Societatea cunoasterii a4.1i, a4.2i reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea.

Din momentul in care intervine Internetul cu marile avantaje pe care acesta le aduce (e- mail, comert electronic si tranzactii electronice, piata Internet, distributia de ‘continut’) prin cuprinderea in sfera informatiei electronice a unui numar cat mai mare de cetateni se trece la societatea informationala.

Cunoasterea este informatie cu inteles si informatie care actioneaza. De aceea societatea cunoasterii nu este posibila decat grefata pe societatea informationala si nu poate fi separata de aceasta. In acelasi timp, ea este mai mult decat societatea informationala prin rolul major care revine informatiei-;cunoastere in societate. Cel mai bun inteles al Societatii cunoasterii este probabil acela de Societate informationala si a cunoasterii.

Denumirea de Societate a cunoasterii (knowledge-society) este utilizata astazi in intreaga lume. Aceasta denumire este o prescurtare a termenului Societate bazata pe cunoastere n3f2fl
(knowledge-based society). Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, foloseste uneori sintagma “knowledge-based economy”.

Daca cineva cauta pe Internet tema ‘knowledge society’ va gasi mii de referinte. Recent, in 2001, revista DEUTSCHLAND a dedicat un numar special a4.3i societatii cunoasterii. Nico Stehr remarca a4.4i:

'Ordinea sociala care se contureaza la orizont este bazarta pe cunoastere. a…i Volumul cunoasterii care sta la dispozitia noastra se dubleaza la fiecare cinci ani. Daca ne intrebam ce efect are tranzitia actuala de la o societate industriala la o societate a cunoasterii asupra fortei de munca si a companiilor, asupra politicii si democratiei - pe scurt, asupra principiilor noastre organizationale privind modul in care ne desfasuram viata, atunci este justificat sa vorbim despre modul in care vom trai in societatea cunoasterii. a…i

Era cunoasterii functioneaza. a…iCunoasterea este caracteristica principala a societatilor de maine.a…i

Se poate defini cunoasterea drept capacitatea de a actiona, ca un potential de actiune. Cunoasterea stiintifica si tehnica nu este nimic altceva decat abilitatea de a actiona. Statutul privilegiat al cunoasterii stiintifice si tehnice in societatea moderna deriva nu din faptul ca descoperirile stiintifice sunt in general considerate a fi credibile, obiective, conforme realitatii, sau de nediscutat, ci din faptul ca aceasta forma de cunoastere, mai mult decat oricare alta, creaza continuu noi oportunitati de actiune. a…i

Interpretarile stiintifice trebuie sa ajunga la o 'concluzie' - numai atunci ele au o valoare practica. In societatea noastra moderna, aceasta sarcina de a aduce siruri de ganduri la o concluzie si de a face 'viziunile' stiintifice utile revine lucratorilor cunoasterii (sbl.ns. M.D.). a…i

Cunoasterea devine din ce in ce mai mult baza si princpiile care ghideaza activitatea omului. Cu alte cuvinte, acum organizam realitatea dupa cunoasterea pe care o posedam (sbl.ns.M.D.). a…i

Daca principala caracteristica a societatii moderne este cunoasterea, atunci productia, reproductia, distributia si realizarea de cunoastere nu pot evita de a fi politizate. Una dintre cele mai importante probleme cu care vom fi confruntati in urmatoarea decada va fi cum sa monitorizam si sa controlam cunoasterea. Aceasta va duce la dezvoltarea unei ramuri noi a politicii stiintei: politica cunoasterii
(knowledge policy). Politica cunoasterii va regla volumul noii cunoasteri care creste rapid in societate si va influenta dezvoltarea ei.’

Acest ultim aliniat din citatul de mai inainte referitor la politica cunoasterii aminteste de notiunea de tehnologie politica introdusa anterior de autorul acestui studiu a4.5i:

'Tehnologia politica se contureaza ca un domeniu care studiaza consecintele sociale ale noilor tehnologii si examineaza tehnologiile posibiloe sau de dorit a se realiza, pentru a ajuta societatea actuala sa evoluezespre o faza superioara a…i. In acelasi timp tehnologiei politice ii revine sarcina sa cerceteze consecintele noilor tehnologii microelectronice, informatice si cibernetice asupra psihologiei omului si de aici asupra societatii, mutatiile care se produc si se vor produce in structura fortei de munca, in utilizarea timpului oamenilor in productie si in viata lor extraproductiva, ca si o serie intreaga de alte aspecte. Tehnologia politica poate recomanda adaptarea din timp a societatii la noile procese.a…i Tehnologia politica poate formula cerinte fata de tehnologie si chiar fata de stiinta, pentru a satisface, in perspectiva, nevoile societatii, stabilind o serie de functiuni sociale pe care sistemele tehnice urmeaza sap le indeplineasca, cercetand modul in care aceste functiuni pot fi realizate. De aceea ea se adreseaza si oamneilor de stiinta si creatorilor de tehnologie si sisteme tehnice. Asadar, tehnologia politica cuprinde doua mari aspecte, unul care se adreseaza modului de conducere a societatii, iar altul modului de inovare. Ea reuneste socialul si tehnologicul - cum anume socialul poate favoriza acele tehnologii care contribuie cel mai mult la progresul economic si social, dar si cum stiinta si tehnologia trebuie sa-si indrepte eforturile pentru a satisface marile cerinte ale societatii in devenire.'

4.1. Ce este societatea cunoasterii?

Societatea cunoasterii presupune a4.1i, a4.2i :

(I) O extindere si aprofundare a cunoasterii stiintifice si a adevarului despre existenta.
(II) Utilizarea si managementul cunoasterii existente sub forma cunoasterii tehnologice si organizationale.
(III) Producerea de cunoastere tehnologica noua prin inovare.
(IV) O diseminare fara precedent a cunoasterii catre toti cetatenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul si cartea electronica si folosirea metodelor de invatare prin procedee electronice (e-learning).

Un termen tot mai utilizat in ultimul timp este acela de noua economie. Se stie ca in societatea informationala se dezvolta economia internet. In societatea cunoasterii se formeaza cu adevarat o noua economie, care inglobeaza si economia internet. De aceea, economia noua este economia societatii informationale si a cunoasterii.

(V) Societatea cunoasterii reprezinta o noua economie in care procesul de inovare (capacitatea de a asimila si converti cunoas-terea noua pentru a crea noi servicii si produse) devine determinant.

Inovarea, in societatea cunoasterii, urmareste a imbunatati productivitatea, nu numai productivitatile clasice in raport cu munca si capitalul, ci si productivitatile noi in raport cu resusrsele energetice si materiale naturale, cu protectia mediului. De aceea noua economie presupune incurajarea crearii si dezvoltarii intreprinderilor inovante cu o structura de cunoastere proprie.
Asemenea intreprinderi se pot naste prin cooperarea dintre firme, universitati si institue de cercetare guvernamentale sau publice (inclusiv academice).

Intr-un raport al Comisiei Comunitatilor Europene din anul 2001 se arata ca pentru a obtine beneficii din noua economie sunt necesare un Internet din ce in ce mai performant si reforme structurale adecvate in societate, aministratie si economie.

Influenta Internetului ca piata in societatea informationala si recunoasterea importantei valorii bunurilor (activelor, assets) intangibile, in special cunoasterea, reprezinta caracteristici ale noii economii. Richard Boulton a4.6i caracterizeza astfel diferenta dintre vechea si noua economie: in prima conteaza bunurile tangibile, in a doua, activele intangibile care creaza valoare.

Intangibilul este nematerial, greu de descris si mai ales de cuantificat si masurat. Activul
(bunul) intangibil are valoare si creaza valoare.

(VI) Societatea cunoasterii este fundamental necesara pentru a se asigura o societate sustenabila din punct de vedere ecologic, deoarece fara cunoastere stiintifica, cunoastere tehnologica si managementul acestora nu se vor putea produce acele bunuri, organizari si transformari tehnologice (poate chiar biologice) si economice necesare pentru a salva omenirea de la dezastru in secolul XXI. Societatea cunoasterii este atunci societatea informationala si sustenabila. Un alt mod pentru sustenabilitate, in afara societatii cunoasterii, va fi greu de gasit

(VII) Societatea cunoasterii are caracter global si este un factor al globalizarii. Prin ambele componente, informationala si sustenabilitatea, societatea cunoasterii va avea un caracter global. Cunoasterea insasi, ca si informatia, va avea un caracter global.

(VIII) Societatea cunoasterii va reprezenta si o etapa noua in cultura, pe primul plan va trece cultura cunoasterii care implica toate formele de cunoastere, inclusiv cunoasterea artistica, literara etc. Astfel se va pregati terenul pentru ceea ce am numit Societatea constiintei, a adevarului, moralitatii si spiritului.

In tabelul 4.1 se sintetizeaza principalel trasaturi ale societatii cunoasterii.

Societatea cunoasterii presupune:

I) O extindere si aprofundare a cunoasterii stiintifice si a adevarului despre existenta.

II) Utilizarea si managementul cunoasterii existente sub forma cunoasterii tehnologice si organizationale.

III) Producerea de cunoastere tehnologica noua prin inovare.

IV) O diseminare fara precedent a cunoasterii catre toti cetatenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul si cartea electronica si folosirea metodelor de invatare prin procedee electronice (e-learning).

V) Societatea cunoasterii reprezinta o noua economie in care procesul de inovare devine determinant. Influenta Internetului ca piata in societatea informationala si recunoasterea importantei valorii bunurilor (activelor, assets) intangibile, in special cunoasterea, re- prezinta caracteristici ale noii economii.

VI) Societatea cunoasterii este fundamental necesara pentru a se asigura o societate sustenabila din punct de vedere ecologic.

VII) Societatea cunoasterii are caracter global si este un factor al globalizarii.

VIII) Societatea cunoasterii reprezinta o noua etapa a culturii.

Tabelul 4.1

Daca Societatii informationale i se aplica vectorii societatii cunoasterii, chiar in timpul dezvoltarii societatii informationale, atunci este posibil sa se castige timp. De aceea, pentru tara noastra actiunile pentru societatea cunoasterii ar trebui sa se desfasoare simultan cu cele privind trecerea de la starea de subdezvoltare informationala la dezvoltare informationala. Nu in primul rand societatea informationala si apoi societatea cunoasterii, ci urmarirea ambelor obiective trebuie sa fie imbinata de la bun inceput. Numai astfel se poate ajunge la o societate informationala si a cunoasterii dezvoltata.

4.2. Fragilitatea societatii cunoasterii

Vulnerabilitatea Internetului, examinata anterior in sectiunea dedicata Invatamintelor Internetului, atrage dupa sine o noua vulnerabilitate a societatii. Nico Stern, amintit mai inainte, gaseste insa o serie de aspecte cu caracter fundamental privind fragilitatea societatii cunoasterii, in sine a4.4i:

'It is precisely knowledge and technology that perhaps are the most significant sources of the open, indeterminate society that is growing up around us today.a…i

Society has become more fragile.Yet it is neither globalization nor the eco- nomization of social relations that is reponsible for thie state of affairs but the loss of political power through knowledge.a…i

Using the term ‘fragility’ to designate this state of affairs is intended to underline the fact that not only has the capacity of supposedly powerful institutions to

‘control’ society but so has their capacity to predict social developments. a…i Knowledge societies of the future will be characterized by a wide range of im- ponderabilities, unexpected reversals and other unpleasant surprises. The in- creasing fragility of knowledge societies will generate new kinds of moral questions, as well as questions to who or what is responsible for our society’s oft cited political stagnation. a…i

Modern societies are characterized above all by ‘self-generated’ structures and the capacity to determine their future themselves - and consequently by the the potential for self-destruction.

Va trebui intr-adevar sa avem incredere in fenomenele de auto-organizare sociala care pot aduce solutii, poate putin previzibile, la multe din problemele care se contureaza astazi.

Loet Leydesdorf a4.7i considera ca prin comunicatiile la nivel social se ajunge la forme de auto-organizare sociala. De aceea elaboreaza o teorie sociologica a comunicatiei bazata pe o traditie care include teoria structurarii lui Giddens
(1979), teoria actiunii comunicative a lui Habermas (1981), si propunerea lui
Luhmann (1984) proposal de a considera sistemul social ca auto-organizabil.'

Un caz specific de auto-organizare sociala in conditii sociale severe a fost examinat in
a4.8i.