Eseul acesta este facut asemanator unui documentar, fiind doar din punctul meu de vedere, automat vorbesc de mine la un anumit nivel (subiectivism...), dar asta nu inseamna ca nu as avea dreptate intr-o anumita masura.

Omul cand se naste are un creier lipsit de cunostiinte, materie cenusie bruta si neformata, dar are cateva functii de baza formate natural, permitandu-i sa supravietuiasca (respiratia, digestia...). Il putem compara cu o foaie de hartie goala daca vrem sa spunem ca un creier este numai pentru memorat, insa e mai mult, mult mai mult... Defapt nu exista nimic in univers asemanator cu un creier, asa ca nu exista nici o analogie indeajuns de potrivita. h1b21br
Metoda creierului consta in faptul ca utilizeaza ce retine, se "configureaza" dupa informatiile receptionate, formeaza sinapsele si astfel se "naste" mentalitatea unui om - "cum gandeste". Sinapsa este conexia dintre doua celule are creierului, iar "functiile" si "gandurile" sunt de fapt niste scheme, niste harti de activare a neuronilor... ca un desen in care unesti puncte pentru a forma o figura, sau un semn zodiacal pe cer, creierul functioneaza in forme... care in general se gasesc in acelasi loc la toate creierele, desi s-ar putea forma si altundeva daca ar fi nevoie (de exemplu dupa un accident). Aceste scheme pot fi simple.. incepand de la 2 sinapse, si ajungand la sute.. mii de sinapse, formand retele neurale, adica niste scheme de "puncte" formate pe baza altor scheme... si asa mai departe. Desigur toate aceste fenomene de activare inlantuita sunt la fel de rapide ca fulgerele care le vedem pe cer... viteza "gandului".
Pentru a afla rolul oricarui obiect/fenomen este necesar sa aflam CUM functioneaza... ca sa vedem unde "trebuie sa ne duca". Matematic spus, avem baza (o ipoteza), gasim rezolvarea (o metoda) si in final avem raspunsul. Astfel pentru a afla rolul creierului e nevoie sa aflam cum functioneaza practic si in cel mai simplu mod posibil de explicat.
Intr-un fel, putem spune: creierul este acea "piesa" din om care il face pe om sa se potriveasca oriunde, este un adaptor universal, dar diferit la fiecare, ceva ce integreaza corpul nostru, cu lumea ce ne inconjoara - trasatura clara observandu-se aici fiind ADAPTABILITATEA, puterea de a se modela singur dupa conditiile exterioare si interioare pentru a functiona la nivel optim. Subliniez cuvantul "a modela" pentru ca este esential in intelegerea oamenilor, a modela presupune o forta exterioara...
Creierul se dezvolta dupa nevoile noastre fizice/psihice fata de lumea inconjuratoare - nevoia de autoconservare, nevoia de "propagare", nevoia de distractie si fericire; desigur, asta in conditii normale, altfel este vorba de manipulare, fenomen care il voi discuta mai jos.
CUM functioneaza?
Dupa cum am zis, cand ne nastem, creierul este neformat, sinapsele sunt libere. (Defapt procesul incepe inca din pantec). Formarea incepe odata cu primele informatii primite. Dar de unde vin informatiile?? ... de la receptorii nostrii naturali (ca organe facand parte din "simturi" - dupa schema receptor-cale_eferenta-creier-cale_aferenta-organ executor..): ochii, urechile, pielea, nasul, etc.
In jurul nostru nu este "gol", iar noi nu trebuie sa fim "antene" ca sa primim informatiile.. desi absolut tot ce e in jurul nostru e informatie; omul "e facut" sa primeasca numai ce are nevoie... nu ar putea suporta infinitul de informatie reala din jur. Asadar, receptorii nostrii primesc numai ce e nevoie pentru a supravietuii (sa satisfaca nevoile). Din organele receptoare, informatiile circula prin nervi.. pana la creier. Creierul "tanar" formeaza in general "sectiuni" pentru fiecare tip de informatie "primitiva"; e o organizare naturala. Aici observam o calitate extraordinara, puterea de a abstractiza, de a "trage linii" si a vizualiza... Partea cu informatul si facutul de sectiuni este numai prima. A doua este folosirea informatiilor adunate pentru formarea altor informatii (ganduri), pentru formarea unor legaturi mult mai complexe. Suna complicat, dar in fond e vorba de INVATARE. Da, calitatea numarul #1 a creierului, "magia" sa adevarata, lucrul cel mai extraordinar care ii da puterea care o are... este faptul ca "poate invata" (normal folosim la persoana intai, "putem invata").
Ce inseamna a invata??
Invatarea este procesul prin care se abstractizeaza informatiile primite deducandu-se anumite reguli/scheme, o serie de evenimente care se repeta in aceleasi conditii (experienta)... iar fiind vorba de invatat, la scoala totul este abstract, totul este teorie si este mai dificil sa "inveti" pentru ca puterea cu care se transmit informatiile nu este indeajuns pentru abstractizare buna, si nici acele putine informatii nu ajung toate la creier fiind "bruiate" de ce este in jur".
Creierul invata TOT TIMPUL, nu se opreste, numai cand este mort. Unii oameni cred ca dupa 30-40 de ani nu mai poti invata nimic, dar de fapt, creierul este "programat" (ADN) sa invete continuu atat timp cat exista informatii diferite. ESTE ESENTIAL sa observam ca informatiile sunt percepute NUMAI daca difera, dar fiindca lumea "se schimba" continuu, acest fapt este atat de comun incat ne scapa... Creierul invata pentru ca reformuleaza incontinuu toate regulile deja "sintetizate", le reface in raport cu NOILE informatii primite de la receptori, sau (in cazul geniilor) meditate, gandite in "sine".
Daca un om s-ar fi nascut deodata cu Universul, si ar fi avut sensibilitatea infinita (absoluta) pentru a percepe TOATE informatiile, si daca ar fi trait dupa sfrasitul Universului, in ritm constant, atunci omul acela ar fi cunoscut perfectiunea. In fond, creierul este instrumentul care SINGUR duce la perfectionare (desi fizic nu este posibil sa o atinga), acesta este rolul sau...
Din pacate, omul simte foarte putin si cunoaste foarte putin (superficialitatea), iar de multe ori refuza sa asculte creierul sau si asculta creierele altora, creiere la fel de superficiale, deci ...ignoranta (prejudecata, frica de responsabilitate). Daca cineva ar cunoaste cauzele "fizicii universului", care ne inconjoara cu informatii, atunci observand oamenii ar putea zice ca ei sunt niste "roboti", programati prin necesitate si actionand tot printr-o necesitate psihica, dar inconstineti de starea lor (nefiind necesar sa stie).
Invatarea este in acelasi timp cea mai mare putere a omului cat si cea mai mare slabiciune, pentru ca oricine care observa schemele, din exterior, poate sa le modifice astfel incat sa aiba un profit, poate sa introduca noi informatii "nenaturale" ..este vorba de manipulare. Ce este acest fenomen? . . . manipularea este INTERVENTIA unui factor artifical (omul) in procesele de invatare, fie in primul - schimband informatiile normale, adevarate, cu altele puse special pentru a crea un ANUMIT efect abstract in creier... ori in al doilea proces, cel "interior", abuzand de anumite "baze" de gandire deja invatate pentru a creea altele mult mai profunde si complexe, dar total nenaturale (si deci nesanatoase). Manipularea inseamna in fond "interventia omului" si este un fapt "trivial" pentru majoritatea oamenilor. 99% nu percep si cam tot atatia chiar ajuta la perpetuarea fenomenului, desigur fara sa isi dea seama (cerc vicios cu "capat" tragic). Nu voi mai da nici un detaliu, pentru ca ar deveni chiar o forma de manipulare ...si faptul ca STIU ce inseamna si observ asta, nu ma lasa sa comit acest fapt...
In concluzie, ce rol a avut creierul in dezvoltarea mea? ... creierul mi-a oferit aceasta viziune (as zice obiectiva) despre tot ce am scris mai sus, pe langa faptul ca m-a tinut in viata (functia sa "naturala"...). Deci a avut rol in a-mi oferi libertate totala de gandire, luciditate si capacitatea de a aplica principiile si moralele "umane" in cel mai bun mod... si in acelasi timp de a-mi arata ca sunt putini care vad ca mine, fapt pentru care eu incerc sa cresc numarul, scriind ce ati citit pana acum.