a doua grupa de munti din portiunea nordica a Culmii
Tulges-Valea Rece. Dintre acestia Muntii Tosorocului adapostesc in cuprinsul
lor Pestera Tosoroc sau Jheabul cu Gaura, situata la 9 km distanta. Pestera,
putin vizitata, se afla la aproximativ 500 m departare de malul drept al vaii
Capra; tot prin aceste locuri , dar pe malul opus, se deschide valea Borvizului,
in preajma careia sunt numeroase izvoare minerale.
Reteaua hidrografica
In afara de apele mentionate la enuntarea limitelor masivului, merita cu prisosinta
sa fie amintite aici Bicazul si Bicajelul impreuna cu afluentii lor; aceste
doua rauri dand faima turistica Masivului Hasmas.
Bicazul, orientat SV-NE, strabate masivul de la un hotar la celalalt, impartindu-l
in doua parti aproape egale ca suprafata. Principalele obiective turistice si
amenajari(poteci, cabane) se insira in lungul vaii: Lacul Rosu, muntii Suhard,
Ucigasul, Surduc, Cupac, Lapos si impunatoarele chei ale Bicazului. Dintre afluentii
pe care ii primeste Bicazul pe stanga, insotiti fiind in cea mai mare parte
de trasee turistice, citam: Cupasul, Laposul, si Sugaul.
Pe dreapta, dintre afluentii mai importanti ai Bicazului mentionam paraiele
Bicajel si Damuc.
Bicajelul, afluent pe dreapta al Bicazului, izvoraste din sud, de sub varful
Iavardi, curge spre nord “spintecand” jumatatea sudica a Hasmasului
si se varsa in Bicaz in zona cunoscuta sub numele de “Gatul Iadului”.
Pe acest traseu Bicajelul strabate o regiune pitoreasca, punctata de trei randuri
de chei, tot greu accesibile. Intre acestea mentionam Cheile Duruitoarei si
Cheile Bicajelului, ambele de o neintrecuta salbaticie. Dealtfel in aceasta
parte se afla un impresionant numar de fenomene carstice inca putin cunoscute.
Pe versantul vestic al Hasmasului curg paraie de mai putin importanta, care
si-au dirijat cursul catre cele doua bazine, formate de Olt si Trotus.
Clima
Zona Masivului Hasmas corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natura
montana carpatica, cu diverse caracteristici in functie de altitudine , expozitia
versantilor, orientare etc.
Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest (depresiunile
Ciucului si Giurgeului), adapostul oferit de masivul Taracu si Ceahlau din N-E
si energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care produc
cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene
cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii.
Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze
temperaturi mai scazute,-25…-35 grade C in lunile februarie si martie.
Aceste acumulari de aer rece care se risipesc odata cu rasaritul soarelui, cand
briza de vale pune in miscare masele de aer, dirijandu-le catre creste. Temperatura
medie anuala variaza intre 8 si 9,5 grade Celsius climatul fiind caracterizat
prin ierni aspre si racoroase. Primele ingheturi se produc la sfarsitul lui
septembrie,iar ultimele se produc pana catre sfarsitul lunii mai. Ploile sunt
frecvente primavara si toamna, insa in general sunt de scurta durata.
Vegetatia
Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etaleaza in inaltime, in functie
de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor
si etajul pajistilor. Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase,
predominant fiind molidul, mai rar fagul, teiul, bradul alb, larita-zada, pin.
Pe alocuri se intalnesc specii de mesteacan pitic, si tisa(arbore ocrotit),
scorusul de munte, jneapan, ienuparul, si altele. Intalnim, de asemenea, vegetatie
ierboasa de pasune si fanete montane secundare, instalate in locul padurilor
de molid, in care predomina paisul, tepusoaica.
Dintre fructele de padure citam fragii, zmeura, murele, afinul, merisorul, coacaza.
Pasunile sunt acoperite de un covor floral multicolor, din care nu lipsesc specii
ierboase ca: spanzul, mierea ursului, vioreaua, crinul de padure, anemona, galbinele
de munte, horsti, macrisul iepurelui, rogozul, nu ma uita, gentianele, ferigi
etc.
Primavara pasunile sunt smaltuite de covoare de ghiocel, branduse de primavara,
tulichin, iar la inceputul verii apar campanulele, ca si o larga varietate de
Hieracium.
Fauna
Fauna cunoaste aici o bagatie deosebita in specii de vanat mare: ursul brun,
cerbul carpatin, caprioara, lupul, vulpea, mistretul, precum si vanat mic: pisica
salbatica, veverita. Se remarca numeroase specii de pasari: cocosul de munte,
alunarul, uliul pasarar, mierla si multe altele, precum si diferite specii de
rozatoare, din care iepurele este foarte raspandit. Pastravul se intalneste
curent in apele limpezi. Dintre lepidoptere remarcam fluturele coada randunelei,
fluturele Apollo, fluturele rosu, lamaita.
