Bazele primelor istoric 2 programe de cunoastere materialista a naturii in stiinta antica fondeaza Democrit & Platon. u7l15lu
Anume Democrit este fondatorul materialismului antic.Viata lui este exemplu unei fidelitati profunde in fata stiintei,cercetarii lumii.Domocrit invata ca real exista existenta si inexistenta.Existenta-sint atomii,nefiinta-golul,spatiul gol.Golul nu se misca si este infinit;el nu manifesta nici o influenta asupra existentei.Ideea golului l-a adus pe Dimocrit la ideea spatiului infinit.In acest spatiu in toate directiile se misca haotic atomii (ca praful in raza solara).De la conceptia golului e doar un pas spre intelegera inertiei,dar grecii antici acest pas nu l-au facut.
Atomul e o particula nedivizabila,perfect densa,inperceptibila cu simturile,particula independenta a substantei,atomul este indivizibil,etern,nemasurabil.Atomii nuciodata nu apar si nu pier.
Asa Atomizmul spunea ca lumea e trecatoare,schimbatoare;iar lumea atomilor,din care-s alcatuite lucrurile,neschimbatoare,eterna.
Anume conceptia atomizmului a fost una ditre cele mai roditoare lucrari stiintifice si de cercetare din istoria stiintei.
Aristotel(384-322 i.e.n.)-cel mai mare filosof antic grec,cugetaror,invatatorul lui Alexandru Macedonschi.Invatatura lui Aristotel a fost o mare sinteza a tuturor performantelor stiintifico culturale .El construia invatatura sa,criticindu-l ideile lui Platon.
Lumea consta din lucruri,fiecare lucru consta din unirea materiei si formei.Materia este inceputul pasiv,haotic,fara forma.Materia si forma sint eterne.Mergind in interiorul substantei la corpuri tot mai mici (de ex. De la bloc la chirpici,de la lut la elemente din care e formata s.a.m.d.) ajungem la abstractia “materiei primare”.
“Materiea primara” nu are forma si proprietatti.este o substanta care unindu-se cu cele mai simple forme,formeaza primele elemente,din care sint formate toate lucrurile.
Cele mai simple forme-cald,rece,uscat si umed.Unindu-se cu “materiea primara”,ele formeaza 4 elemente primare:

Elementele primare sint dispuse intr-o anumita ordine.Aceasta ordine formeaza structura cosmosului.
In sec V i.e.n. s-a inceput dezvoltarea intensa a astronomiei.A fost gasita inegalitatea celor 4 anotimpuri,canculat unghiul eclipticii relativ cu ecuatorul ceresc(I24);creat calendarul luno-solar,detectat ca planetele se misca dupa traiectorii foarte dificile.
Noua stea in constelatia Scorpionului care a aparut in 134 i.e.n. l-a pus pe Gheparh la gindul ca schimbarile au loc si in lumea stelelor.Pentru ca in eventual sa fie mai usor de observat asemenea schimbari Gheparh a intocmit catalogul pozitionarii a 850 de stele,impartindu-le in 6 clase si denumind cele mai stalucitoare “stelele primei marimi”.
Astronomia datorita lui Gheparh se transforma intr-o stiinta matematica fixa.
Pornind se la performantele lui Gepparh,Ptolemeu a mers mai departe in studierea corpurilor ceresti in miscare elaborind propria sa teorie care se baza pe urmatoarele postulate:
1 sfericitatea Pamintului;
2 indepartarea colosala de la sfera stelelor;
3 uniformitatea si caracterul circular al miscarilor corpurilor ceresti;
4 imobilitatea Pamintului;
5 POZITIA CENTRALA A PAMINTULUI IN UNIVERS;
Construirea sistemei geocentriste de catre C.Ptolemeu a finisat primul tablou materialist al lumii.In decursul unui timp indelungat aceasta sistema a fost nu doar cea mai mare performanta a astronomiei teoretice ,dar si nucleul tabloului antic al lumii.
Insa datorita numeroaselor rascoale,razboaie,colonizari,epoca antica a intrat in decadenta.
Dcadenta stiintei in epoca antica a fost favorizata de absenta surselor sigure de pastrare,schimb si transferului de informatie.
In sec. VI e.n. se incepe perioada “secolelor intunecare” in istoria culturii europene.
In epoca medievala in gindirea oamenilor dominau relatiile emotonale asupra celor rationale.
Axa conceptiei medievale a fost religia,in care lamurirea tuturor fenomenelor ale naturii,cercetarea lor se baza pe forte supranaturale,creata datorita neputintei practice a omului in fata naturii.
Spre sf. sec.XII-inc. sec.XIII se observa un “forsaj istoric” in europa de vest,proces in baza caruia a fost “revolutia tehnologica”.
In perioada medievala tirzie treptat se infaptuieste revederea inchipuirilor de baza a materialismului antic cu scopul de a crea o alta inchipuire asupra lumii.Principala contrazicere a epocii consta in intrebarea:Cum s-ar putea de unit ideea lui Aristotel a cosmosului inchis cu ideea crestina a infinitatii puterii lui Dumnezeu?Insa pina la urma raspunsul la aceasta intrebare nu a fost gasit.
Noul avint revolutionar in sistema culturala are loc in epoca Renasterii,a carei principalul merit a fost obiectivitatea cunoasterii lumii de unde isi iau inceputul stiintele naturale clasice.
Incep sa apara conditii pentru crearea teoriei HELIOCENTRICE una dintre care a fost necesitatea reformei calendarului iulian care spre sec.XVI raminea in urma cu 10 zile.Alta necesitate a fost elaborarea tabelelor si hartilor stelare precise pentru marinari.
Marele cugetator,care a inceput marea revolutie in astronomie (urmata de revolutia in toate stiinte naturale) a fost un genial astronom polonez Nicolae Kopernik (1473-1543).
Predecesorii lui Kopernik nu au avut curajul sa se dezica de principiul geocentric,iar Kopernik a putut sa rupa acest conservatism astronomic,el cauta simplitatea si harmonia in natura.Rezultatul acestor cautari a si fost sistemul heliocentric al lumii.
Sistemul lui kopernik a fost mai simpla si mai exacta decit cea a lui Ptolemeu.Ea a dat posibilitatea de a calcula lungimea anului tropical si de a aduce in 1582 mult asteptata reforma a calendarului.
Problema compararii teoriilor lui ptolemeu si Kopernik a fost actualizeata doar in anii 70 ai sec.XVI cind explozia supernovei in 1572 si o cometa luminoasa in 1577 au pus sub intrebare bazele teoriei lui Aristotel.Unul din cei mai mari savanti ai timpului a fost Gerdano Bruno.Unind teoriile lui Kopernik si Kuzanskii el a venit la conceptia infinitatii universului si existentei multimii sistemelor planetare.Bruno a negat centrismul Soarelui in Univers si a proclamat existenta multimii altor “sisteme solare” si posibilitratii existentei altor forme de viata in Univers.
Noua invatatura indrazneata a lui Bruno i-a prezis soarta tragica a savantului.Pa data de 17 feb. 1600 marele savant a fost invinuit de biserica si ars pe rug.
In acelasi secol un alt mare savant I. Kepler a pus fondamentulunei noi teorii si invataturii despre gravitatie,aratind ca legile trebuie cautate in natura,si nu de nascocit ca scheme artificiale care pe urma se confunda cu cele naturale.Kepler a adus stiintei un aport colosal el a descoperit mecanismul miscarii planetelor-orbitele lor.

Drept urmas al epocii este G.Galilei pentru cercetarile sale el a fost tras de 2 ori la judecata in fata bisericii care l-a amenintat cu incvizitia si arderea manuscriselor lui.
Meritul istoric al lui G.Galilei consta in:
1 Galilei largeste conceptiile uniformului si neuniformului,a miscarii accelerate;
2 formuleaza conceptia acceleratiei
3 arata ca rezultatul actiunii fortei asupra corpului este nu viteza ci acceleratia;
3 elavoreaza formula ce leaga acceleratia,distanta si timpul S=1/2(a*t);
4 formuleaza principiul inertiei;
5 elaboreaza conceptia sistemului inertial;
6 formuleaza principiul relativitatii miscarii;
7 descopera legea suprapozitiei (independenta actiunii fortelor).
Generalizarea rezultatelor stiintelor naturale a cazut pe I.Newton.Anume el a fost fondatorul teoriei fizice clasice.Virful creatiei stiintifice a lui Newton a fost teoria atractiei si proclamarea plimei legi naturii cu adevarat universale-legii atractiei universale.
Aplicind legea atractiei la tot Universul,Newton a examinat principala problema cosmologica-este finit sau infinit Universul?Si a ajuns la concluzia ca doar in cazun infinitatii Universului,materia poate exista sub forma a unei multimi de obiecte cosmice-centrele gravitatiei.Intr-un Univers finit corpurile materile devreme sau tirziu s-ar uni intr-un singur corp in centrul lumii.Aceasta a fost prima demonstratie fizico-teoretica justa a infinitatii Universului.
Newton s-a gindit si asupra problemei provenentei Universului.Insa aici el s-a ciocnit cu problema,pentru rezolvarea careia el nu dispunea de facte stiintifice.El socotea ca asemenea functie o putea executa doar Dumnezeul...
A fost nevoie doar de o jum. de secol a evolutiei stiintifice,pentru aparitia savantilor,care negau categoric ideea primului impuls divin si importul in stiintele naturale a ideei evolutiei firesti a materiei.Primul dintre acestea a fost savantul I.Kant.