p7q8qq
1.Nevoia de filozofie
Filozofia s-a nascut din nevoia permanenta a omului de a sti cine este el in
aceasta lume , care este specificul existentei sale in raport cu natura si societatea
in care traieste , din necesitatea de a avea constiinta lucida de sine si de
tot ceea ce il inconjoara .
Constantin Noica definea filozofia ca idee care se ridica la puterea intregului
, a lumii ca totalitate si tot odata ca una din formele de intoarcere a omului
la sine , a constiintei de sine .
Atata timp cat va exista omul pe acest pamant el se va intoarce mereu la sine
reflectand asupra existentei sale si a lumii . Omul este si o fiinta metafizica
care nu poate exista si avea deplin liniste fara o constiinta lucida de sine
, fara o filozofie .
Filozofia a fost implicata in toate marile transformari ale societatii moderne
. Am putea concepe lumea culturii si democratiti antice grecesti fara filozofia
pe care a dezvoltat-o , fara gandirea lui Socrate , Platon , Aristotel ?
Pentru a intelege cu adevarat revolutiile moderne mai ales pe cele din Anglia
si Franta care au pus bazele statului de drept si ale democratiei renascute
in tarile europene fara puternica relansare a filozofiei gandiri teoretice in
perioada premergatoare fara contributiile in filozofie ale lui Bacon , Hopps
, Hume , Locke in Anglia si ale lui Descartes , Rousseau , Voltaire si apoi
ale eciclopedistilor in Franta ?
Am putea continua cu intrebarile despre modernizarea Germaniei in secolul XIX
care ar fi greu de imaginat fara ideile filozofiei premergatoare ale unor ganditori
ca Leipnitz , Hegel chiar si impactul pe care l-a avut gandirea lui Marx in
ultima suta de ani cu toate ca socialismul a esuat in Europa tine si el de rorlul
social al filozofiei respective .
Insasi cultura , ca si identitatea noastra ar fi de neconceput fara componenta
ei filozofica .
Lipsita de aportul filozofiilor istoria societatilor si a lumii in ansamblul
ei ar fi incomparabil mai saraca in valori spirituale si actionale . Acelerarea
ritmului schimbarilor in istorie , intensificarea interdependentelor la nivel
mondial din ultimele decenii , dezvoltarea stiintelor si implicatiile lor metafizice
fac si mai acuta nevoia omului contemporan de filozofie .
Filozofia ramane o aspiratie umana permanenta , o apoteoza a cunoasterii teoretice
si acunoasterii culturale .
2. Metafilozofia
Totalitatea consideratiilor despre ceea ce este in fond filozofia ca modalitate
specifica de cunoastere , despre obiectul si problematica ei ca si a celor proivind
functiile filozofie si relatiile ei cu stinta si cu practica ei sociala , cu
lumea valorilor si cu intreaga creatie culturala se constituie intr-un corp
de reflexii ale filozofiei asupa ei insasi care este cunoscut sub numele de
metafilozofie .
Metafilozofia este filozofia filozofiei , este constiinta de sine a filozofiei
asa cum filozofia insasi este la randul ei constiinta de sine a omului in lume
.
Metafilozofia a fost caracterizata cu claritate de Lucian Blaga ca o constiinta
filozofica.
Metafilozofia este si un fel de constiinta de sine pentru filozofi asa cum este
constiinta de sine pentru artisti sau constiinta stiintifica pentru cercetatorii
stintifici .
Prafrazand o maxima a lui Rables : “ stiinta fara cunostinta este ruina
sufletului “ putem afirma ca filozofia fara metafilozofie poate sa-l duca
pe filozof in impas .
3.Definirea filozofiei
Etimologia termenului de filozofie provine din contopirea a doua cuvinte grecesti
: un prefix derivat din “ filia “ ( dragoste , iubire ) si o radacina
“ sofia “ ( intelepciune ) .
Aceasta semnificatie a termenului de filozofie apartine lui Pitagora care din
modestie nu s-a considerat intelept si si-a zis “ iubitor de intelepciune
“ .
Mai sigur este ca acest cuvant a fost intrebuintat in cercul elevilor lui Socrate
in veacul al V-lea inaintea lui Hristos si de la acestia a ramas ca mostenire
nestirbita viitorului .
Termenul de filozofie a diferit din antichitate si pana in zilele noastre ,
astfel in antichitate ea fost denumita stiinta intelepciunii sau stiinta fericiirii
sau stiinta externa a cunoasterii adevarate a statornicului, a identicului ,
atiparelor ideale externe si absolute ale lucrurilor numite idei ( Platon )
sau stiinta primelor principii si cauze ( Aristotel ) sau stiinta lucrurilor
umane si divine ( Cicero ) .
Daca in antichitate filozofia a desemnat orice predilectie pentru intelepciune
orice preocupare intelectuala in epoca moderna ca urmare a eforturilor progresive
ale spiritului de a cunoaste lumea si pe sine in raporturile cu ea filozofia
dobandeste o semnificatie mai restransa , accentul fiind pus pe dimensiune rational
explicativa a acestuia . In aceasta viziune Emanuel Kant spunea ca ca filozofia
este o cunoasterea rationala prin concepte pure , este stiinta supozitiilor
, a conditiilor cunoasterii si actiunii ai in acelasi timp sistemul cunoasterii
filozofice .
Fichte defineste filozofia ca stiinta a absolutului iar Hegel spune ca “
numele de filozofie a fost dat intregii stiinte care se ocupa de cunoasterea
naturii statornice si a unversalului in oceanul singularitatii empirice precum
si a necesarului a legilor si dezordinea aparenta a multimii infinite a intamplatorului
“
Schopenhauer arata ca filozofia este stiinta exprimata in concepte a carei sarcina
este ca intreaga esenta a lumii sa o repete in concepte in mod abstract , general
si clar .
In secolul XIX reactia fata de caracterul teoretico-speculativ a dus la aparitia
pozitivismului , conceptie filozofica ce respinge filozofia ca o reprezentare
teoretice generalizata asupra lumii .
Filozofia pozitivista afirma limitarea acesteia la fapte obsevabile pe care
ea trebuie sa le descrie si doar in subsidiar sa le aplice .
Auguste Compte considera filozofia ca sistemul total a cunostintelor omenesti
iar Spencer credea ca filozofia consta in cunoasterea totala unificata .
La sfarsitul secolului XIX si inceputul sec XX Wenndt afirma despre filozofie
ca este stiinta generala care incearca unificarea intr-un sistem necontradictoriu
a tuturor cunostintelor oferite de cunostintele particulare . De pe pozitia
pragmatismului Jones crede ca filozofia exprima o anumita atitudine , o uniune
si unitate de scop a inteligentei si vointei .
In legatura cu definitai filozofiei mentionam si opinia unor ganditori remani
:
Titu Maiorescu arata ca filozofia este nazuinta spre intelepciune .
P.Negulescu definea filozofia ca fiind analza primelor principii si sinteza
ultimelor rezultate ale stiintei in vederea explicarii totale a universului
.
Constantin Radulescu Motru spune ca filozofia studiaza principiile fundamentale
ale orcarei stiinte clarificand concepte de baza ale stiintelor si armonizand
punctele de vedere divergente , fiind singura si unica disciplina teoretica
rationala care ne ofera o cunostinta unitara , cunostinta cea mai completa si
cea mai putin relativa din lume .
Mircea Florian propune filozofiei doua mai acceptii :
1. Filozofia este stiinta fundametelor , a principiilor ai legilor cele mai
cuprinzatoare ale lumii .
2. Filozofia este o conceptie asupra vietii omului pentru a descoperi sau crea
idealuri si valori aducatoare de fericire si innobilare .
Dumitru Rosca definea filozofia ca fiind conceptia generala despre lume , rod
al ununi effort spre sinteza totala , doctrina care pretinde sa ne dea o imagine
de ansamblu a existentei considerata in totalitatea ei .
Constantin Noica subliniaza caracterul integrativ al filozofiei afirmand ca
ea este una de la actul logic la cel gnoseologic ( actul cunoasterii ) si de
aici la actul etic si estetic .
