Europa y6i11iy
(referat)

Relieful -; se \nscrie ca un element fundamental al peisajului natural. Exist` pe suprafai` globului teritorii de stat predominant muntoase (Bolivia, Peru, Ethiopia) unde muniii ocup` p`riile centrale. |n altele, relieful major \n formeaz` podiaurile mai \nalte sau mai joase delimitate de laniuri periferice de muniii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudit`, Australia, India) ori c#mpiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o proporiie sensibil` egal` \ntre anumite dealuri ai c#mpii (Rom#nia). |n multe i`ri suprafaia deaerturilor ocup` o \ntidere apreciabil` (Algeria, Libia). |n viaia multor state, relieful a jucat un rol primordial \n istoria lor. Ethiopia, iar` muntoas`, a fost mult` vreme ferit` de atacurile duimane, meniin#ndu-se astfel independent` naiional. Dar \n acelaai timp fragmentarea podiaului \n masive \nalte numite „Ambas”, desp`riite de v`i ad#nci unit`iii teritoriului naiional. Fiecare din aceste masive \a\ avea viaia proprie fiind conduse de rase locale care \ntreiinea tendinie divergenie separatiste.
Dezvoltarea acestei i`rii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizat` de relief. Exemplu similar ni-l ofer` Andora care aaezat` \n inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa \ntre muniii a devenit principat independent \nc` din secolul al VIII-;lea.
Europa reprezint` o parte dintr-o \ntins` plac` litosferic` ce cuprinde ai o mare parte din Asia care s-a format \n mai multe momente principale.

Europa
(aaezare)

Europa este un continent natal deoarece at#t noi c#t ai str`moaii noatri suntem de origine european`. Europa este format` din i`ri, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafaia planetei noastre totalizeaz` 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite din m`ri ai oceane, care \mpreun` alc`tuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 (29%) le reprezint` uscaturile (continente ai insule).
Continetele mai mari sunt desp`riite de oceane, atunci \ns` c#nd sunt mai apropiate de ele, separarea este f`cut` ai de m`ri.
Marea Mediteran`, Marea Roaie, ambele delimit#nd Europa, Africa ai Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate \ntre cele dou` Americi.
Insulele sunt mici ca intindere, p#n` la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele mai multe arhipelaguri se g`sesc \n vecin`tatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoaria terestr` sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt \mpr`atiate \n largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe av#nd fie o origine vulcanic`, fie o origine caraligen`.
Acestea poart` numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate \n largul Oceanului Pacific, sau \n Oceanul Indian. At#t continentele c#t ai insulele sunt in \ntregime \ncorporate \n componenia reielei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul ai m`rile \ns` se ataaeaz` ca p`rii ale statelor numai \n zona continu` - uscaturilor \n spaiiul m`rii teritoriale. Restul suprefeielor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea liber`, domanii de imense resurse ai care trebuie s` beneficieze toate i`rile ai prin intermediul c`reia se stabilesc leg`turile m`ritime pe \ntreaga noastr` planet`. |ns` Europa are ai teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezint` c#teva tr`s`turi care sunt proprii dar totodat` foarte variabile de la o iar` la alta.
Acestea sunt urm`toarele limitate ca intindere prin granii`. Conturul \l determin` o anumit` configuraiie, ocup` o poziiie bun` determinat` pe harta politic` a lumii, prezint` o structur` fizico-geografic` difereniiat` care rezult` din \mbinarea deosebit` a elemantelor peisajului natural (relief, clim`).
Cele mai mari state din Europa sunt: U.R.S.S. (22.402.200Km2), ai cel mai mic Vatican (0.44Km2). Alte state mari cuprind p`rii \ntinse dintr-un continent, \ai justific` denumirea de subcontinent cum este S.U.A., Republica Chinez`, Brazilia sau de continent insular cum este Australia. |ntinderea spaiial` a teritoriului de stat este delimitat` spre exterior de graniie. Unele graniie au r`mas neschimabte de mult` vreme ca de exemplu acea din M-iii Pirinei \ntre Frania ai Spania. Astfel de graniie au fost numite \n geopolitica burghez` graniie moarte, \n opoziiie cu graniiele vii supuse adesea modific`rilor cum au fost acelea care desp`rieau statele Europei Centrale. Au ap`rut ai acum graniie zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele de influeni` ale i`rilor imperialiste, sau zone neutre, care desp`rieau un teritoriu colonial de cel al i`rii \n interiorul c`ruia era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale c`rei graniie au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907.
Acelaai rol l-a avut ai Siamul care devenise stat tampon \ntre Indochina englez` ai Indochina francez`.
Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.
Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zan` neutr`. Canalul Panama a fost delimitat de o parte ai de alta de o zon` care reprezint` o parte integrant` a statului Panama. |n mod obianuit, frontierele se clasific` \n naturale, formate de munii, cursuri de ap`, locuri mari sau conveniionale.
Frontierele continentale pot fi stabilite astfel: |n lungul mun-iilor sau al celui mai jos sau mai \nalt munte pe linia cumpenii de ap`. |ntre Chile ai Argentina au avut loc \nc` din secolul trecut dispute privitoare la stabilirea graniiei de-a lungul muniilor Anzi din cauza r#urilor ce se scurg spre oceanul pacific ai care au o mai mare putere de eroziune, dep`aind cump`na de ape \n defavoarea Argentinei. |n lungul apelor curg`toare, curm#nd „firul” apei sau linia talvegului care uneate punctele cale mai ad#nci ale albiei. Lacurile pot constitui o granii` (Elveiia-;Lacul Geneva) de-a lungul unor meridiane sau paralele (frontiere astronomice). Frontierele maritime se stabilesc unilateral de statul respectiv \n limitele apelor sale teritoriale. Proporiie lungimii graniiei maritime a unui stat fai` de cele continetale este redat` prin indicele de maritiunit`ii care se calculeaz` \mp`riind lungimea i`rmului la totalul graniiei de uscat, date \n kilometri.
Chile \ai extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de Km. ai o l`iime de numai 100-200 Km. \ntre i`rmul Pacificului ai centura muntoas` a Anzilor. Pe aceast` imens` lungime exista game de clim`.
Poziiia geografic` a unui stat se \nscrie aaadar ca o coordo-nat` de major` \nsemn`tate \n viaia acestuia.

Europa
(limite)

Limitele Europei sunt foarte uaor de urm`rit spre nord ai vest dar \n sud ai est ai mai ales \ntre aceste dou` puncte cardinale se urm`resc mai greu.
|n est Muniii Urali despart conveniional Europa de Asia. |n sud-;est, \n continuarea muniilor, limita este considerat` r#ul Ural, Marea Caspic` ai Muniii Caucaz, \n continuare Marea Neagr` ai Marea Egee.
Primul nucleu -; platforma est european`. |n nord-;laniul muntos numit sistem Caledonian. |n centru ai \n est-;sistemul Hercinic ai \n sud-;sistemul Alpin.
Cele patru etape sunt:
- Europa Str`veche
- Europa Alpin`
- Europa Caledonian`
- Europa Hercinic`.
Ultimul eveniment important \n evoluiia continentului l-a reprezentat r`cirea climei, ai acoperirea p`riii sale nordice cu gheiare ce s-a produs \n cuaternar ai se numeate glaciaiiune.
Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial, relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar ai relief structu-ral.
Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale (muniii, dealuri, c#mpii), fiecare cu mai multe unit`iii ai subunitaiii. Muniii pot fi mai \naliii (Alpi, Caucaz) sau ma joai (Ural, Scandinavici). Exist` muniii foarte vechi pe structuri hercinice ai alpine. Structurile hercinice din centru Europei au podiauri ai munii joai (Masivul Central Francez).
C#mpiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de gheiari care au existat \n nordul Europei (c#mpii de acumulare glaciar` Ex: C#mpia N. European`)
C#mpii umplute cu materiale depuse de r#uri denumite c#mpii de acumulare fluvial` (C#mpia Rom#n`).
Podiaurile sunt caracteristice structurilor hercinice ai alpine, sunt intercalate cu muniii joai ai podiauri cu structuri vechi cu altitudini reduse.

Europa
(introducere)

Componenia teritoriului de stat constitue o alt` tr`s`tur` distinctiv` \ntre i`ri: Unele state au componenia teritoriului format` numai dintr-un singur nucleu (Rom#nia, Elveiia, Austria, R.S. Cehoslovac`). |n geografia politic` astfel de state se numesc monomerice av#nd deci o componeni` geografic` unitar`. Exist` ai un polimerism aparent \n care nucleele componente sunt separate de suprafeie maritime. Ele se numesc state polimeroide. Unele din ele aaa cum s-a ar`tat mai sus cuprind ai o parte continental` ai una insular` \n proporiii variabile (Canada, Italia, Grecia). La aceste dou` din urm`, partea insular` raportat` ne\nsemnat`, \n timp ce Danemarca \n insule 40% din \ntinderea i`rii cealalt` form` de polimerism aparent o \ndeplinesc statele exclusiv insulare grupate \n arhipelaguri.
|n republica Filipine din cele peste 7100 insule c#t compun iara, numai 11 concentreaz` 97-98% din populaiia i`rii.
Socializarea geografic`, spre deosebire de cea matematic`, exprim`, poziiia absolut` a teritoriului \n funciie de relief, de reieaua apelor curg`toare sau de vecin`tatea i`rmului maritim. Importania major` din viaia unui stat ce are ieairea la mare. Astfel de state sunt i`ri interioare sau continentale.
Alte ori teritoriul poate ocupa o peninsul` (Spania, Portugalia, Italia) sau un istm (Guatemala).
Exist` ai cazuri c#nd unele state sau treritorii sunt incluse \n corpul uni alt stat. Ele se numesc enclave sau exclave.
O astfel de enclav` este Rep. San Marino pe teritoriul Italiei sau Leshto pe cel al republicii Africa de Sud. Unele enclave pot constitui p`riii din teritoriul unui alt stat cum este comuna Italian` Campione. Statele maritime au posibilitatea de a \ntreiine leg`turi comerciale pe ap` cu tot globul. Au astfel un rol primordial m`rile vest-europene (Marea M#necii ai Marea Nordului). Poziiia maritim` este condiiionat` ai de configuraiia i`rmului, dac` acesta prezint` articulaiii tropice pentru instalarea porturilor, dac` este \nalt sau jos, dac` este supus sau nu \ngheiului, iarna este supus furtunilor cum sunt m`rile tropicale adesea b#ntuite de cicloni devastatori. |n general, i`rmurile prev`zute cu golfuri ai rade spaiioase sunt foarte favorabile. Aaa se prezint` t`rmul atlantic al Norvegiei, fragmentat de multe fiorduri ad#nd p`trunse ai ramificate \n interiorul uscatului, bine ad`postite a c`ror ap` nu \ngheai` din cauza curentului cald al golfului.
Aceeaai configuraiie favorabil` o au i`rmurile Angliei. Nu r`m#ne f`r` importani` ai lungimea frontului maritim pentrru statele continentale. |n situaiia \n care deschiderea este \ngust` pe acel sector nu se vor putea instala porturi ai ca atare cele existente vor fi supuse unor solicit`ri mai ales c#nd hinterlandul sau pe uscat ocup` o \ntindere mare. Aaa este cazul republicii Zair care are deschiodere spre Atlantic, numai \n zona de v`rsare a fluviului omovim. Dup` deschiderea capului Suez, Marea Mediteran` ai Marea Roaie au c`p`tat o importani` major` \n traficul maritim mondial. Island ocup` o poziiie periferica. Situaiie similar` au ai c#teva insule din mijlocului Pacificului Tropical azi escale aeriene ai maritime \ntre America, Australia ai Asia Oriental`. Insula Shri-;Lanka ai portul ei Colombo ocup` o poziiie cheie \n Oceanul Indian, escal` maritim` obligatorie spre Suez, spre Asia de Sud-Est.