Motorul cu benzina a revolutionat transportul la inceputul a nilor 1900 . Pe sosele , vehiculele cu aburi si gaze au cedat locul ce lor cu benzina . In aer , pana la aparitia motorului cu reactie doar motoarele cu benzina asiguraau energia necesara zborului . g9m10mi
------------------------------------------------------------------------------- Motoarele cu benzina , asemenea motoarelor DIESEL si celor de rachete , sunt motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in in teriorul acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel de motor , vaporii de benzina sunt amestecati cu aer si aprinsi de o scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat de repede incat ex plodeaza si gazele produse se dilata rapid . Aceasta dilatare impinge un piston printr-un cilindru , iar miscarea pistonului roteste un ax pentru producerea miscarii de rotatie . La motoarele mari actionea za mai multe pistoane si mai multi cilindri in succesiune rapida ,pen tru a produce o forta de torsiune mai uniforma . La motoarele cu benzina rotative , care nu au cilindri , gazele actioneaza direct un rotor .

Motoare in doi timpi

Cel mai simplu motor cu benzina cu cilindri , folosit la unele masini mici si la multe motociclete , este motorul in doi timpi. Pentru fiecare piston ciclul de operare are doua faze . Intai pistonul urca in cilindru pentru a comprima un amestec de combustibil si aer in spa tiul de deasupra sa . In acelasi timp , o noua incarcatura de amestec este aspirata pe sub piston . O scanteie produsa de o tensiune inalta , aprinde amestecul comprimat , si gazele care explodeaza imping pis tonul in josul cilindrului . Noul amestec impinge gazele arse in afara printr-un canal de evacuare , si el insusi comprimat cand pistonul urca din nou .
Cand se afla sus , pistonul blocheaza canalul de evacuare , astfel gazele dilatate nu pot iesi . Acest canal se deschide cand pistonul ajunge jos . Pozitia pistonului controleaza , de asemenea , canalul de admitere a amestecului de combustibil si aer si canal deversor.
Miscarea de sus - jos a pistonului roteste un ax numit arbore cotit cu manivela . De arborele cotit este asezat un volant greu , care continua sa se roteasca dupa ce pistonul a ajuns in pozitia cea mai joasa . Astfel , volantul transforma exploziile de energie provocate de coborarea pistonului , intr-o miscare continua relativ uniforma , si impinge pistonul inapoi in sensul cilindrului in a doua parte a fie carui ciclu .
Motoarele in doi timpi sunt relativ ieftine , dar sunt ineficiente in transformarea combustibilului in energie de miscare . Din acest motiv , majoritatea motoarelor mai mari functioneaza pe ciclul mai eficient in patru timpi .

Motoare in patru timpi

La un motor in patru timpi exista patru faze in operarea fiecarui piston . La prima miscare in jos , numita cursa de admisiune, amestecul de combustibil si aer este aspirat deasupra pistonului .
Apoi pistonul se misca in sus , comprimand amestecul , aceasta a doua faza fiind numita timp de compresiune . Amestecul comprimat explodeaza datorita unei scantei , impingand pistonul in jos in cea dea treia faza , numita cursa utila sau activa . Apoi pistonul urca din nou , de data aceasta expulzand gazele arse . Dupa aceasta a patra faza , numita timp de evacuare , procesul se repeta .
Desi motorul in patru timpi este mai eficient decat cel in doi timpi , doar in jur de a treia parte din energia combustibilului este transformata in energie utila de miscare . Restul se pierde . Proble ma principala se datoreaza miscarii oscilante (de `du-te-vino`) a pistoanelor . Fiecare piston , osciland de mai multe mii de ori pe minut ,consuma o parte din energia asigurata de combustibil .