Judetul Bacau este situat in partea de est a Romaniei , in mijlocul Moldovei , pe versantul rasaritean al Carpatilor Orientali. Se invecineaza la nord cu judetul Neamt , la sud cu Vrancea , la vest cu Covasna si Harghita iar la est cu Vaslui. p3x14xq
Relieful judetului este format dintr-o zona muntoasa , puternic cutata , la vest ingloband grupa central-estica a Carpatilor Orientali , o zona deluroasa cuprinzand subcarpatii si depresiunea Tazlau-Casin si ,in fine , o parte din lunca Siretului si a podisului Barladului. Carpatii de pe raza judetului sunt formati din muntii Tarcaului , Oituzului , Gosmanului si Berzuntului . Cea mai mare altitudine se atinge in muntii Tarcaului , pe varful Grindusul-Tarbaus ( 1662 m ).
Clima judetului are un caracter continental , variind in functie de treptele de relief. In regiunea montana si deluroasa este o clima putin mai aspra decat cea din lunca Siretului. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9,5oC in regiunea de campie si 2oC in regiunea muntoasa. Amplitudinile anuale ajung la 25oC iar extremele absolute sunt de 40,8oC , inregistrata la Targu Ocna in 1916 , si de -32,5oC , in 1954 , la Bacau.
Precipitatiile variaza intre 540 mm la campie si 1100 la munte iar directia predominanta a vantului este nord si nord-vest , viteza medie lunara fiind din nord-vest de 4,1 m/s.
Reteaua hidrografica a judetului este alcatuita din cursul inferior al Bistritei , o parte a cursului mijlociu al Siretului , precum si din raul Trotus cu afluentii sai ( Tazlau , Oituz , Casin ).
LOCALITATILE : In judetul Bacau exista doua municipii , cinci orase , 18 localitati componente ale municipiilor si ale oraselor , 80 comune (din care 6 suburbane) , cu 491 de sate .
Municipii :
· Bacau - are un numar de patru comune suburbane : Letea Veche , Margineni , Magura , Hemeiusi .
· Onesti
Orasele judetului sunt :
· Moinesti - situat in partea de nord-vest a judetului , la 48km de Bacau
· Buhusi
· Comanesti - asezat pe valea Trotusului
· Targu Ocna - asezat la confluenta Slanicului cu Trotusul
· Slanic Moldova - statiune balneoclimaterica situata la altitudinea de 530 m .
Din trecutul istoric al judetului Bacau

Intersectat de drumuri ce strabateau vaile Siretului, Bistritei si Trotusului , teritoriul judetului Bacau a cunoscut de timpuriu o intensa activitate umana , atestata de numeroase descoperiri arheologice(statiunea de la Lespezi -paleoliticul timpuriu , Podeni-neoliticul cucutenian , Mandrisca si Costisa-din epoca bronzului etc) . Necropolele dacilor liberi (asezarile de la Calugara-Bacau),depozitul de arme si unele de fier (peste 300 de piese) descoperite la Negri si altele sunt dovezi ale intensitatii procesului dezvoltarii societatii dacice la est de Carpati .
In epoca stapanirii romane , asupra unei parti a Daciei , pe teritoriul judetului Bacau si nu numai , si-a desfasurat existenta lumea carpatica , creatoare in secolele II-III a unei interesante civilizatii. Cercetarile de la Magura , Barboasa , Carligi , Sohodol , Saucesti au contribuit la cunoasterea istoriei si civilizatiei carpice , continuitoarea istoriei si civilizatiei geto-dacice.
Carpii sunt dacii liberi , ce locuiau la est de Carpati.Legatura lor cu lumea romana este dovedita de ceramica si obiectele de podoaba de factura romana si prezenta monedei romane(peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite in Moldova provin de pe teritoriul judetului Bacau ; cel mai mare este cel de la Magura din 1976 in greutate de 10 kg , ale carui monede sunt emise de Augustus intre a nii 2 i.e.n.-4 e.n. si intre anii 193-197 e.n. de catre Septimius Severus.
Urmasii geto-dacilor din epoca lui Burebista si Decebal , a daco-carpilor din secolele II-III e.n. au constituit factorul de baza al dezvoltarii istorice pe teritoriul judetului Bacau. Istoria dovedeste continuitatea populatiei autohtone in veacurile urmatoare precum si includerea acestor regiuni in aria in care s-a plamadit si dezvoltat poporul roman.
Evolutia procesului de maturizare a feudalismului , la est de Carpati a avut drept urmare aparitia targurilor.Intr-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun LA 6 Octombrie 1408 , sunt mentionate targurile de la Bacau si Trotus. Intemeierea asezarii este si mai veche.Cu ocazia unor sapaturi , in orasul Bacau s-a descoperit ceramica din secolele XII-XIV precum si monede batute de Petru Musat(1375-1391).
Datorita privilegiilor acordate de catre domnie negustorilor straini , Bacaul s-a dezvoltat repede.In secolul XV ajunsese targ insemnat de negustori si mestesugari , unde se faceau operatii de vama , exista o autoritate judiciara si organe de executie.
Pe vaile Berheciului , Siretului si Bistritei au fost gasite stravechi elemente arheologice de viata romaneasca , care ne introduc treptat intr-un ev mediu dominat de stralucitele realizari din vremea domniei lui Stefan cel Mare , fiul acestui judet , nascut la Borzesti in 1436.De numele acestei localitati se leaga si cunoscuta legenda "Stejarul din Borzesti", referitoare la un episod din copilaria lui Stefan cel Mare .
Dezvoltarea societatii feudale pe aceste meleaguri si importanta Bacaului ca centru de civilizatie urbana sunt atestate de documente istorice (in privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov),cat si de constructiile cu o frumoasa arhitectura : curtile domnesti de la Bacau , biserica de la Borzesti , biserica de la Targu Ocna etc.
In secolul XV ajunge resedinta domneasca , fiul lui Stefan cel Mare , Alexandrel , asociat la domnie(1490-1496) tatalui sau , a construit o curte domneasca (1481-1482) si a zidit biserica "Precista"(sfintita la 1 ianuarie 1491) care exista si astazi dar care din cauza renovarilor gresit facute nu mai pastreaza aspectele caracteristice din acea vreme.
In prima jumatate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacaului se va integra organic in procesul general general de renastere nationala participand activ la marile evenimente , expresie a incheierii procesului de formare a natiunii romane.Bacaul era cel mai important centru din Moldova unde miscarea pentru Unire luase mari proportii.Dupa unire judetul se dezvolta mai repede pe toate planurile.

La Solont in martie 1858 si-a inceput activitatea prima fabrica de gaz.Satul Valea Arinilor devine in 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comanesti se incerca valorificarea carbunilor de pamant. Inainte de 1864 in Bacau functionau fabrici de ulei , rachiu , caramida , una de bere , o tabacarie , una de sapun si alta de ulei vegetal. La Sascut in 1875 s-au pus bazele fabricii de zahar. In 1877 industria bacauana era formata din 6 fabrici de caramida,5 tabacarii ,o fabrica de lumanari ,una de tuica .In urmatorii 2 ani s-au adaugat 4 fabrici de paine , 4 de teracota , 2 de mezeluri si de sapun. In 1881 apare prima fabrica de hartie Letea , in 1885 se infiinteaza fabrica de postav Buhusi
In primul razboi mondial pe teritoriul judetului Bacau s-au desfasurat lupte grele la : Oituz , Casin, Targu Ocna unde ostasii romani au dat dovada de mult eroism impotriva armatelor germane. Din punct de vedere militar in anii 1916-1918 aici la portile de sud-vest ale Moldovei , in actualele judete Bacau si Vrancea s-a hotarat soarta intregului popor roman(numai judetul Bacau a participat cu cca 30000de soldati si ofiteri).
In 1920 in judet functionau 880 de fabrici din care un de hartie , cea mai moderna din tara , doua de spirt-cele mai sistematice din tara. In 1935 numai in orasul Bacau existau 57 unitati industriale dintre care 40 active si 17 inactive.
Al doilea razboi mondial a avut rezultate dezastruoase asupra industriei bacauane.In august 1944 in judet nu functionau decat 26 de mici intreprinderi. Intre 1950-1975 s-au pus in functiune termocentralele de la Comanesti si Borzesti apoi hidrocentralele de pe Bistrita aval.Cea mai mare realizare industriala a judetului intre 1960-1968 a fost platforma Borzesti unul din cei mai importanti piloni ai industriei chimice romanesti.

Turismul in Judetul Bacau

Turismul in judetul Bacau dispune de importante resurse ce constau in peisaje naturale , monumente istorice , muzee , case memoriale , localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice .
Turistii in trecere sau care poposesc in judetul Bacau pot admira monumentele istorice si arhitectonice amplasate pe intinsul judetului : Curtile Domnesti si biserica "Precista" din Bacau , legendara biserica din Borzesti , Manastirea Casin , cetatile dacice Tamasidava si Zargidava , situate pe malul stang al Siretului , etc.
Cei care doresc sa viziteze locuri martore ale celor ce nu mai sunt , pot vizita :
· Casa memoriala a naturalistului Ion Borcea de la Racova
· Centrul de Creatie "Rosetti Tescanu-George Enescu" de la Tescani
· Muzeul Satesc si Gradina Botanica de la Prajesti
· Mormantul lui Costache Negri din curtea bisericii Raducanu de la Targu Ocna
· Monumentul eroilor de pe Magura din Targu Ocna
· Monumentele eroilor de la Oituz si Ciresoaia
· Mormantul lui Emil Rebreanu de la Bolovanis
· Biserica din Scorteni cu pictura lui Nicolae Tonitza
· Casa memoriala George Bacovia din Bacau
Vaile Trotusului , Tazlaului , Siretului , Berheciului , Zeletinului si Bistritei constituie vetre etnografice si folclorice , in care , pe fondul stravechi de cultura populara se pot citi insemnele traditiei si modernitatii creatiei romanesti .
Pentru turismul de tratament , statiunea Slanic Moldova este recunoscuta in tara si peste hotare pentru factorii sai terapeutici .

Localitatea a fost atestata documentar in anul 1757 . La 1816 se construiesc primele doua vile iar in 1817 incepe sistematizarea localitatii .
Desi prima analiza a apelor minerale s-a facut abia in anul 1832 , la expozitiile de la Viena si Paris au obtinut medalii de aur .
Inaintea primului razboi mondial era cea mai importanta statiune din Romania , supranumita "Perla Moldovei" ( Vlahuta i-a spus "Sinaia Moldovei") .
Fiind pe linia frontului , intre anii 1916-1917 a fost rasa de pe fata pamantului insa dupa razboi , ca pasarea Phoenix , "Perla Moldovei" a inviat din propria cenunsa .
Din anul 1974 a fost declarat statiune de interes international .
La Poiana Sarata , pe valea Oituzului , exista ape minerale asemanatoare cu cele de la Slanic Moldova . Cele 10 izvoare cartate sunt utilizate pentru tratarea bolilor reumatice .
Acelasi lucru despre statiunea Targu-Ocna , care , in plus , beneficiaza de un complex sanatorial in mina de sare , comparabil cu cel de la Vieliteha-Polonia . Sanatoriul "Cristalelor de sare" din adancul minei "Salina" este apreciat de pacienti si turisti , deopotriva pentru frumusetea si eficacitatea lor intrinseca dar si pentru meleagurile inconjuratoare ale acestui colt de tara .
Un obiectiv nou , "redescoperit" dupa 1989 pentru tratarea bolilor reumatismale este Sarata-Bai , din imediata apropiere a orasului Bacau .

Situatia economica a judetului Bacau in 2001

Ocupand al saselea loc in topul productivitatii industriale , judetul Bacau realizeaza 4.5 % din productia totala a tarii. In perioada 1 Ianuarie - 30 Aprilie a anului 2001 , productia industriala a crescut cu 7,2 % , fata de aceeasi perioada a anului 2000 .
Sectorul agricol , foarte important in activitatea economica a judetului , detine 2,62 % din productia de cereale si 3,4 % din productia din ramura zootehnica .
Suprafata totala cultivabila a judetului Bacau este de 323.113 hectare , distribuite astfel :
· culturi cerealiere si leguminoase - 54,7 %
· culturi de vita-de-vie - 2,4 %
· livezi - 1.1 %
· fanete - 26,5 %
· altele - 12,6 %
Principalele culturi :
· grau si porumb - 93,5 %
· orz si secara - 5 %
· floarea-soarelui - 0,7 %
· altele - 0,8 %
Principalele ramuri ale industriei sunt :
· industria extractiva ( petrol , gaze naturale , carbune , sare )
· industria chimica si petrochimica o unic producator de cauciuc sintetic o principalul producator de acid sulfuric si ingrasaminte
· industria constructoare de masini
· industria lemnului
· industria alimentara o In judetul Bacau se afla unicul producator si exportator de carne de pui si de porc , agreat de Comunitatea Europeana
· industria hartiei ( unic producator de hartie de ziar )
· industria usoara
Exporturile reprezinta 21,9 % din productia industriala a judetului , pricipalele produse comercializate peste granite fiind : ingrasaminte , cherestea , mobile , hartie , materiale textile , produse alimentare , produse de imbracaminte si incaltaminte .
La momentul actual , mai mult de 24000 de companii sunt inregistrate la Camera de Comert a judetului Bacau, cu capital social total de 1,3 miliarde $ ( in anul 2000 ).
Capitalul strain insumeaza mai mult de 43,4 milioane $ , provenind din 48 de tari , fiind investit in 702 companii din care 90 % sunt implicate in activitati de productie .