-Scurt istoric

Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri. g9n9nn
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 i.Hr.), in pesterile “La izvor” si “La Adam” si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis.
Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu Nou.
Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat prin descoperirile facute la pestera “La Adam” si in necropola de la Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic -; unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. -; doua statuete din lut “Ganditorul” si “Femeia sezand” descoperite la Cernavoda in anul 1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.
Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul litoralului -; la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari.
Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.
Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de Cultura Cernavoda.
In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.
Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu décor, precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent, Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a.
La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei primitive.
Epoca fierului (Hallstatt,sec.XII-V i.Hr. si La Tene, sec.V-I i.Hr.)este reprezentata prin descoperirile facute la Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s.a.
Trecerea la folosirea fierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.

Secolul al VII-lea i.Hr. este marcat de inceputul colonizarilor grecesti pe tarmul Marii Negre -; Histria (657 i.Hr.), Tomis si Callatis (ambele sec. al VI-lea i.Hr.)pe locul unor mai vechi asezari autohtone.
Asezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.
Primele stiri scrise despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin invatatului grec Hecateu (sec. al VI-lea i.Hr.). Istoricul Herodot ne-a lasat o insemnare despre campania regelui persan Darius in Dobrogea in anul 514 i.Hr.
In anul 300 i.Hr. regele geto-dac Dromihetes lupta cu Lisimach invingandu-l. In anul 292 i.Hr. Lisimach este din nou infrant si Dromihetes reintra in stapanirea cetatilor de pe malul dobrogean al Dunarii : Capidava si Genucla.
In secolele III-I i.Hr. se remarca puternice capetenii locale carora cetatea Histria le platea tribut.
In timpul lui Burebista (62-44 i.Hr.) Dobrogea (Dacia Pontica) cu cele trei cetati grecesti Tomis, Histria si Callatis cunoaste o mare inflorire.
Expansiunea romana spre nord este oprita la Dunare, dar in Dobrogea romanii patrund in anul 29-28 i.Hr.
Aceasta provincie primeste numele de Scythia, in anul 86 d.Hr., in timpul imparatului roman Diocletian.
Permanentizarea prezentei romane la Tomis este marcata de exilul poetului Ovidius Naso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari valoroase: Metomorphoses, Tristia si Ex Ponto.
Armata romana cuceritoare deschide calea unei importante perioade de colonizare romana. Romanii si geto-dacii se amesteca intr-un proces indelungat de romanizare -; urmele arheologice marcheaza acest proces, monumentul Tropaeum Traian de la Adamclisi considerat pe buna dreptate “actul de nastere al poporului roman”(dupa cum consemna istoricul Grigore Tocilescu).
In sapte secole de stapanire romana in Dobrogea de sud au aparut numeroase asezari intinse si puternice. Alaturi de fostele cetati grecesti de pe tarmul marii: Histria, Tomis si Callatis, apar noi asezari puternice Axiopolos, vechi centre getice dezvoltate de romani -; Sucidava, Scidava, Capidava, Carsium, Troesmis s.a.
Vestigiile antice descoperite in Dobrogea, impreuna cu numeroasele si variatele dovezi aflate in toate provinciile romanesti exprima indiscutabil, prin timp, procesul romanizarii ca baza a etnogenezei poporului nostru.
Acestia au intemeiat, alaturi de asezarile geto-dacice existente o serie de castre si asezari civile romane, printre care Axiopolis (Cernavoda), Ulmetum (Pantelimon), Altina (Oltina) s.a.
De importanta majora pentru aceste meleaguri il constituie procesul de crestinare a populatiei autohtone, care a inceput in a doua jumatate a secolului I d. Hr., cand in Dobrogea a inceput sa predice Sf. Apostol Andrei -; unul dintre cei 12 apostoli, fratele Sf. Petru.
In timpul secolelor IV-VII si dupa marile migratii ale popoarelor, crestinismul pe aceste meleaguri s-a manifestat printr-o viata bisericeasca cu lacasuri de rugaciune, episcopi, preoti, calugari si credinciosi.
Din sec.IX-X dateaza complexulde 6 bisericute si cavouri sapate in stanca descoperite in Dealul Tibisirul din Basarabi.
Stapanirea si influenta Romei asupra Dobrogei dureaza pana in sec.III d.Hr.,cand patrund gotii, apoi hunii, slavii s.a.Mai tarziu in Dobrogea, in anul 602, dominatia romana este inlaturata si o data cu aceasta se pune capat sclavagismului pe aceasta perioada.
Perioada dintre sec.VII si X este reprezentativa punter trecerea la feudalism pe teritoriul Dobrogei. Intre sec.X si XII se gaseste sub influenta bizantina. Epoca bizantina este bogata in vestigii decsoperite la Pacuiu lui Soare, Capidava, Harsova s.a.
Dupa sec. al X-lea apar formatiuni politice locale, printre care cel mai de seama condus de Dobrotici ce obtine autonomia fata de Bizant. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, teritoriul Dobrogei de sud intra sub controlul domnitorului Tarii Romanesti -; Mircea cel Batran; dupa moartea lui se instaleaza dominatia otomana in 1412, numindu-l Dobrogea. De-a lungul stapanirii otomane legaturile dintre tinuturile dobrogene si Tara Romaneasca s-au mentinut neintrerupte. Documentele otomane atesta legatura Dobrogei cu tarile romanesti surori. Alaturi de romanii dobrogeni, in regiune s-au stabilit numeroase populatii crestine si musulmane (alaturi de turci se stabilesc aici tatarii adusi din Crimeea -; 1856 ). Mai tarziu s-au stabilit aici si alte popoare -; bulgari, lipoveni s.a.
In urma numeroaselor manifestari de simpatie fata de Romania a romanilor dobrogeni in contextul inceperii ostilitatilor dintre Romania si Imperiul Otoman, in anul 1878, armata romana trece Dunarea eliberand Dobrogea. Proclamatia citita ostasilor la 14.11.1878 spunea lumii intregi ”Dobrogea”, aceasta veche posesiune a parintilor nostri de mai inainte, s-a unit cu Romania.
Deceniile urmatoare au inregistrat transformari importante ducand la renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.
Realizarile cele mai importante pot fi amintite: constructia podurilor dunarene si a Portului Constanta -; 1896 de catre ing. Anghel Saligny, construirea unor edificii monumentale punter orasul Constanta -; Cazinoul, Comandamentul marinei, hoteluri, catedrala si numeroase biserici ortodoxe s.a. Transformari insemnate au loc si in celelalte orase si localitati din judet (Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Harsova) si apar localitati urbane noi -; Eforie, Techirghiol s.a.
In acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata culturala prin aparitia institutiilor de invatamant -; Liceul Mircea si Mihai Eminescu, Scoala Normala -; si primele scene care primeau trupe de teatru din capitala si din alte localitati din tara.
Meleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati foarte importante in stiinta si cultura romaneasca.

JUDETUL CONSTANTA

Suprafata: 7071,29 km2 ;
Populatia: 746.839 loc.(01.07.1995);
Resedinta: Municipiul Constanta;
Categoriile de localitati: 3 municipii (Constanta, Mangalia si Medgidia);
8 orase (Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova,
Navodari,Negru Voda,Ovidiu,Techirghiol)
54 comune; 189 sate.

Judetul Constanta este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei. La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La vest -; fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. La est -; intre Gura Portitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor internationale.
Mentionam posibilitatea accesului spre Constanta pe apa prin intermediul Dunarii (porturile Cernavoda si Harsova), a Canalului Dunare - Marea Neagra (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu si Agigea) si a Marii Negre (porturile Constanta-Agigea, Mangalia si Midia).
Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta asigura accesul pe calea aerului.

R E L I E F U L

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.
Ca principale unitati naturale se disting:
- podisul -; care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);
- campia -; din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp -; in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Partea sudica -; corespunzatoare Podisului Litoralului -; este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.
Zona litorala este marcata de mai multe trpte:
- 5-15 m, de-a lungul tarmului;
- 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;
- 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime;
- 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;
- 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

C L I M A

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) -; iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C.
TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala ;1995IConstanta.

ianuarie -0,3 iulie 22,2 februarie 0,8 august 22 martie 4,4 septembrie 18,5 aprilie 9,3 octombrie 13,5 mai 15,1 noiembrie 7,5 iunie 19,5 decembrie 2,6
Anual 11,2

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si -;25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

H I D R O G R A F I A

In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime.
O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii.
Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a.
Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene -; fluviul Dunarea si Marea Neagra.
Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea).
Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535 km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule (ins. Serpilor).
Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,90C)
Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene -; scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui .



V E G E T A T I A

In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .
Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale .
Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte .
Zona de padure -; ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia .
Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse .
In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti . Pe solurile saratoase , de-a lungul zonei nordice a litoralului , apare o vegetatie halofila (de saraturi) .
In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant hidrofila.
Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti .
In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit .

Situatia spatiilor verzi la 01.01.1990

Localitatea Suprafata(ha) m2/locuitor % din intravilan
Constanta 551 15,5 15,5
Eforie 112 117,3 21
Mangalia 443 104,8 31,2
Navodari 38 19,3 2,5
Ovidiu 29 24,3 7,6
Techirghiol 14 20,6 6,1

F A U N A

Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o varietate foarte mare de vietuitoare.
Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie .
In regiunea de stepa , cea mai extinsa in limitele judetului Constanta , fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug .
Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu .
Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana .
Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar , uliul serpar, prepelita si ciocarlia.
In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban , salau) si numeroase pasari: chiriachite , pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea oaspeti de primavara .
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii ).
Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice Dobrogei :vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat.

S O L U R I L E

Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est , pe fundalul carora s-au format local soluri intrazonale .
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand cea mai mare parte din suprafata judetului .
Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu.
Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri , argile si aluviuni , unde stratul freatic se afla la adancimi sub 20m .
Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri :carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile hidromorfe , solurile aluvio-coluviale si rendzinele . Pe suprafete foarte mici , insular , izolate mai pot fi intalnite randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile .

B O G A T I I L E S U B S O L U L U I

Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .Astfel , mineurile nemetalifere (diatomice si argile bentonice , nisip verde glauconitic, creta etc.) au o larga raspandire geografica in partea centrala nordiaca , iar rocile calcaroase (larg folosite in constructii) se afla pe intreg teritoriul al acestuia .
Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de al Topalu si Mangalia.
Principala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele .Alte surse importante sunt: iarba de mare si algele rosii .

P O P U L A T I A

La 1 iulie 1995 populatia judetului Constanta numara 746.839 locuitori (3,29% din populatia tarii ).Evolutia numerica a populatiei in perioada 1980-1995 indica o crestere substantiala pana in 1995 cand se pune in evidenta o stagnare cu tendinta de scadere .

Populatia judetului Constanta
(la recesaminte)

Anul Municipiul Constanta Total judet
1880 4530 30236
1912 27201 206290
1930 59164 261028
1948 78586 150276
1956 99676 369940
1966 150276 465752
1977 256978 336309
1992 350476 336309
2001 336309 749908

Evolutia densitatii populatiei loc./km2

Anul Judetul Constanta Romania
1930 36,9 60,1
1948 44 66,8
1956 52,3 73,6
1966 65,9 80,4
1977 86,1 90,7
1992 105,9 96
2000 105,6 95,5

Structura populatiei pe sexe
Anul 1996 1977 1992 1995 2001
Totala 465752 608825 748769 746839 747103
Masculin 238147 310152 375124 369802 366415
Feminin 227605 298673 373645 377037 380688

Structura populatiei pe nationalitati

Anul 1956 1992
Populatia totala 369940 748044
-romani 333443(90,1%) 685085(91,7%)
-tatari 19753(5,3%) 24100(3,2%)
-turci 9837(2,6%) 24043(3,2%)
-romi - 5543(0,6%)
-rusi 3514(0,9%) 5511(0,7%)
-maghiari 862(0,2%) 1324(0,18%)
-germani 530(0,1%) 493(0,06%)
-alte nationalitati 2005(0,8%) 9273(0,24%)
Prin alte nationalitati intelegem :armeni ,greci, evrei, bulgari, ucrainieni, sarbi , slovaci , polonezi, cehi s.a.m.d.

Evolutia numerica a populatiei (recensaminte)-%

Anul Total Urban Rural
1880 30236 - 1912 206290 59184I28,7% 147106I71,3%
1930 261028 84744I32,5% 176284I67,5%
1948 311062 107565I34,6% 203497I65,4%
1956 369940 145608I39,4% 224332I60,6%
1966 465752 252657I54,2% 213095I45,8%
1977 608825 408704I67,1% 200121I32,9%
1992 727656 499031I68,6% 228625I31,4%
2001 746908 541842I72,6% 205066I27,4%

Evolutia populatiei urbane

Anul Cons-tanta Med-gidia Man-galia Basa-rabi Cerna-voda Eforie Har-sova Navo-dari NegruVoda Ovi-diu Techirghiol
1880 4530 - - - - - - - - - 1912 27201 6252 1929 - 5743 - 3990 - - - 1930 59164 6466 2764 - 6744 872 3665 - - - 1956
1948 78586 6906 4547 - 5819 3503 3762 840 - - 2136
1956 99676 17943 4579 - 8802 3286 4761 2412 - - 2705
1966 150276 17943 12674 - 11259 6617 7519 6343 - - 6839
1977 256978 40328 26821 - 13608 9507 8239 9717 - - 5988
1992 350476 46686 43822 10726 22040 9332 10392 31746 5478 12562 6898
2001 337206 46340 43822 11338 20547 9283 11267 35743 5551 13604 7176
Orasele din judetul Contanta prezinta fiecare trasaturi distincte.Prin functiile pe care le exercita pot fi grupate astfel :
- trei orase cu finctii preponderent industriale;
- un nod feroviar-Medgidia;
- un port pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari;
- un port pe Dunare si Canalul Dunare Marea Neagra-Cernavoda;
- trei orase cu functii balneare , din care :un oras cu o puternica industrie de constructii navale(Mangalia),doua orase cu functii de turist si tratament balnear (Eforie si Techirghiol);
- doua orase cu functii mixte, ambele porturi: un port cu o capacitate industriala situat pe axa rutiera Vadu Oii -;Constanta, la Dunare -;Harsova, al doilea port cu capacitati industriale situat pe axa rutiera Tulcea -;Constanta pe Canalul Poarta Alba -;Midia Navodari-Ovidiu;
- doua orase cu functii preponderent agro-industriale: un oras situat in zona centrala a judetului (Basarabi), un oras situat in zona de sud a judetului ( Negru Voda).
In prezent judetul Constanta se imparte in :3 municipii (Constanta , Medgidia si Mangalia) , 8 orase (Basarabi , Cernavoda , Eforie , Harsova , Navodari , Negru Voda , Ovidiu si Techirghiol ) 54 de comune si 189 de sate .

Constanta, municiupiul asezat pe tarmul marii la altitudinea de 15-30m , pe ruinele cetatii antice Tomis.Este resedinta judetului , fiind cel mai mare oras din sud-estul tarii noastre , industrial si turistic. Este situata aproximativ pe aceiasi paralela cu porturile Sevastopol (Ucraina) si NewYork (S.U.A.) si pe acelasi meridian cu Rhodos ( Grecia ).
Asezarea antica s-a format pe mica peninsula care ocroteste golful Tomis , dar treptat s-a extins spre vest si nord-vest . Cetatea Tomis a fost intemeiata de colonistii veniti din Milet in sec. VIII-VI i.Hr.A avut o istorie lunga si framantata . Perioada cea mai infloritoare incepe in sec. III i.HR. Tomisul e ocupat de romani in fruntea carora se afla Terentius Varro Lucullus in anii 72-71 i.Hr. Dupa intalarea stapanirii romane Tomisul cunoaste o noua perioada de inflorire devenind centrul politic al comunitatii asezarilor pontice .Aici si-a trait ultima parte a vietii marele poet roman Publius Ovidius Naso, exilat pe aceste meleaguri de catre imparatul Augustus.Tomisul cunoaste o mare inflorire economica si culturala in sec.II i.Hr. ajungand cel mai mare port de pe tarmul vestic al Pontului Euxin.
In timpul timpul marelui imparat Diocletian (284-305) cetatea Tomis devine capitala noii provincii Scythia.
In sec XI in portul Constanta este construit primul far de catre genovezi pe faleza acestuia.
Sub conducerea ing. Anghel Saligni se modernizeaza si largeste portul Constanta, care devine prncipalul port maritim al tarii.
Principalele ramuri ale industriei sunt :extractia petrolului si a gazelor naturale , industria alimentara , industria textila , ind. celulozei si a hartiei .
Activitatea economica este inca dominata de activitatea portuara . Prin portul Constanta , extins si modernizat dupa 1970 , trece mai mult de jumatate din exportul tarii si o mare parte din import . Turismul in municipiul Constanta reprezinta una din cele mai importante functii ale orasului.
In evolutia tertoriala a orasului se observa o diversificare -; zonele rezidentiale s-au dezvoltat pe verticala, iar zona portuara, industriala si de depozitare se extinde in continuare pe orizontala.Portul Constanta a cunoscut o extindere spre sud .
Zona rezidentiala se imparte in cartierele :Tomis (I,II,III,IV si Nord) si noile complexe de locuinte din zona Bratianu ,Abator ,Gara ,Km.4-5,Faleza Nord si Faleza Sud.
Zona centrala o formeaza orasul vechi (cladiri vechi ) , strazile intersectandu-se in piata Ovidiu .Aceasta zona este caracterizata prin constructiile vechi (monumentale) care predomina ,magazine si restaurante.
A doua zona sre forma unui arc de cerc consituind orasul nou .Este concentrata in jurul unor piete de aprovizionare a populatiei cu alimente si bunuri de consum( Piata Grivitei , Ahile Mihail , Nicolae Filipescu etc.)
Atreia zona periferica constituie un semicerc larg avand o structura mai rasfirata cu spatii verzi mai frecvente ;include zona industriala Palas cu numeroase fabrici si spatii de depozitare.
A patra zona a orasului o constituie extravilanul care are o structura risipita; este o zona agricola tipica .
Vocatia artistica a orasului este pusa in evidenta de numeroasele obiective turistice: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie , Muzeul de Arta , Muzeul de Arta Populara , Muzeul de Arta “Ion Jalea” , Muzeul Marinei Romane , Edificiul Roman cu Mozaic , Complexul muzeal de stiinte ale naturii (Planetariul ;Delfinariul ;Microdelta; Acvariul etc.),ruinele cetatii Tomis , Moscheea Mare , Statuia lui Ovidiu etc.

Mangalia, localitate situata pe tarmul Marii Negre in partea de sud-est a judetului , la o distanta de 44km spre sud de resedinta judetului ocupand o suprafata de 18,7km2.Se afla la aceiasi latitudine cu statiunile meditaraneene Nisa , Monaco si San Remo.A fost declarat municipiu pe 17 ian. 1995.Din municipiul Mangalia fac parte localitatile :Cap Aurora ;Jupiter; Neptun ; Olimp ; Saturn si Venus.
Mangalia s-a dezvoltat in zona cetatii antice Callatis , fondata la inceputul sec. V i.Hr. de catre colonistii greci din Heracleea pontica .De la inceput orasul Callatis se afirma ca un insemnat centru cultural si artistic intre orasele-cetati grecesti de pe tarmul Marii Negre.
Callatis devine ,in afara unui centru cultural-artistic de prima marime , si un important centru militar si politic in ierarhia oraselor grecesti de la Marea Neagra.
In timpul stapanirii bizantine , Callatisul cu toate cetatile de pe litoral cazute in ruina , au fost refacute si intarite .Dupa aceasta perioada in care a domnit imparatul Justinian , se inregistreaza o inflorire a comertului , remarcandu-se in special activitatea negustorilor genovezi.
Inca din sec.XIV , Dobrogea facea parte din principatul Tara Romaneasca (in perioada lui Mircea cel Batran ) .Dupa moartea lui Mircea cel Batran , Dobrogea a fost ocupata de turci.Cele cinci secole de stapanire otomana au dus la decaderea asezarilor de pe litoral.
In perioada feudala cetatea devine un orasel cu numele de Pancala sau Pangala ,iar in sec. XVII ia numele de Mangalia .
Dezvoltarea functiilor balneo-climatice si turistice determina cresterea populatiei sale de la 1300 de locuitori in anul 1896 la 43960 in anul 1992.
In zona de nord a Mangaliei exista izvoare cu apa minerala sulfuroasa ,clorurata , bicarbornata ,sodica , calcica mezotermala si namol de turba bogat in substante minerale .
Alaturi de activitatea balneara si turistica , in Mangalia se desfasoara si o importanta activitate industriala in cazul Santierului Naval Mangalia -;2Mai , unul dintre cele mai eficiente din zona Marii Negre si chiar din Europa .
In structuara pe ramuri ale industriei are o preponderenta ind. alimentara (37,2% din productia ind. a orasului ) si textila (18,5%).Agricultura detine o pondere importanta in economia orasului , suprafata agricola fiind de 2959ha.Agricultura este caracterizata prin cultura cerealelor (grau si porumb ) si cresterea animalelor (ovine si bovine).
In Mangalia se pot vizita numeroase obiective turistice :Muzeul de Arheologie Callatis ,Parcul Arheologic , Geamia ”Esmahan Sultan” etc.

Medgidia ,municipiu situat pe malul stang al canalului Dunare-Marea Neagra in podisul Dobrogei de Sud( Valea Carasu) ,ocupand o suprafata de 11,2km2.Asezarea este plasata in egala distanta intre Dunare si mare.Din municipiul Medgidia fac parte localitatile Remus Opreanu si Valea Dacilor.
Medgidia s-a format in jurul anului 1840 prin stabilirea tatarilor adusi din Crimeea de sultanul Abdul Medjid ( de la care deriva numele asezarii) .Este atestat documentar ca asezare urbana in timpul razboiului Crimeei (1856).
Medgidia a fost ridicata la rangul de municipiu prin Legea nr. 104/24 nov. 1994.
Industria este diversificata -; de la exploatariel miniere , calcare ,bentonite si argila la otelarii si constructii de masini , utilaje pentru recoltat stuful.
Medgidia are inca valente agricole avand o suprafata agricola de 7281ha. teren agricol,1107 ha de vii si 517 ha de livezi si ferme de bovine , porcine si pasari.Este un important nod de cale ferata , asigurand legatuara feroviara cu Bucuresti, Constanta ,Tulcea si Negru Voda.
Construirea canalului Dunare -;Marea Neagra a facut din Medgidia cel mai important port de pe canal .
Dintre obiectivele turistice demne de remarcat sunt :Muzeul de Arta “Lucian Grigorescu”;Muzeul de Istorie , Moscheea Mare ,statuia “Fata cu harpa “- opera sculptorului Ion Jalea etc.

Basarabi,(6687ha) situat in podisul Dobrogei de Sud pe Valea Carasu, la 20 de km de Municipiul Constanta , pe drumul national DN3 , la intersectia acestuia cu DN22C , la altitudinea de 90m . Orasul se invecineaza spre vest cu comuna Ciocarlia si satul Valea Dacilor , la sud cu comuna Ciocarlia si comuna Baraganu si la nord cu comuna Poarta Alba .
Cu ocazia unor lucrari de decopertare la cariere de creta de pe dealul numit Tibisir in anul 1957 , s-au descoperit sapate in stanca , bisericute rupestre , galerii cu lacasuri pentru morminte , locuinte de suprafata construite prin blocuri de creta pe terasele formate din umplutura de steril .Arheologii au stabilit ca este un ansamblu rupestru , o straveche asezare omeneasca .
Date certe si pretioase asupra localitatii apar in documentele existente sau descifrate dupa 1800 si mai ales dupa 1850 cand se aflau aici stabiliti mocani si cojani urmasi ai ciobanilor veniti din Vrancea sau din Subcarpatii Munteniei .
Pentru prima data apare sub numele de Murfatlar , denumire care vine de la cuvantul turcesc “murlivet” care inseamna om generos apoi “muruvetli” care inseamna om curajos cu inima deschisa . Acest nume s-a metamorfozat cu timpul in “murfat” , apoi in Murfatlar care inseamna ‘urmasii lui Murfat’. Denumirea localitatii de Murfatlar se pastreaza pana in anul 1924, dupa care , ca urmare a disputelor politice dintre taranisti si liberali , numele se schimba in Basarabi . Centrul agro-industrial Basarabi si-a conturat dimensiunile in ultimul deceniu sub impactul marilor lucrari ale Canalului Dunare-Marea Neagra .
Orasul Basarabi este renumit pentru planatatiile sale de vita de vie , podgoria Murfatlar , Crama si Muzeul Viticulturii fiind cunoscute in toata tara si peste hotare . Calitatea vinurilor se datoreaza alaturi de solul calcaros , insolatiei prelungite si a muncii neobosite si pricepute a locuitorilor care se ocupa cu cultivarea vitei de vie de mii de ani .
Orasul Basarabi este un important nod de comunicatii , are statii de cale ferata si un port fluviu industrial cu echipamente tehnice moderne ; avand toate atributele unei localitati urbane -; strazi asfaltate , magazine moderne , peste 11000 de apartamente confortabile , telefoane etc.
In Basarabi se gasesc cateva obiective turistice :
- Complexul Bisericutelor crestine din dealul de creta;
- Rezervatia naturala “Fantanita Murfatlar”
- Muzeul viticulturii .

Cernavoda, oras situat in podisul Dobrogei de Sud , pe malul drept al Dunarii , la confluenta cu Canalul Dunare Marea Neagra . Suprafata ocupata de oras este de 4935ha.
Ca asezare omeneasca are o vechime milenara , iar ca asezare urbana este cunoscuta din perioada romana sub numele de Axiopolis , cand avea functie strategica .
Cea mai veche marturie de existeanta si dainuire romana pe aceste meleaguri , este cimitirul neolitic , peste care s-a asternut amprenta culturii Hamangia .
Sub stapanirea otomana localitatea apare sub numele de Bogazchioi (Satul de la varsare) , cu importanta functie de schimb . Din nefericire , epoca de ocupatie turceasca (sec.XV) reduce insemnatatea orasului la aceea de sat . Se va inregistra insa o revenire odata cu alipirea Dobrogei (1878) la Romania . In orasul Cernavoda convietuiesc :romani (20932 loc.-94,95%) , turci (622 loc.-2,82%) , rusi si lipoveni (261 loc.-1,18%) , rromi (137 loc.-0,62%) , precum si alte grupuri etnice in proportii nesemnificative .
Dupa religie populatia cuprinde 20870 de ortodocsi (94,67%) , musulmani (2,88%) si catolici .
Economia orasului
Economia orasului Cernavoda este legata de prezenta strainilor- calea ferata a fost executata de englezi (1857-1860) , fabrica de suruburi de catre francezi (1906) , iar mai nou Centrala atomo-electrica de catre canadieni (incepand cu anul 1979).
Constrirea podului peste Dunare (1890-1895) a impus aparitia unor intreprinderi .In anul 1890 intra in functiune fabrica de ciment de la Cernavoda cu o productie de 50t/zi.In anul 1938 productia de ciment a ajuns la 75098 t.La 9 mai 1971 a inceput constructia primei centrale nuclearo-electrice din tara .Centrala este amplasata pe un platou de calcar , in apropierea orasului , la cca 2km de ecluza navigabila de pe canalul Dunare Marea Neagra .Centrala are 5 unitati nuclearo-energetice fiecare avand o putere de 700MW (3500 MW).In Cernavoda se afla unul dintre cele mai importante complexe hidroenergetice si de transport din tara noastra, la confluenta Canalului Dunare -;Marea Neagra cu Dunarea,ecluza si sistemul podurilor dunarene.In anul 1890 incep lucrarile liniei de cale ferata Fetesti-Cernavoda ,in care era prevazuta constructia celor trei poduri de peste Dunare,lucrari care,prin geniala inspiratie a inginerului roman Anghel Saligny ,avea sa se incheie in anul 1995.
In anul 1879 se infiinteaza capitania Portului Cernavoda care coordoneaza navigatia pe Dunare din aceasta zona,amplificata dupa 1986 cand intra in functiune canalul Dunare-Marea Neagra.
Orasul dispune de o casa de cultura,un cinematograf, 7 biblioteci si un muzeu.Muzeul local cuprinde ceramica veche ,cruci vechi din lemn,tesaturi ,ziare si fotografii , etc. La loc de cinste se gasesc manuscrise dobrogene apartinand unor personalitati din Dobrogea: Chirescu , I.D-compozitor si Claudian,Alexandru -;filosof.
Eforie, oras situat in SE Constantei in zona de stepa a Dobrogei maritime , pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra , la altitudinea de 6-20m , la o distanta de 14-19km spre sud fata de Municipiul Constanta.
Orasul este alcatuit ,din punct de vedere administrativ , din doua nuclee -; Statiunea Eforie Nord si Statiunea Eforie Sud -; situate la o distanta de trei km una de cealalta si ocupa o suprafata de 5,6km2.
Eforie Nord dateaza , ca statiune balneara , din anul 1893 , cand s-a construit primul sanatoriu de catre Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti.Acest stabiliment a constituit nucleul statiunii Eforie care a apartinut orasului Techirghiol pana in anul 1933.La 1nov. 1933 Eforie Nord obtine statutul de oras .
Eforie Sud dateaza din anul 1898 cadn s-a construit prima instalatie de bai calde .Pana in anul 1920 s-a numit “Baile Movila” , apartinand de comuna Tuzla .In anul 1927 devine comuna independenta de Tuzla , iar in anul 1928 este recunoscuta ca statiune balneara .Din anul 1929 are statut de oras .Numele actual l-a primit dupa anul 1962.
In statiunea Eforie Nord sunt trei baze de tratament .
In statiunea Eforie Sud se afla sanatoriul pentru copii cu profil reumatologic.
Cele doua statiuni mai dispun de restaurante ,cinematografe ,cofetarii , terenuri de sport care s-au construit intre anii 1958-1975.

Harsova,(3,9km2) oras situat in NV judetului Constanta ,pe lunca si terasa dreapta a Dunarii , la 85km de Municipiul Constanta .Asezarea este atestata documentar inca din anul 103.
In partea de SE a orasului au fost descoperite vestigiile unei asezari neolitice apartinand culturilor Hamangia , Boian si Gumelnita.
Pozitia geografica , in apropierea unui vechi vad al fluviului Dunarea si in fata gurii de varsare a Ialomitei , influentaeza succesiunea functiilor sale militaro-strategice si punct vamal in antichitate.
Economia orasului a fost dominata de industria materialelor de constructie , exploatarea calcarelor , la care s-au adaugat noile intreprinderi .Industria mai este reprezentata si de Santierul Naval , Intreprinderea de prelucrare a lemnului si prelucrarea produselor alimentare .
Harsova este un centru viticol si pomicol (livezi de piersici si caisi).
In zona orasului se gasesc izvoare cu ape termale , cu calitati terapeutice asemanatoare celor de la Baile Herculane .Orasul mai dispune de un hotel , un restaurant , mai multe magazine si unitati de utilitate publica .

Navodari,(4,5km2) oras situat in partea de est a judetului Constanta ,pe tarmul Marii Negre , la altitudinea de 6-8m , pe Canalul Poarta Alba -;Midia Navodari , la 24km distanta de Constanta .Orasul este amplasat pe malul sudic al lacului Tasaul si cuprinde localitatea componenta Mamaia Sat.Orasul este delimitat la NE de comuna Corbu , la N de comuna M.Kogalniceanu, la V de comuna Lumina , la S de Municipiul Constanta si la E de Marea Neagra .Relieful , in cea mai mare parte are o altitudine cuprinsa intre 0-50m , numai la V de Lacul Tasaul relieful depaseste 70 m pe latura estica , la Marea Neagra, relieful este reprezentat de o faleza veche , inactiva si o plaja extinsa .
Clima la Navodari este determinata de temperatura medie anuala de peste 11 grade Celsius , cu oscilatii intre -;1gr.C in ian. si 22gr.C in iulie datorita influntei brizei marine si a precipitatiilor cu valori de sub 400mm , iar vanturile predominante sunt cele de N si NE la care se aduga brizele cu activitate permanenta .In cadrul orasului Navodari este cuprinsa peste 90% din suprafata lacului Tasaul (23,35km2).
Vegetatia si fauna din aria orasului Navodari este specifica stepei: plante marunte , paiusul la care se adauga papura , trestia , pipirigul de mare , rogozul , etc.
Fauna este reprezentata prin numeroase specii de rozatoare : soarecele de stepa , popandaul , orbetele , sarpele rau dobrogean , soparla dobrogeana si numerosi reprezentanti piscicoli specifici lacului Tasaul-crapul , carasul , bibanul , somnul si stiuca .
Solul predominat este cernoziomul la care se adauga litosolurile si solurile nisipoase.
La 15 august 1932 localitatea Navodari este trecuta in categoria comunelor , iar in anul 1956 devine localitate urbana .La 17 februarie 1968 a fost declarat oras ,avand in subordine adminstrativa localitatea componenta Mamaia Sat .
In trecut a fost un sat de pescari , treptat a devenit un important centru al industriei chimice si statiune balneo-climaterica.
Orasul Navodari are o functie ind. petru ca din totalul populatiei 47% lucreaza in industrie .
Incepand cu anul 1953 , la Navodari s-au pus bazele unei mari uzine de ingrasaminte superfosfatice si de acid sulfuric.
Alte obiective ind. sunt: Uzina de masini agricole (S.C.Conef S.A.) , o fabrica de caramizi, o fabrica de prelucrare a lemnului , o fabrica de zahar si moderna platforma petrochimica Midia Navodari .Pe platforma petrochimica se afla o centrala termica cu o putere instalata de 150Mw , rafinarie de mare capacitate si fabrici specializate in prelucrarea chimica a petrolului .
Odata cu realizarea canalului Poarta Alba -;Midia Navodari s-a construit portul Midia .
Teritoriul orasului Navodari este traversat de o cale ferata (Constanta -;Cariera Sitormam) si o sosea nationala (Constanta -; Corbu -;Mihai Viteazu, in N judetului).Navodari a devenit cea mai tanara staiune climaterica de pe litoral .In oras functioneaza doua scoli generale si un liceu tehnologic , un cinematograf , o casa de cultura si o biblioteca.

Negru Voda , oras situat in partea de sud a judetului , la cca. 60km de Municipiul Constanta , pe platforma podisului cu acelasi nume , la o altitudine de 160m , la granita cu Bulgaria .Orasul oucpa o suprafata de 3,1km2 si cuprinde localitatea componenta Graniceri si satele Darabani si Valcele.
Localitatea a fost intemeiata in 1715 in timpul dominatiei otomane sub denumirea de Cara Omer.Anul 1926 este marcat de schimbarea numelui localitatii in Negru Voda ,iar la 18 sep.1987 a fost declarat oras avand in subordine administrativa localitatile Graniceri si satele Darabani si Valcele.
Are o suprafata de 13 000 de ha iar fondul forestier detinut este de 946 de ha .Populatia este ocupata in activitatea din cadrul Fabricii de nutreturi combinate ,diferite forme de industrializare a produselor agricole,mecanizarea agriculturii,ferma de crestere a bovinelor si a porcinelor.In orasul Negru Voda functioneaza trei gradinite , trei scoli generale si un liceu teoretic, trei camine culturale, un cinematograf si o biblioteca oraseneasca.
Orasul Negru-Voda are o statie de cale ferata si este un important punct de trecere al frontierei spre Bulgaria.
In apropierea orasului se afla padurea Negru-Voda (150 ha.) declarata rezervatia cinegetica.

Ovidiu. Oras situat in partea de est a podisului Casimcea, pe malul de nord-vest al lacului Siutghiol Mamaia, la 11 km.de municipiul Constanta.
Orasul ocupa o suprafata de 6,8 km.2, cuprinzand si localitatea componenta Poiana.
Relieful este specific Podisului Dobrogean, cu aspect de campie usor ondulat si masive de calcar.
Cariera de calcar din partea de nord-vest a orasului si descoperirile arheologice atesta existenta straveche a populatiei pe aceste meleaguri.
Ovidiu a primit statutul de oras la 18 aprilie 1989 avand in subordinea administrativa localitatea componenta Poiana. Orasului Ovidiu i-a apartinut initial satul Lumina pana in 1990 cand aceasta a devenit comuna de sine statatoare.
Activitatea economica este diversificata, desfasurandu-se Centrala Termoelectrica, Fabrica de Conserve din legume si fructe, Centrul de mecanizare a agriculturii, exploatarile de calcar si de dolomit, ferme legumicole si de crestere a bovinelor s.a.
Orasul Ovidiu a devenit port pe Canalul Poarta Alba -; Marea Neagra fiind dotat cu o ecluza.
Peste pod este construit un modern por rutier ce deserveste traficul pe DN 2 A Constanta -; Harsova -; Bucuresti si DJ 22 Constanta -; Tulcea.
Podul construit pe o fundatie de stanca, la minus 28 m., are o deschidere de 111 m si cinci deschideri adiacente de cate 30 m fiecare, insumand o lungime totala de 200 m.,ce asigura o functionare a traficului rutier prin cele patru benzi de circulatie si doua trotuare pietonale.
In apropierea orasului, pe lacul Siutghiol, se afla insula Ovidiu a carui nume se leaga de o traditie care spune ca pe aceasta insula si-ar fi trait ultimii ani de viata Ovidiu in exilul sau tomitan. Cercetarile au aratat ca aici inca din timpul comunei primitive a existat o comunitate omeneasca.

Techirghiol, oras situat in partea de sud-est a orasului, in zona de stepa a Dobrogei maritime, pe malul de nord-vest al lacului cu acelasi nume la 17 km de municipiul Constanta in apropierea tarmului Marii Negre (3 km) la altitudinea de 15-20 m., ocupand o suprafata de 3,68 km2 cuprinzand si localitatile -; sanatoriul Agigea si statiunea zoologica marina.
Descoperirile arheologice din perimetrul orasului atesta locuirea acestor meleaguri din perioada primei epoci a fierului (Halstatt). Arheologii au scos la iveala urme de locuire din perioada greaca, romana, turco-romana si tatara. Prima atestare documentara dateaza din perioada in care se afla o institutie judecatoreasca (kadiad) care a functionat pana in anul 1930.
Descoperirile eficientei curative a apei si namolului din lacul Techirghiol, la sfarsitul secolullui al XIX-lea devine factoul determinant in dezvoltarea orasului care de la simpla asezare cu cateva familii turcesti (in anul 1560) ajunge in scurta vreme o statiune balneara (1899), apoi oras in 1930. Comuna Techirghiol se impune ca statiune balneo-climaterica in 1893, dezvoltandu-se constant in aceasta directie dupa 1912, fiind declarata statiune la 29 decembrie 1929, iar oras in 1930.
Orasul Techirghiol are in subordine administrativa localitatile componente -; Sanatoriul Agigea si Statiunea zoologica marina.
Amenajarile balneare si casele de odihna sunt situate in jurul micului golf ce formeaza lacul Techirghiol, diferentiindu-se doua subzone -; cea sanatoriala, situata in sud-estul statiunea si cea de odihna situata in nord-est.
Pe teritoriul orasului isi desfasoara acticitatea alaturi de baza sanatoriala si unitati industriale apartinand industriei locale -; artizanat si materiale de constructie (exploatarea calcarelor -; piatra de Techirghiol).
Industria mai este reprezentata prin mici unitati textile si alimentare.
Agricultura pastreaza inca un rol semneificativ in economia orasului, detinand o suprafata de 8370 ha..
Statutul de statiune balneo-climaterica de interes general cu functionare permanenta este garantata de factorii naturali existenti.
Climatul maritim, cu veri calduroase, in iulie temperatura medie de peste 230Csi zile senine, in medie 25 zile insorite pe luna, si ierni blande cu zapada putina -; ianuarie, temperatura in medie in jur de 0,50C.

Obiectivele turistice ale orasului Techirghiol sunt Monumentul Eroilor, celebrul soldat din bronz ridicat in memoria celor 176 de luptatori cazuti la datorie, dezvelit la 16 august 1931 si Manastirea.

JUDETUL TULCEA

Este situat in partea de E-SE a Romaniei ,in partea central -;nordica a Dobrogei ,la gurile Dunarii ,cu iesire la Marea Neagra (in E),la granita cu Republica Moldova si Ucraina (in N),Limitat de judetul Galati (NV);Braila(V) si Constanta(S),la intersectia paralelei de 45o latitudine N cu meridianul de 29o longitudine E.
Pe teritoriul Tulcei se afla punctul extrem estic al Romaniei ,respectiv 29041I24II longitudine estica,la Sulina.
Suprafata:8.499km2(3,56% din suprafata tarii),locul IV pe tara.
Populatia:(1 iul 1998)-265.173 locuitori (1,18% din pop. tarii) din care:131.925 loc. de sex masculin(49.75%) si 133.148 loc. de sex feminin(50.25%).
Populatia urbana:129.716 loc.(48.92%)
Populatia rurala:135.457 loc.(51.08%)
Densitatea:31.5 loc./ km2
Structura populatiei pe nationalitati (la recensamantul din 7 ian.1992): 88.68% romani ,7,54% rusi-lipoveni,1,42%ucrainieni,1.25% turci,0,50% tigani,0.28%greci,0,33% alte minoritati (maghiari ,tatari ,germani,bulgari).
Resedinta:municipiul Tulcea
Orase:Babadag,Isaccea,Macin,Sulina.
Comune:43,133 sate.

R E L I E F U L : Se caracterizeaza prin exustenta a doua unitati fizico-geografice distincte:una mai inalta , in partea central -;vestica ,in cadrul careia se intalnesc elemente ale celui mai vechi relief de pe teritoriul Romaniei(respectiv unitati de orogen vechi,hercinic) si alta mai joasa si mai noua(din cuaternal) in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii.
Unitatile mai inalte de relief sunt dispuse in 3 mari fasii paralele,ocupand circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului (cei mai vechi munti din Romania),tociti ,cu alt. max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Pod.Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala , extinsa intre Dunare(la V) si lacul Razim(la E),este reprezentata prin Pod. Babadag,iar fasia sudica,corespunzand compartimentului nordical Pod. Casimcea care face parte integranta din Pod.Dobrogei Centale,constituit predominant din sisturi verzi prepaleozoice in fundament (care apar adeseori la suprafata) peste care afla depozite jurastice si cretacice.
Regiunile joase de relief,extinse cca.62% din teritoriul jud. Tulcea include Delta Dunarii,cea mai noua formatiune de relief a Romaniei ,lunca Dunarii ,situata la periferiile de V si N ale jud. Tulcea ,precum si prin campia aluviala din preajma lacului Razim.
Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre(Sfantul Gheorghe) si 467 m (alt. in vf. Greci).
In cadrul Pod.Babadag(parte componenta a Pod. Dobrogei de N) se remarca o importanata linie de falie,intre Peceneaga(la NV) si Camena (laSE),care separaPod. Dobrogei de N de Pod. Dobrogei Centrale.
C L I M A :temperata ,cu un pronuntat caracter continental,manifestat prin veri calduroase,ierni reci,marcate adesea de viscole,amplitudi mari de temperatura (66,3OC)si prin precipitatii reduse .Zona litoral-maritima a jud. Tulcea se caracterizeaza printr-un climat mai bland ,cu veri a caror caldura este atenuata de briza racoroasa a Marii Negre si ierni cu temp. nu prea coborate (media termica a lunii celei mai reci,la Sulina,este de -;0.60 C).
Temperatura maxima -; 39,50C -; s-a inregistrat la statia meteorologica Mircea Voda(20 august 1945), iar minima absoluta - -26,80C -; la Tulcea(24 ianuarie 1943).
Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre 359 mm la Sulina (cele mai mici din tara) si 455 mm la Isaccea. Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV(17,1%), dinspre E (15,2%)si dispre N(13%) cu viteze medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s. In timpul verii, in conditi de stabilitate atmosferica se manifesta o circulatie termica locala a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului.
R E T E A U A H I D R O G R A F I C A cu o densitate de 0,1-0,3 km/km2 ( exclusiv Delta Dunarii), cea mai scazuta din tara, se caracterizeaza prin rauri scurte ( al caror curs se desfasoara total sau pertial pe teritoriul judetului Tulcea), tributare Dunarii ( Topolog, Cerna, Jijiiile, Luncavita s.a.0 sau care se varsa in cuvetele lacustre de pe teritoriul Marii Negre ( raurile Talita, Telita, Slava, Hamangia, Casimcea s.a ). Dunarea care margineste judetul Tulcea la vest ( prin bratul Macin sau Dunarea veche) si la nord ( prin bratul Chilia) pe o distanta de 276 m, constituie principala cale navigabila si sursa cea mai importanta de apa, cu atat mai mult cu cat pe sectorul ei inferior, cu cele 3 guri de varsare( Chilia, Sf.Gheorghe, Sulina), in special pe bratul Sulina si in continuare pe Dunare pana la Braila, pot naviga si vase maritime.
Abundenta lacurilor fluviale (Pecenega, Telincea, Parches, Somova), deltaice ( Furtuna, Gorgova, Matita, Lumina, Puiu, Lacul Rosu) si litorale ( Razim, Dranov, Golovita, Zmeica, Babadag ) constituie tot atatea resurse naturale de apa, cu o importanta piscicola, ca mijloc de comunicatie ( prin intermediul numeroaselor canale) si ca baze de agrement sau de alimentare ca apa ale populatiei.
V E G E T A T I A -; prezinta cateva diferentieri teritoriale, legate de fondul general al climatului de stepa, de relief deluros, de cel muntos si de intinsele suprafete acvatice si de lunci.
Zona stepei , destelenita in proportie de peste 95% extinsa in partile de est si vest ale judetului, include cateva pajisti xerofite in care predomina paiusul, pelinita, barboasa, finuta cu bulbi.
Silvostepa defrisata pe circa 85% din suprafata, este reprezentata prin palcuri de paduri de stejar pufos si stejar brumariu.
In pod. Babadag si muntii Macin se intalneste un etaj forestier alcatuit indeosebi din paduri de gorun, in care este foarte abundent teiul si jugastrul; local apare si fagul.
In lunca Deltei Dunarii sunt caracteristice padurile de plop si salcie, iar pe nisipurile din jurul acestor paduri cresc salcia pitica de nisip s.a.
Pe nisipurile litoral-maritime se dezvolta o vegetatie arenicola, alcatuita din elemente pontice si submediteraneene. O zona distincta o formeaza grindurile Letea si Caraormandin Delta Dunarii, acoperite de paduri compacte, numite de localnici “hasmacuri”, in care predomina stejarul brumariu, in interiorul carora se dezvolta un strat dens de arbusti si numerose plante agatatoare. Stuful care alcatuieste si formatiuni plutitoare numite plaur; nuferii reprezinta vegetatia specifica Deltei Dunarii.
F A U N A , forte eterogena, cuprinde 2 mari categorii, cea de uscat si cea a apelor si din jurul acestora. Speciile terestre sunt variate si includ mamifere -; mistreti, caprioare, lupi, vulpi, iepuri, pisici salbatice, jderul de copac, parsi, -; rozatoare -; dihor, sorecele dungatde stepa, popandaul, - reptile -; serpi, vipere, soparle, gusteri, - pasari -; ciocanitori, vrabii, potarnichi, prepelite, ulii, - si numeroase insecte. Prezenta unor intinse suprafete acoperite de ape, si mai ales existenta Deltei Dunarii, determina o abundenta rar intalnita de elemente acvatice, intre care peste 300 de specii de pasari autohtone sau de pasaj, multe dintre ele ocrotite de lege si declarate monumente ale naturii ( pelicani, cormorani, gasca cu gat rosu, gaste si rate salbatice, egrete, califari, lisite, garlite, lebede, berze, starci, nagat) cateva mamifere ( cainele enot, nurca, vidra, hermelina, nutria), precum si numeroase specii de pesti, multi dintre ei de mare interes economic ( morun, nisetru, cega, pastruga, somni, stiuca, scrumbie, calcan, salau).
R E S U R S E N A T U R A L E se gasesc zacaminte de pirite curifere ( la Altan Tepe) si baritina; se exploateaza cuartite (Cerna), caolin ( Facatelu, din muntii Macin), calcare (Isaccea), granit (Mahmudia), dolomit ( Valea Nucarilor), gresii cuartoase (Baia Ttulcea). O bogatie aparte o reprezinya stuful si padurile (95,195 ha la sfarsitul anului1996).
E C O N O M I A -; se caracterizeaza printr-o industrie diversificata, o agricultura bazata tot mai mult pe proprietatea particulara, un comert activ favorizat de toate categoriile mijloacelor de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian) precum si printr-o activitate turistica accentuata de valorificarea frumusetilor Deltei Dunarii.
I N D U S T R I A reprezinta inca o importanta ramura economica a judetului Tulcea, contribuind cu ponderi insemnate la realizarea productiei judetene.
Intreprinderile industriale situate in Tulcea, Babadag, Isaccea, Macin si Sulina produc:ustensile punter pescuit, vase, utilaj chimic, alumina si feroaliaje, mobila, cherestea, tricotaje, covoare, conserve, tutun s.a.
Economia piscicola ocupa un loc insemnat in economia judetului, productia realizandu-se atat din apele Deltei Dunarii, din lacurile deltaice si litorale, din Marea Neagra cat si din pepinierele piscicole de la Calica, Stipoc s.a.
A G R I C U L T U R A dispune de conditii pedoclimatice favorabile si de suprafete agricole.
La sfarsitul anului 1996 fondul funciar al judetului cuprindea 361405 ha terenuri agricole ( din care 177.278 ha, respectiv 49% in sectorul privat, 95.195 ha paduri, 353.398 ha acoperite de ape si balti si 39.886 ha alte suprafete). In 1996 terenurile arabile ( 288.259 ha) erau cultivate cu porumb, grau si secara, floarea-soarelui, orz si orzoaica, ovaz, soia, leguminoase, cartofi s.a.
T U R I S M U L. Datorita vestigiilor geto-dace, romano-bizantince si a Deltei Dunarii, pe teritoriul judetului se indreapta anual un numar de turisti romani si straini ( 63.000 in 1996).

Tulcea, municipiul judetului cu acelasi nume, situat in sud-estul Romaniei, in partea de nord a Dobrogei, la poalele de nord ale Delurilor Tulcei (este intins pe sapte coline -; Hora, Dealu Mare, Carierei, Taberei, Cazarmii s.a., in forma de amfiteatru cu deschidere spre Dunare), pe malul drept al bratului Tulcea, la 30 m altitudine, la 71,3 km vest de tarmul Marii Negre.Are o suprafata de 13,2 km2, cu o populatie de 96.278 locuitori (1 iulie 1998), dintre care 47.141 de sex masculin si 46.137 de sex feminin ( densitatea populatiei este de 7294 locuitorei/km 2).
Orasul este port fluvio-maritim, are aeroportul situat in comuna Mihail Kogalniceanu ( la 21 km sud ) si este si un important nod rutier.
Sapaturile arheologice efectuate dupa 1974 pe teritoriul orasului si in imprejurimi au scos la iveala urme de locuire din neolitic ( mileniul 4-3 i.Hr.). Ca asezare omeneasca, municipiul se inscrie printre cele mai vechi localitati de tip urban ale tarii ( in punctul “La Vararie” de pe dealul Taberei fiind identificate vestigii ale purtatorilor culturii Gumelnita -; mileniul 4 i.Hr.).Tulcea a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa localitatea Tudor Vladimirescu.
In cadrul municipiului se efectueaza exploatari de calcar si gresii curtate. Tulcea beneficiaza de o centrala elecrica si de termoficare, intreprinderi punter producerea de alumina (al doilea centru din tara, dupa Oradea) si de feroaliaje necesare realizarii otelurilor de toate calitatile.
In municipiul Tulcea se afla mai multe muzee: Muzeul Deltei Dunarii ( cu peste 1900 de piese, infatisand flora si fauna Deltei Dunarii), Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie si arheologie, Muzeul de Stiintele Naturii; un Institut de invatamant superior, un Institut de Cercetare si Proiectare “Delta Dunarii”, un Institut de Cercetari Eco-Muzeale(singurul din tara), numeroase biblioteci ( “Panait Cerna”-1900- 228.887 volume in 1994), cinematografe, scoli, licee s.a.m.d.
La Tulcea au loc Festivalul international al folclorului din tarile dunarene (in anii sot), Festivalul international al folclorului din tarile latine ( in anii fara sot) si Festivalul national al obiceiurilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza.
In Tulcea puteti vizita : Catedrala ortodoxa ( 1865, reparata in anii 1897-1900 si pictata tot atunci de Stefan Luchian si Constantin Artachino, declarata monument de arhitectura deoarece era singura biserica ortodoxa de pe intregul cuprins al Imperiului Otoman careia i s-a permis sa isi inalte turlele mai sus decat ale geamiilor), Biserica cu ceas ( 1857, pictata in 1927), Biserica greceasca ( construita in anii 1848-1854 dupa planurile arhitectului Stefan Dopran), moscheile “Azzizie” (1899-1924) si cea a lui Ismail Pasa ( 1877), Palatul Pastelor ( 1870 -; azi sediul Muzeului Delta Dunarii), bustul lui Spiru Haret ( dezvelit in 1923 -; opera a sculptorului Vasile Chiriatide), statuia ecvestra a domnului Mircea cel Batran ( dezvelita in 1972, opera in bronz a sculptorului Ion Jalea).

Babadag : Oras situat in sud-estul podisului Babadag, la 30-40 m. altitudine, in apropierea lacului omonim la 35 km.sud de Tulcea.
Populatia :10.791 locuitori(1 iul. 1998)dintre care 5.325 loc de sex masculin si 5.464
De sex feminin.