Referat despre judetul Constanta y3o1oy
Continut:
· Asezare geografica
· Relief
· Retea hidrografica
· Clima
· Flora si vegetatie
· Fauna
· Rezervatii naturale
· Date statistice
Structura populatiei
Turismul
Date geografice
· Asezarea geografica
Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat
de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte
judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla
o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria.
Ocupand o suprafata de 7.071 km patrati judetul Constanta reprezinta 3% din
teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ
teritoriala a Romaniei cuprinde 3 municipii, 8 orase, 52 de comune si 186 de
sate.
· Relieful
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori
sub 200 m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m.
· Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de
sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand
un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de
nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza
abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.
· Reteaua hidrografica
In partea estica a judetului Constanta se afla Marea neagra, ceas mai importanta
unitate hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea
Neagra este o mare continentala. Suprafata Marii Negere este de 411.540 km patrati
iar adancimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului
si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc.
Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana
la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata
cu apropierea de tarm(pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).
Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe
o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica
mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria,
Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum
si limanele marine.
De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta
de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale
de irigatii din Valea Cerasu.
· Clima
Regimul climatic temperat-continen- tal caracteristic judetului Constanta este
influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra,
precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului . In zona
litorala, climatul temperat- continental prezinta o influenta marina. Climatul
maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii
si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10`C in nordul si centrul
judetului si peste 11`C in sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.
Precipitatiile anuale variaza intre 400mm la 500mm, zona cea mai saraca in precipitatii
fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400mm.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care
determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor
provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin
toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul
predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o
umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.
· Flora si vegetatia
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor
climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se
atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana
si balcanica.
Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe
de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice
regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc.
Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre.
Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de
nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.
· Fauna
Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului.
Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele scarabeu,
carabusul patat, urechelnita, s.a.
In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei traieste
o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat,
broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde -; specie inrudita
cu gusterul. Pe malul marii traiesc mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile
rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Printre animalele
care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile,
harciogul mic s.a.
· Rezervatiile naturale
Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul
Cheia.
Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare
de flora.
Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria
Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov.
Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar,
a carei suprafata este de 641 ha.
Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii
rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila,
precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic
bujorul de stepa, ricinul, etc.
In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire
in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta
rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.
Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50m de litoralul Marii Negre, rezervatia
ocupa o suprafata de circa 25 ha.
Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza
de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip,
lucerna si castravetele de nisip.
Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip,cuisoara de nisip etc.
Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni
si Albesti se intinde Padurea Hagieni.Padurea ocupa 584 ha,din care rezervatia
propriu-zisa ocupa 207,40 ha.
Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita
de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”,
partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28
ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.
Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii:
vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele,ruscuta de primavara, stanjenelul,
bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul,
sipica, etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana,
coluberul,vipera de padure si diverse specii de4 paianjen.
Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata
de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.
Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat
mediului salin.Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii,
alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii
de pasari.
Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.
Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru
roman Carsium se afla Canarelele de la Harsov.
Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument
al naturii, datorita importantei sale stiintifice.
Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul
1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.
Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna
se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam.
Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o
lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile.
O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera
La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.
Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci precum si specii rare cum ar
fi paianjenul, isopodul etc.
Punctul fosilifer de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia
ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa.
Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.
Punctul fosilifer Seimenii Mari
Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda
si ocupa o suprafata de 0,50 ha.
Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii,
o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.
Punctul fosilifer Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de
3 ha.
Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata
de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.
Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Harsova , pe malul Dunarii, se gaseste la 3 km de comuna
Topalu rezervatia Reciful de la Topalu.
Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta
jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi
etc.
Date statistice
· Structura populatiei
Date demografice la 1 iulie 1997
Total 746.686 locuitori
Sex masculin 51%
Sex feminin 49%
Populatie urbana 73.5%
Populatie rurala 26.5%
Populatia stabila pe orase la 1 iulie 1997
Localitatea Total locuitori
Municipiul Constanta 344.876
Municipiul Mangalia 44.463
Municipiul Medgidia 47.137
Orasul Basarabi 11.020
Orasul Cernavoda 20.614
Orasul Eforie 9.360
Orasul Harsova 11.097
Orasul Navodari 34.436
Orasul Negru-Voda 5.632
Orasul Ovidiu 13.338
Orasul Techirghiol 7.141
Structura etnica a populatiei -recensamantul din 1992
Romani 91.7%
Turci 3,2%
Tatari 3.2%
Rromi 0.6%
Maghiari 0.2%
Rusi, lipoveni 0.8%
Alte nationalitati 0.3%
· Agricultura
Suprafata totala este de 707.129 ha din care:
· 478.449 ha suprafata arabila
· 65.287 ha pasuni
· 17.162 ha vii si pepiniere viticole
· 5.029 ha livezi si pepiniere pomicole
· 35.346 ha paduri si terenuri cu vegetatie forestiera
· 105.856 ha alte suprafete.
· Turismul
Capacitatea turistica a judetului Constanta cuprinde un total de 740 de unitati,
din care:
269 hoteluri
236 vile turistice
12 campinguri
13 tabere
174 vile-bungalow
8 unitati de tratament.
