f3h4hs
La 14 mai 1981, ora 20 si 17 minute -; scria un ziar national -; in
Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>, cu echipaj
comun : comandantul navei Leonid Popov, pilot cosmonaut, si Dumitru Prunariu,
cosmonaut cercetator. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea
cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz
40>> . Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului
o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih,
care se aflau pe o orbita circumterestra, de la 21 martie 1981.
Nascut la 27 septembrie 1952, Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei,
Brasov. De mic i-a placut sa mestereasca, sa construiasca aeromodele si mici
rachete. La 14 ani, Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii
tehnice “Minitehnicus” . La varsta de 17 ani, a avut prilejul sa-l
cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane, Henri Coanda. Era
in anul 1970 cand, cu ocazia unei explozitii de aeronave, savantul roman, cu
calmul si blandetea caracteristica, s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu,
elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov, spunandu-i: “ E frumos
sa visezi, dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”.
Dupa absolvirea liceului, a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale
din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti, devenind inginer constructor
de aeronave. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice
din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie, unde i s-a
acordat gradul de locotenent major.
Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor, locotenentul major inginer
Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale, in vederea zborului
spatial.
Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire
a cosmonautilor “I.A. Gagarin” , de langa Moscova.
Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981.
In seara zilei, pe cosmodromul Baikonur, un autobuz special a adus pe cei doi
cosmonauti, echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov, cel care
in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile,
si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu.
Scapata din chingi, racheta a tasnit dezinvolt, in pofida celor 300 de tone
ale sale.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos, la inceput
mai mare, apoi tot mai mic, departandu-se cu mare viteza de Terra. Dupa ce nava
cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10.500 km,
s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut
6>> - <<Soiuz T 4>>
In jurul orei 1 noaptea, dupa realizarea cuplarii, cei doi cosmonauti de pe
<<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital, unde si-au
desfasurat activitatea timp de sapte zile. In timpul zborului de sapte zile,
la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> , <<Soiuz T4>>
, <<Soiuz 40>> , echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral
programul planificat de cercetari si experimente. Cosmonautii au efectuat experimente
si experiente fizico-tehnice, bio-medicale si tehnologice, care au cuprins o
gama larga de domenii.
Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii
pentru obtinerea, in spatial cosmic, de monocristale cu profil determinat ,prin
folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate, care vor
putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii
de mare eficienta.
Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului
de radiatii cosmice si in spatial circumterestru, dar si avariatiei acestui
camp in timp si in spatiu.
Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi
forme de existenta a materiei nucleare.
Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii
privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu, sub
actiunea mediului cosmic.
Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”,
destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul
aparatului cardiovascular.
Experimentul “Reo”, propus de specialistii romani si realizat in
colaborare cu oamenii de stiinta sovietici, a fost destinat investigarii modificarilor
circulatiei sanguine cerebrale, centrale si periferice, care se produc in diferite
etape ale misiunii spatiale, atat in conditii de repaus, cat si in timpul indeplinirii
diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale.
In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta
conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active, care influenteaza
protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului.
Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea
de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de
adaptare acuta la imponderabilitate si, respectiv, studierea influentei factorilor
zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei
bolii miscarii in zborul cosmic.
Prin acest remarcabil eveniment cosmic, Romania- care a dat aeronauticii mondiale
nume de prima marime, ca Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda -;intra
in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru.
Vineri, 22 mai, ora 16,56 (ora Bucurestiului), dupa incheierea programului de
cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6”
-; “Soiuz T4” -; “Soiuz 40”, echipajul comun
romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant.
Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita,
la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan, din stepta Kazahstanului.
Intr-adevar, participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos, ridica pe o
treapta noua traditiile aviatiei romane, realizarile oamenilor nostri de stiinta,
care au aud o contributie de seama in acest domeniu, numarandu-se printre primii
care au initiat zborul cu avioane, inclusive cu reactie.