k7h24hf
I) FILOSOFIA
1) Filosofie si viata
A) Orizont: filosofia si intelepciunea vietii
B) Limite: valoarea filosofiei pentru viata
II) OMUL
1) Existenta umana
A) Orizont: natura umana
B) Limite: alteritate si identitate
2)Sensul existentei
A) Orizon: sensul existentei si cultura
B) Limite: absurdul si sensul vietii
_________________________________________________
Filosofia
- nu se poate invata si aplica apeland la forumule si legi
- gandirea umana -> obiect de studiu: diversitatea si devenirea continua
a naturii
- ganirea revine asupra-si, cerceteaza principiile care o guverneaza
- interogatie
- esentia fiintei umane intergatoare impreuna cu esenta in general
- filosofia = gandirea asupra esentelor, insa nefinalizata, ci intr-un exercitiu
continuu de problematizare
1.A)
- filosofia este cunoasterea de dragul cunoasterii, cunoasterea dezinteresata
- philo + sophia = iubire de intelepciune
- filosofia este calea ce trebuie urmata pentru a ajunge la cunoastere
- filosofia (mod de gandire) devine un mod de a trai, pentru ca gandirea determina
implicit caracterul uman
Platon... (428 - 348)
"filosofia este suisul sufletului catre locul inteligibilului"
*Paideia = educatie, formare
- filosofia se naste din uimirea si contemplatia asupra realitatii
- prin filosofie se produce o orientare a omului catre esenta sa
- filosofia = eliberarea privirii catre soare sau a cunoasterii catre inteligibil
***Mitul pesterii***
*sensibilul = lumea umbrelor, lumea simturilor
*inteligibilul = lumea luminii, lumea esentelor
=> filosofia este un mijloc, nu un scop (scopul = intelepciune, atingerea
inteligibilului)
- filosofia ete o arta a rasucirii dinspre devenire, simturi, catre ceea-ce-este
Spinoza... (1632-1677)
- ganditorii crestini: mantuirea si nemurirea sufeltului se ating prin cunoastere
(deci filosofie)
- pt Spinoza: cunoasterea filosofica asigura liberetatea si fericirea omului
- gandirea crestina: Dumnezeu este cauza existentei lumii si a oamenilor
- Spinoza: Dumnezeu == LUMEA, El e o fiinta necesara, tot ceea ce exsita se
suspune naturii necesare a lui Dumnezeu
- Necesitatea inseamna absenta libertatii (prima vedere)
- Spinoza: necesitatea poate fi convertita in libertate printr-o intelegere
adecavata a legilor ei
- in masura in care suntem constienti de constrangeri le putem CONTROLA (libertate)
- intelegerea constrangerilor (legilor) = intelegerea naturii lui Dumnezeu
- contemplarea naturii vesnice a lui Dumnezeu => o functie a sufletului caracterizata
prin vesnicie.
- filosofia este iubirea intelectuala a sufletului fata de Dumnezeu
- accesul la filosofie = posedarea libertatii si a garantiei nemuririi sufletului
(fericirea)
Blaga... (1859-1961)
- filosofia e autonoma fata de restul disciplinelor
- filosofia detine intuitii asupra tot ceea ce este
- intuitii = orizonturi
- unicitatea filosofiei e data de faptul ca e urmata (sau ar trebui) de CONSTIINTA
FILOSOFICA
*Constiinta filosofica = act reflexiv asupra propriei filosofii (conditii si
continut)
"filosoful se indeamna sa converteasca in termeni de intelgere umana un
mister amplu si adanc ca toata existenta"
"filosoful, constient de vocatia sa, isi indreapta atentia si puterea
de interpretare asupra tot"
*Constiinta filosofica = "produs de suprema veghe"
filosofia = mod de a se raporta omul cu "ceea-ce-este", iar cand
prinde stire de sine, este constiinta filosofica..
1.B)
RUSSELL... (1872-1970) 98 de ani ... ai de pm!
- prin filosofie se dobandeste cunoasterea critica sau examinarea limitelor
cunoasterii
- cercetarea critica duce la incertitudine => prin critica elimina prejudecatile,
atitudinea dogmatica
=> interes permanent pt cunoastere
...=> sa largesc capacitatile Eului nostru
*filosofia merita sa fie studiata de dragul intrebarilor insesi (nu a raspunsurilor
care sunt imprecise de regula) =>>>> largesc conceptia asupra ceea
ce e posibil; imbogatesc imaginatia intelectuala; diminueaza siguranta dogmatica;
mintea devina innobilata si devine capabila de acea uniune cu universul care
este BINELE SUPREM
II) OMUL
- stiintele precum biologia, istoria, socilogia... au ca obiect corpul uman/evolutia
umana/existanta in societate ||||||||||| filosofia are ca obiect o cunoastere
generala a fiintei umane
- filosofia ofera o perspectiva de ansamblu asupra problematicii existentei
omului
- Ce este omul? In ce consta natura umana? Ce sens are existenta?
- filosofia nu ofera raspunsurile dar mentine interesul de autocunoastere a
omului
A)
- atitudinea reflexiva => cautarea diferentierei dintre sine si restul entitatilor
(natura umana)
- natura umana ------ Teoria politica = caracateristica esentiala a omului e
capacitatea de a trai in mod social
------ Teoria metafizica = gandirea e element distinctiv al naturii umane
- pentru a discuta despre natura umana, trebuie sa resupunem un nucleu de caracteristici
permanente si interente unei singure persoane
**identitatea...
- faptul de a fi parte componenta din societate sau nu, gandirea asupra lumii
si aspiratia catre divin, meditatia asupra identitatii si alteritatii (problema
naturii celuilalt) = nota distinctiva a omului: EXISTENTA
Aristotel (384-422)
- natura nu creaza nimic fara scop => existenta omului are un scop: a trai
laolalta cu semeneii sai in vederea unei vieti bune
- vaita buna in care actele morale si cele intelectuale sunt posibile nu se
poate obtine, decat daca oamenii sunt parte componenta a unui stat, adica unei
comunitatii de fiinte cu simtirea binelui si a raului, a dreptului si a nedreptului
- sofistii: ordinea sociala = conventie
- Aristotel: statul = institutie naturala rezultata din instinctele de autoconservare
si reproducere a indivizilor...
- statul este ANTERIOR oamenilor care il compun, precum corpul precede membrele
sale
- natura umana - natura sociala
"din toate acestea se vede ca statul este o institutie naturala si ca
omul este prin natura sa o fiinta sociala, pe cand antisocialul, prin natura,
este ori un supraom, ori o fiara"
Rousseau (1712-1778)
- teoriile pana la Rousseau: omul e fiinta sociala, se desavarsteste in societate
sub o oridine sociala; sufletul era modificat, modelat de societate
- Rousseau: modificarea sufletului => fericire ? / nefericire?
- trecerea de la o stare naturala (libertate) la o stare artificiala (societatea
care impune inegalitatea dintre oameni) .... e benefica fiintei umane??
---- modificari: constiutia corpului, cunostinte noi si erori multiple; tulburari
ale sufletului provocate de pasiuni
---- existenta in stare sociala supune omul inegalitatii politice, diferentelor
sociale
===>>>> nefericirea omului
- adevarata natura umana nu este cea sociala, ci cea salbatica... (Crusoe)
- "concluzia va fi ca, ratacind prin paduri, fara mestesuguri, fara grai,
fara locuinta, fara razboi si fara legaturi, fara a avea nevoie de semenii sai
si fara a avea vreo dorinta de a ale face rau, poate fara a recunoaste vreodata
pe vreunul dintre ei in mod individual, omul salbatic, prea putin suspu pasiunilor
si fiindu-i de ajuns lui insusi, nu avea decat sentimente si cunostiinte potrivite
cu aceasta stare..." (discurs asupra originii fundamenteleor inegalitatii
dintre oameni)
Augustin (354-430)
- conceptia crestina: omul este o creatie divina care se deosebeste de restul
prin "chipul si asemanarea Lui Dumnezeu"
- aseamanarea "Noastra" => Trinitatea (imaginea omului)
* omul interior= sufletul + facultatile sale orientate catre cunoasterea ideilor
eterne
* omul exterior= corpul, cunoasterea oferita de simturi
*** facultatile sufletului: EXISTENTA = DUMNEZEU
CUNOASTEREA = IISUS
VOINTA = DUHUL
- a fi un sine - o imagine a lui Dumnezeu
- cunoasterea sinelui => iubirea de sine = atribut esential uman
"eu sunt, eu cunosc si eu vreau; eu sunt fiinta care cunoaste si vrea:
eu cunosc ca sunt si ca vreau; eu vreau sa fiu si sa cunosc - iar in acestea
trei, viata este inseparabila - o viata unica, un suflet unic, o esentia unica"
Pascal ( 1632 - 1662 )
- definirea naturii umane <=> cunoasterea limitelor ei care se determina
prin raportare la intreaga realitate
- cercetand realitatea exteriaora, omul descopera 2 infinituri:
*infinitul mare al lumii = cel al creatiilor lui Dumnezeu
*infinitul mic = diviziunea contiuna a vreunui obiect
- ambele infinituri nu pot fi cuprinse cu ratiunea => isi recunoaste limitele
-comparandu-se cu neantul si infinitul, omul isi descopera fiinta sa drept cale
de mijloc intre aceste doua extrme
"nimic in raportul cu infinitul, tot in comparatie cu neantul"
"omul nu este ncii Dumenezeu, nici animal, nici inger si nici bestie"
- natura umana este o limita permanenta si de aici nevoia de a o depasi prin
ratiune...
Emmanuel Levinas (1905-1995)
- problematica aletaritatii (a "celuilalt")
- relatia cu celalalt e accesibila ca PREZENTA apoi limbaj
- omul este o singularitate
- eul este inefabil
?!?!...
John Locke (1632-1704)
- identitatea persoanala poate fi rezolvata prin clarificarea termenilor
- identitate - principiul individuatiei = o fiinta este identica cu sine daca
exista intr-un anumit loc si intr-un anumit timp ce nu pot fi comune pentru
alte fiinte asemanatoare
- "un om este identic cu sine daca este aceeasi materie, care participa
la aceeasi viata"
- Locke:.......
-- considera ca teoria (de mai sus) este numai referitoare la materie
-- considera ca nu e avuta in vedere facultatea ratioanala sau problematica
responsabilitatii pentru propria fiinta
*identitate personala:
**persoana = fiinta ratioanala care gandeste si e responsabila fata de actele
sale, capabila de constiinta
**constiinta= (memorie) receptare a ideilor despre actiunile prezente si repetare
a ideilor despre actiunile trecute ale fiinte respective
=> o persoana e identica cu sine daca prin caceeasi cosntiinta poate repeta
idei despre actiuni trecute si idei despre actiuni prezente
BERNARD WILLIAMS ( viu )
- care e criteriul prin care decid ca eu din momentul T1 sunt acelasi cu eu
din momentul T2 ???
- continuitatea identitatii
- continuitatea fizica - acelasi corp, acelasi creier (cautata)
- continuitatea psihologica - aceleasi aminitiri, caracter... (decisiva)
-demonstratie prin respingerea demonstratiei lui Locke (memoria=> identitatea)
-- daca unei persoane care a avut setul de memorie S i se schimba cu un set
de memorie S1, atunci acelei persoane problema identitatii nu i se impune, intruct
subiecutl nu are cum sa sesizeze diferenta dintre seturile dememorie, Mai mult,
daca persoana respectiva, pe langa setul S1, mai detine si o memorie generala
E prin care isi aduce aminte de lucruri pe care nu si le aminteste, problema
identitatii sale tot nu apare in mintea lui, intrucat ceea ce i se intampla
este doar sesizarea uitarii. Iar daca prin memoria generala E persoana isi va
aduce aminte de lucrurui incompatibile cu S1, atunci el va tratata E ca pe o
iluzie si va apale la memoria celorlalti pentru a stabili daca setul incompatibil
E este adevarat sau nu....
2.A)
- "de ce exist?"
Blaga (1895-1961)
- opune teoriile evolutioniste
- omul este creator de cultura
" omul nu exista numai intru imediat si pentru securitate, ci in alt orizont:
intru mister si revelare. Omul, si numai el, are in consecinta un destin creator
" ... care il face sa renunte la unele securitatii uneori
Noica ( 1909-1988 )
- modelul cunoasterii stintiifice: formalizare si abstractizare | "Logica
lui Ares"
>> tratarea individului ca variabila pntru un intreg... individul = o
statistica
versus
- "logica lui Hermes" = individul reflecta in sine intregul
- existenta cuprinde in sine atributele generalului
- logica intelegerii, a sesizarii intregului in parte, a identificarii intre-o
existenta
=> intelegerea sensului vietii
" cand vorbim aici despre individual general punem inainte intreaga existenta
rational manifestata a lui Socrate. Dar asa fiind, este o clipa. E clipa cea
repede a unei vieti si a unui destin, in fata generalitatii conditiei de muritor.
Dar ce se intampla logic, in clipa cea repede ? Aceasta incerca sa afle si sa
spuna logica lui Hermes, intr-o lume in care altminteri, adica statistic, totul
se prabuseste din stanga in stanga spre nestiut."