l4k10kz
Sunt mai multe cauze distrugatoare: a) Fortele inertiale generate de miscarile serioase ale pamantului b) Schimbari in proprietatile fizice ale solului c) Deplasari directe ale placilor tectonice d) Unde seismice cum ar fi tsunami sau miscari ale substantelor fluide e) Distrugeri cauzate de mari schimbari tectonice, de inaltarea pamantului.
Din aceste categorii, de departe cel mai periculos si mai raspandit cutremur, insotit de nenumarate pierderi de vieti, este cel cauzat de miscarile puternice ale pamantului.
Cutremur si foc
Amintrea marii conflagratii cea a urmat dupa cutremurul din 1906 in San Francisco si 1923 in Tokio este inca vie. In 1906, San Francisco, doar 20% din pierderi au fost cauzate de miscarea pamantului. Focul ce a urmat, in trei zile a distrus 12 km patrati si 521 de blocuri.
In 1972 pe 23 decembrie, in Managua, Nicaragua a avut loc un alt astfel de cutremur. Etajul doi al sediului pompierilor (construit in 1964, deci era relativ noua), s-a prabusit, omorand doi pompieri si ranind altii; focul izbucnit aici s-a intins imediat in intreg orasul si a fost stins abia dupa o saptamana.
Problemele solului
Dupa ultimele cutremure, problemele solului au cauzat mari pierderi economice. Un exemplu clasic este cutremurul din 1964 de la Niigata, Japonia..Acceleratia maxima a fost de aproximativ 0,16 m/s si nu a fost considerata prea mare. Expansiunea orasului Niigata a cuprins si zona raului Shinano. Dar 3018 case au fost distruse si 9750 au fost avariate datorita craparii si asezarii inegale a pamantului. In jur de 15000 de case au fost inundate si au murit 26 de oameni in urma prabusirii barajului de pe raul Shinano.
Deplasari la suprafata
Poate ca deplasarile la suprafata sunt cel mai inspaimantator aspect al cutremurelor pentru oameni. Oricum, in comparatie cu miscarile puternice de pamant, deplasarile sunt rare. Chiar si intr-un cutremur foarte mare, zona expusa la deplasari de suprafata este mult mai mica decat cea afectata de miscarile putenice ale pamantului. Un exemplu foarte clar este cutremurul din 1972 din managua, Nicaragua, unde mai putin de 1% din distrugeri au fost cauzate de deplasarea la suprafata.
Avalansele
Un exemplu graitor este cutremurul din 31 mai 1970 din Peru, cu magnitudinea de 7,75, care a produs cel mai mare dezastru seismic de pana atunci din emisfera vestica. Urmarea a fost o avalansa, din nordul muntelui Huascaran, continand mai bine de 50 de milionae metri cubi de piatra, zapada si gheata, traversand 15 km pana in orasul Yungay, cu o viteza de aproximativ 320 km/h. Mai mult de 18 mii de oamnei au fost ingropati de vii de aceasta avalansa care a acoperit orasul Ranrahirca si o parte din orasul Yungay.
Inaltarea pamantului
O alta urmare a cutremurelor este inaltarea cutremurelor, dar acest lucru nu a cauzat pierderi de vieti omenesti sau raniri grave. Singura problema importanta sunt distrugerile in domeniul agriculturii, fiind afectate lucrarile de irigare.
Tsunami
Acestea sunt valuri uriase generate de deplasari bruste ale placilor tectonice sub apa, in asociatie cu cutremurele. Datorita marilor cutremure din pacific, acest ocean este predispu la producerea valurilor seismice. Pentru ca un cutremur sa produca un tsunami….

Unde seismice
Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Din cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca.
Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului; in timp ce se imprastie, dilata si comprima simultan roca. Aceste unde P, la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de granit, cat si prin material lichid, cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Totusi, la suprafata pamantului, undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. Undele S nu se pot propaga in substante lichide, cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios.
Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. In majoritatea cutremurelor, undele P sunt primele care se simt. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice care zgaltaie si sparge geamurile. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor.
Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde normale si unde Rayleigh. Miscarea undelor normale seamana cu cele S, doar ca nu se deplaseaza si pe verticala, ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului, formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice, maturand din calea lor rocile, cu miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece.
Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P, iar dintre cele doua unde de suprafata, unda normala se misca mai repede decat cele R.
Cand undele P si S trec din stratul de roci in crusta, sunt reflectate si refractate. De asemenea, cand o unda este reflectata sau refractata, o parte din energia unui tip de roca trece odata cu unda in alt tip de roca. Cand undele S si P ajung la suprafata pamantului, majoritatea energiei ce o au sete reflectata inapoi in crusta, astfel incat suprafata este afectata aproape simultan de miscari de urcare si de coborare. Din acest motiv au loc la suprafata cutremure considerabile, uneori cu amplitudine dubla decat ar fi normal. Dupa mai multe cutremure, lucratorii din mine au raportat miscari mai mici, decat cei de la suprafata. Puterea undelor seismice de toate tipurile este diminuata datorita proprietatilor non-elastice ale rocilor si solului. Undele S sunt mai atenuate decat cele P, dar pentru amandoua atenuarea creste cu cat frecventa creste. Descrierea fizica este aproximatva si, desi s-au verificat indeaproape undele inregistrate de seismografe de la o distanta considerabila de sursa undelor ("terenul indepartat"), nu se pot explica detaliile importante ale miscarii grele din apropierea centrului unui cutremur mare ("terenul apropiat").
Un cutremur este format dintr-o varietate de unde seismice care nu se pot distinge si sursa energiei seismice este imprastiata pe o suprafata mare. Acest lucru face ca distingerea undelor P, S si a celor de suprafata sa nu fie usoara. Oricum, in ultimii ani, in urma unor studii interne si realizarea unor modele tectonice, s-a progresat in clarificarea acestor probleme. Undele seismice sunt afectate atat de conditia solului cat si de topografie.