Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Raporturi dintre cauzalitate si finalitate
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Finalismul a interpretat finalitatea ca fiind de esenta supranturala iar determinismul mecanicist nu recunoaste un asemenea fenomen pentru ca il considera incompatibil cu relatia cauzala obiectiva . Cu timpul insa , finalitatea n-a mai putut fi exclusa din intelegerea unor fenomene ; unele stiinte precum biologia , psihologia , stiintele sociale , trebuind sa tina seama de ea ca fiind un fenomen real . y8u5un
Determinismul pobabilistic care s-a impus treptat in stiinta si in filosofie a rezolvat presupusa antinomie dintre cauzalitate si finalitate , considerand-o si pe aceasta din urma la o forma specifica de cauzalitate . In primul rand intelegerea si explicarea fenomenelor umane si sociale cereau luarea in considerare a scopurilor urmarite de oameni in procesul muncii si in intreaga lor activitate care sunt o forma specifica de finalitate .
Constiinta l-a diferentiat insa pe om , scopul fiind celula acesteia . Tot omul este cel care a introdus succesiunea de finalitati si in masinile complexe , faurite de el sub forma programului prevazut in functionarea lor .
Conexiunile inverse proprii sistemelor cibernetice ne dezvaluie schema logica a finalitatii . Finalitatea nu mai are astfel nimic comun cu supranaturalul si cu predestinarea , ci este vorba de autodeterminare specifica sistemelor vii si socio-umane .
Destinul ni-l faurim fiecare atunci cand dobandim prin educatie simtul valorilor si actionam conform lor , dar si pentru imbogatirea acestora . Destinul e deci legat de om ca fiinta capabila de creatie , el nu e prescris , cum se spunea adeseori , el este scris pe masura ce se implineste . Destinul nu e decat viitorul pe care ni-l faurim fiecare si toti impreuna , dar care nu e inscris nicaieri .

Categoria de lege
Legea e un raport general , necesar , esential intre fenomene sau intre laturile interne ale acestora . Daca principiul cauzalitatii raspunde la intrebarea “De ce?” , legile ne arata mai ales cum se produc si cum evolueaza fenomenele.
Scopul stiintei nu e numai de a explica , cauzele fenomenelor , ci si de a descoperi si formula legile .
Legile difera in primul rand prin gradul de generalitate si de aplicabilitate , unele fiind universale sau cu o arie foarte extinsa . Legile fizice si chimice au o arie mai larga de actiune decat cele biologice , iar acestea sunt mult mai generale decat legile sociale .
Legile dinamice actioneaza la nivelul fiecarui caz in parte ; astfel de legi sunt cele ale mecanicii newtoniene .




Raportul dintre necesitate si intamplare
Necesar -; e ceea ce nu are si nu poate avea alternativa , ceea nu poate sa nu fie sau e imposibil sa nu fie .
Intamplator -; ceea ce e posibil sa fie , dar si sa nu fie , adica ceea ce are alternative.
Necesitatea se refera la relatii relativ constante si repetabile dintre fenomene . Legea este principala forma a necesitatii in stiinta . Dimpotriva , intamplarea se refera la raporturi variabile , fluctuante , care nu sunt constante si irepetibile intre fenomene .
Intamplarea este strans legata de insusirile individuale , esentiale , fenomenale ale proceselor si mai ales de caracteristicile structurale ale unor fenomene de masa .
Stiinta contemporana pune in evidenta relativitatea distinctiei dintre necesar si intamplator , dintre necesitate si hazard , ele trecand unul in altul , completandu-se reciproc , formand o adevarata bucla ce se inchide .

Posibilitatea si probabilitatea
In evolutia si dezvoltarea lor , fenomenele parcurg diferite etape , trecand de la starea de posibilitate si potentialitate la cea de realitate .
Posibilitatea se refera la starile virtuale ale unui sistem . Pana la efectul care urmeaza sa se produca cu necesitate in urma actiunii cauzei va ramane doar o simpla posibilitate , daca sunt intrunite si anumite conditii care favorizeaza si declansaza producerea lui . Viitorul insusi constituie o suma de posibilitati si virtualitati din care se realizeaza numai una si anume cea care are cele mai multe sanse si pe care o ajuta sa se realizeze atat conditiile interne si externe favorabile dar si optiunea , vointa si actunea umana , cand este vorba de fenomene sociale si actiuni ale omului .
Putem afirma ca omul este fiinta care sta cel mai mult sub semnul posibilului , si deci al incertitudinii .


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta