Aparitia de curand a raportului annual al Institutului Worldwatch din S.U.A., da posibilitatea evidentierii unor conexiuni noi intre energie, mediu inconjurator si strategiile de dezvoltare economica, sociala, si politica. t2p13pl
Problematica energiei este prezenta, in principal, in toate aspectele specifice ale procesului de dezvoltare; agricultura, alimentatie, transporturi, industrie etc.
Analiza pe care o vom intreprinde in continuare se refera insa la impactul intre sistemele de energie si mediul inconjurator intr-un sens mai larg (schimbarea globala a climei, protectia stratului de ozon, reducerea emisiilor de gaze-CO2-care induc fenomenele efectului de sera, deteriorarea calitatii aerului). Acest aspect este o caracteristica distincta a studiului de probleme globale ale omenirii prezentat de catre Institutul Worldwatch pentru anul 1989 Abordarea de acest tip este calitativ diferita fata de studiile elaborate pana acum de catre specialistii institutului.
La nivelul tarilor cu economie avansata se intreprind deja masuri legislative si practice pentru diminuarea emisiilor de carbon in atmosfera, in special cele provenind de la sistemele de energie dar si din partea tehnologiilor industriale cunoscute. Se exprima deja opinii din partea oamenilor politici de a se intreprinde actiuni concrete, in vederea diminuarii cu pana la 20% pana in anul 2005 a emisiilor de carbon.

Efectul de sera si schimbari climatice globale.
Scenariul privind schimbarea globala a climei elaborat recent James Hansen de la Institutul Goddard pentru Studii Spatiale de la NASA evidentiaza ca ”arderea carbunelui si a altor combustibili bazati pe carbon ca spre exemplu petrolul si gazul natural, esapeaza carbon ca un produs de baza al arderii acestora, in timp ce pierderea unor suprafete imense de paduri tropicale adauga, de asemenea, CO2 in atmosfera.’’
Concetratia altor gaze care induc efectul de sera(ex:metan,oxizi de azot,cloroflorura de carbon) a inregistrat o crestere mult mai mare. Daca rata anuala de crestere a CO2 a fost in ultimii treizeci de ani de 0,4%, celelalte gaze mentionate inregistreaza o crestere de 5% annual.
Evolutia emisiilor de carbon datorate combustibilor fosili pentru diferite tari ale lumii se prezinta intr-o continua crestere. Conform cercetatorilor americani, se considera ca in anul 1988 datorita arderii combustibililor fosili s-au degajat in atmofera aproximativ 5 miliarde de tone de carbon, precum si alte 0,4-2,5 miliarde tone prin despadurire. Oamenii de stiinta au cazut in principiu de acord asupra faptului ca temperatura medie a globului a crescut de la 14,5oC in anul 1890 la 15,2oC in anul 1980. Se precizeaza ca cei mai caldurosi cinci ani ai secolului trecut s-au manifestat in acest ultim deceniu in care traim. Asa cum se arata in lucrare “incalzirea limitata care a aparut pana in prezent este importanta pentru studiile intreprinse de oamenii de stiinta, dar nu este amenintatoare pentru societate. Pericolul consta in accelerarea schimbarii climei care pare iminenta. Intre anii 2030-2050, temperaturile medii pot sa creasca cu 1,5-4,5oC mai mult decat in deceniile actuale. Acest lucru implica o incalzire cu 5 pana la 10 ori mai rapida decat cea inregistrata in ultimul secol’’. Dar parafrazand unele din comentariile acestui studiu global, in jocul legat de schimbarea globala a climei, nu valorile medii aduc prejudicii mediului, ci valorile extreme ale parametrilor climatici.

Protectia Stratului de Ozon
Asa cum se stie, ozonul este singurul gaz din atmosfera care previne efectul nociv al radiatiilor solare ultraviolete asupra pamantului. Conform unui raport intre anii 1969-1986, concentratia medie a ozonului in atmosfera, a scazut cu aproximativ doua procente. Se mentioneaza ca acest fenomen este global si ca va afecta viata fiecarei persoane de pe planeta. Prelucrand imensul volum de date inregistrate de complexul de sateliti artificiali ai pamantului se estimeaza ca la nivelul anului 1984 gaura ozonului din Antarctica era ceva mai mare ca suprafata Statelor Unite si mai inalta decat muntele Everest. Se constata ca pierderile de ozon sunt detectate in multe parti din lume si nu numai doar la poli. Pe de alta parte cresterea concentratiei gazelor care induc efectul de sera se considera raspunzatoare pentru cresterea temperaturii suprafetei pamantului.
Micsorarea concetratiei de ozon se petrece cu o viteza mai mare si in mod mai complex decat se poate prevedea cu actualele metode de investigatie stiintifica.
Strategii energetice sensibile la clima.
Dezvoltarea productiei globale de energie in termenii actuali poate induce, conform raportului Worlwatch, efectul schimbarii climei cu influente asupra productiei agricole, acoperirea necesarului de apa, protectia padurilor si a faunei acvatice.
Vor fi necesare reorientari majore in prioritatile energetice nationale in urmatoarele decenii. In acest sens, se intrevad o serie de directii importante si anume:a) cresterea eficientei energetice a utilizarilor corespunzatoare, ceea ce conduce la micsorarea necesarului de combustibili fosili;b) dezvoltarea surselor regenerabile de energie si c) utilizarea energiei nucleare.
Cresterea performantelor energetice (ex:randament, consum specific) pe intreg lantul producator-consumator de energie reprezinta o alternativa deosebit de eficienta economic si ecologic in limitarea emisiilor de carbon si diminuarea efectului de sera.
Aportul de circa 21% a hidroenergeticii mondiale a contribuit cu reducerea anuala a circa 539% milioane tone de carbon care s-ar fi eliberat in atmosfera prin utilizarea tehnologiilor bazate pe combustibili fosili.
Costul celulelor fotovoltaice a scazut cu circa 90% in ultimul deceniu; aplicatiile acestora implica deja sistemele de comunicatie la distanta, alimentarea echipamentelor electronice, a altor sisteme cu un consum mai mic de putere.
Puterea actuala instalata in echipamentele eoliene este de 2000 MW, evitand astfel eliberarea anuala in atmosfera a circa 540000 t de carbon. Daca se vor accelera contributia tehnologiilor eoliene si fotovoltaice, ajungand la anul 2010 la o putere instalata de 150000 MW, se va putea diminua cu 71 milioane de tone emisia de carbon in atmosfera. Protectia mediului reprezinta actualmente un criteriu demn de luat in seama in proiectarea politicilor energetice pe termen mediu si lung. Un argument suprem cu care autorii isi incheie studiul este un citat de pe un binecunoscut monument din marile parcuri ale lumii:”Planete bune de locuit sunt greu de gasit in univers”