Finalismul a interpretat finalitatea ca fiind de esenta supranturala iar determinismul
mecanicist nu recunoaste un asemenea fenomen pentru ca il considera incompatibil
cu relatia cauzala obiectiva . Cu timpul insa , finalitatea n-a mai putut
fi exclusa din intelegerea unor fenomene ; unele stiinte precum biologia
, psihologia , stiintele sociale , trebuind sa tina seama de ea ca fiind un
fenomen real . y8u5un
Determinismul pobabilistic care s-a impus treptat in stiinta si in filosofie
a rezolvat presupusa antinomie dintre cauzalitate si finalitate , considerand-o
si pe aceasta din urma la o forma specifica de cauzalitate . In primul
rand intelegerea si explicarea fenomenelor umane si sociale cereau
luarea in considerare a scopurilor urmarite de oameni in procesul
muncii si in intreaga lor activitate care sunt o forma specifica
de finalitate .
Constiinta l-a diferentiat insa pe om , scopul fiind celula acesteia .
Tot omul este cel care a introdus succesiunea de finalitati si in masinile
complexe , faurite de el sub forma programului prevazut in functionarea lor
.
Conexiunile inverse proprii sistemelor cibernetice ne dezvaluie schema logica
a finalitatii . Finalitatea nu mai are astfel nimic comun cu supranaturalul
si cu predestinarea , ci este vorba de autodeterminare specifica sistemelor
vii si socio-umane .
Destinul ni-l faurim fiecare atunci cand dobandim prin educatie
simtul valorilor si actionam conform lor , dar si pentru imbogatirea acestora
. Destinul e deci legat de om ca fiinta capabila de creatie , el nu e prescris
, cum se spunea adeseori , el este scris pe masura ce se implineste .
Destinul nu e decat viitorul pe care ni-l faurim fiecare si toti impreuna
, dar care nu e inscris nicaieri .
Categoria de lege
Legea e un raport general , necesar , esential intre fenomene sau intre
laturile interne ale acestora . Daca principiul cauzalitatii raspunde la intrebarea
“De ce?” , legile ne arata mai ales cum se produc si cum evolueaza
fenomenele.
Scopul stiintei nu e numai de a explica , cauzele fenomenelor , ci si de a descoperi
si formula legile .
Legile difera in primul rand prin gradul de generalitate si de aplicabilitate
, unele fiind universale sau cu o arie foarte extinsa . Legile fizice si chimice
au o arie mai larga de actiune decat cele biologice , iar acestea sunt
mult mai generale decat legile sociale .
Legile dinamice actioneaza la nivelul fiecarui caz in parte ; astfel de
legi sunt cele ale mecanicii newtoniene .
Raportul dintre necesitate si intamplare
Necesar -; e ceea ce nu are si nu poate avea alternativa , ceea nu poate
sa nu fie sau e imposibil sa nu fie .
Intamplator -; ceea ce e posibil sa fie , dar si sa nu fie
, adica ceea ce are alternative.
Necesitatea se refera la relatii relativ constante si repetabile dintre fenomene
. Legea este principala forma a necesitatii in stiinta . Dimpotriva , intamplarea
se refera la raporturi variabile , fluctuante , care nu sunt constante si irepetibile
intre fenomene .
Intamplarea este strans legata de insusirile individuale
, esentiale , fenomenale ale proceselor si mai ales de caracteristicile structurale
ale unor fenomene de masa .
Stiinta contemporana pune in evidenta relativitatea distinctiei dintre necesar
si intamplator , dintre necesitate si hazard , ele trecand
unul in altul , completandu-se reciproc , formand o adevarata
bucla ce se inchide .
Posibilitatea si probabilitatea
In evolutia si dezvoltarea lor , fenomenele parcurg diferite etape , trecand
de la starea de posibilitate si potentialitate la cea de realitate .
Posibilitatea se refera la starile virtuale ale unui sistem . Pana la
efectul care urmeaza sa se produca cu necesitate in urma actiunii cauzei va
ramane doar o simpla posibilitate , daca sunt intrunite si anumite
conditii care favorizeaza si declansaza producerea lui . Viitorul insusi
constituie o suma de posibilitati si virtualitati din care se realizeaza numai
una si anume cea care are cele mai multe sanse si pe care o ajuta sa se realizeze
atat conditiile interne si externe favorabile dar si optiunea , vointa
si actunea umana , cand este vorba de fenomene sociale si actiuni ale
omului .
Putem afirma ca omul este fiinta care sta cel mai mult sub semnul posibilului
, si deci al incertitudinii .
