Fenomene ale naturii - Alunecarile de teren

Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).

Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.

Una din cele mai distrugatoare alunecari de teren din Europa s-a produs in anul 1963 in Italia, pe raul Piave. In anii 50, aici a fost construit un baraj cu o inaltime de 265m, in spatele caruia s-a format un lac de acumulare foarte mare cu 150 milioane metri cubi de apa, lung de 7 km si lat de 300m. Constructia barajului s-a facut fara sa se tina cont de
structura geologica a zonei, unde se aflau o multitudine de roci fisurate care prezentau pericol de prabusire, astfel ca o bucata imensa de roca s-a desprins ( 250 milioane metri cubi) si a cazut in lac, in urma impactului valul format a depasit cu mai mult de 100m inaltimea barajului si apa s-a revarsat peste localitatile din jur.

Si in Romania au avut loc astfel de acumulari de teren, in anul 1837, in urma unui astfel de fenomen s-a format Lacul Rosu, un versant al muntelui a alunecat in raul Bicaz formant astfel un baraj natural in urma evenimentului in spatele barajului s-a acumulat multa apa si astfel a aparut Lacul Rosu.Fenomene ale naturii - Prabusirile

Alaturi de alte fenomene gravitationale prabusirile de roci au o larga raspandire pe glob, fiind frecvente acolo unde exista pante (versanti) abrupti, in general in zone nelocuite avand rol de remodelare a reliefului. Uneori pot afecta si zone locuite.

Deplasarea rocilor se face in mai multe feluri:

- prin cadere libera, atunci cand versantul are o inclinatie mare.

- prin rostogolire, atunci cand panta nu este foarte abrupta.

- prin formarea unor goluri in subteran rocile nu se mai sustin la suprafata pamantului si atunci se prabusesc in golurile formate (pesteri, mine)

Prabusirile apar din mai multe cauze, in general ele apar in zonele reci (polare si subpolare), in regiunile secetoase si cateodata si in zonele cu clima temperata din cauza inghetului si dezghetului. O alta cauza sunt raurile care sapa marginea muntelui formand goluri sub stanci, pe langa acestea cutremurele si eruptiile vulcanilor sunt alte cauze care pot determina prabusirle.

In functie de cauzele care le declanseaza si de forma versantilor prabusirile pot fi de mai multe feluri ; felul lor este determinat si de ce fel de material (stanci, pamant) se dizloca si se prabuseste, astfel ca exista urmatoarele tipuri de prabusiri :

- prabusiri de stanci uri ase, acestea se pot deplasa pe distante mici atunci cand stancile nu se spar in mai multe bucati mici. Daca se sparg in bucati mici atunci se deplaseaza pe distante mai lungi. Acest tip de prabusiri este intalnit in zonele muntoase foarte inalte.

- prabusiri de versanti, se intalnesc in munti si se datoreaza topirii ghetii care ia cu ea si bucati de pamant si stanca.

- Prabusiri in subteran, apar acolo unde se formeaza goluri (pesteri, grote, tuneluri, galerii de mina,ocne) al caror tavan cateodata este subtire si instabil.
Fenomene meteo - fulgerul si tunetul

Fulgerul este rezultatul vizibil al unei descarcari de energie. Aceasta descarcare poate avea loc intre un nor si pamant, intre varful si baza unui nor sau intre doi nori. Fluxul de energie statica ce se creeaza intre aceste elemente incalzeste aerul atat de mult, incat devine stralucitor. Aerul fierbinte isi mareste volumul (se dilata) cu o viteza extrem de mare. Sunetul produs de acest fenomen de dilatare poarta denumirea de tunet. Sunetul provocat de descarcarea electrica a fulgerului «calatoreste» mai incet decat lumina fulgerului.

Fulgerul nu are aceeasi temperatura pe toata lungimea sa. Culoarea fulgerului ne poate indica temperatura lui. Ramurile mai reci ale fulgerului au o culoare rosiatica, in timp ce ramurile cele mai fierbinti au o nuanta alba sau albastra.

Temperatura aerului incalzit de fulger este mai mare decat cea de pe suprafata soarelui. Ceea ce vedem ca fulger este de fapt aer incins.

Tunetul este mereu insotit de fulger?

Da. Incalzirea rapida a aerului de catre fulger este cea care guverneaza undele sonore cunoscute sub denumirea de tunet. Este posibil ca tunetul sa calatoreasca pe distante mari, dand astfel impresia ca nu este asociat nici unui fulger, mai ales in timpul zilei, cand fulgerul este mai putin vizibil. De asemena, unele sunete produse de vant pot fi gresit interpretate drept tunet.