g1y1yt
Aplicatii
Notiuni Generale :
· Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice
si magnetice, care oscileaza si se genereaza reciproc.
· Unde electromagnetice: este un camp electromagnetic care se propaga
.
Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta
la baza producerii lor. Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei
electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele electronice
speciale.
Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie electromagnetica
rezulta radiatiile termice. Radiatiile electromagnetice, numite radiatiile de
franare, apar la franarea brusc a electronilor in campul
nucleului atomic.Radiaiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului ca acest
fenomen a fost pus in evidenta la o instalatie de accelerare a electronilor
in camp magnetic, numit sincrotron) si au originea in miscarea
electronilor intr-un camp magnetic.
Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frecvente.
Cea mai uzuala impartire a radiatiilor electromagnetice se face insa
dupa frecventa si lungimea sa de unda in vid.
Aceasta cuprinde urmatoarele grupe:
1.Undele radio. Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre
zeci de hertzi pana la un gigahertz (1GHz = 109Hz), adica au lungimea
de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30cm. Se utilizeaza
in special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se
subimpart in unde lungi (2Km-600m), unde medii (600-100 m), unde
scurte (100-10 m) si unde ultrascurte (10 m-1cm).
2.Microundele. Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea
de unda este cuprinsa intre 30cm si 1mm. In mod corespunzator frecventa
variaza intre 109—3·1011Hz. Se folosesc in sistemele
de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiinific la studiul
propietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. Se submpart in
unde decimetrice, centimetrice si milimetrice. Se mai folosesc si in domeniu
casnic.
3.Radiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre
10-3 si 7,8·10-7m (3·1011--4·1014Hz). In general
sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat
instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetric.
4.Radiatia vizibila. Este radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre
aproximativ 7,6·10-7m si 4·1014m.
5.Radiatia ultravioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in
domeniul 3,8·10-7m si 6·10-10 m. Este generata de catre moleculele
si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica
de radiatii ultraviolete.
6.Radiatia X (sau Röngen). Aceste radiatii au fost descoperite in
1895 de fizicianul german W. Röngen. Ele sunt produse in tuburi speciale
in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice
de ordinul zecilor de mii de voli , bombardeaza un electrod.
7.Radiatia. Constitue regiunea superioara ( 3·1018 - 3·1022 Hz
) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frecventa
lor. Sunt produse de catre nucleele atomilor.
Principiul de functionare: Radiolocatia cu unde magnetice inseamna determinarea
existentei si pozitiei a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice.
Pozitia obiectului este caracterizata in figura de mai jos: a). Instalatie de radiolocatie E -- emitator
Instalatia de radiolocatie se compune, in esenta, dintr-un emitator, un
receptor si un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare
ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule
mai inguste. Pentru aceasta, antenna radiolocatorului se asaza in
focarul unei oglinzi metalice concave, care reflecta undele intr-o singura
directie. Emitatorul emite trenuri de unde separate prin pauze, functionand
prin impulsuri. In timpul pauzelor de emisie, prin intermediu receptorului
antena receptioneaza undele reflectate. Receptionarea semnalului se masoara
cu oscilograful catodic.
Utilizari: in radiolocatie. Este folosita in navigare. Avioanele si vapoarele
sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt prevazute cu acest
echipament pentru a dirija traficu aerian, aterizarile si decolarile avioanelor
deasemenea. Radiolocatia poate fi activa sau pasiva.
In natura: Orientarea liliecilor, spre exemplu, se bazeaza pe faptul ca
acestia emit semnale ultrasonore scurte de frecvente intre 30 -;
60 kHz. Liliacul in zbor emite in medie cca. 30 semnale pe secunda.
O parte din acestea sunt receptionate de urechile mari ale liliacului sub forma
de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu cat obstacolul
este mai aproape. Pe masura apropierii de obstacol liliacul emite din ce in
ce mai multe semnale intr-o secunda ajungand ca de exemplu la un
metru de obstacol sa emita pana la 60 semnale pe secunda. Aceasta permite
liliacului sa simta precis pozitia sa fata de obstacole.