Sunetul este o realitate care se percepe cu auzul =i litera este o realitate care se percepe cu vederea. d5b21br
Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, din\ii =i coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea =i sunete articulate.
Sntre sunete articulate =i litera exista o coresponden\a: literele sunt semne grafice prin care se noteaza sunetele in scris. Fiecarui sunet ii corespunde cel pu\in o litera.
Sunetele limbii engleze se impart in: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice; 3.sunete semivocalice.

1.Sunetele vocalice

Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronun\ate printr-o deschidere mai larga a gurii, fara ca aerul care iese din plam`ni sa fie impiedicat prea mult. De asemenea, la pronun\area sunetelor vocalice coardele vocale vibreaza.
Aceste sunete se impart in: a) vocale propriu-zise b) diftongi c) triftongi

Vocalele

Vocalele sunt sunetele vocalice de baza. Sn limba engleza vocalele sunt de doua feluri, in func\ie de durata pronun\arii:
-vocale scurte(a caror pronun\ie este de durata mai scurta)
-vocale lungi(a caror pronun\ie este de durata mai lunga)

OBSERVA|IE: Sn nota\ia fonetica vocalele lungi se scriu la fel cu cele scurte corespunzatoare, dar au in plus semnul „:” la dreapta lor.

Vocalele limbii engleze sunt:

aLi - „a” scurt: up, under, butter, mother
aa:i - „a” lung: ask, arm, fast, last, car
ae i - elbow, Emma, ten, set
aai - sunet specific englezesc: as, hat, flat
ai i - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy
ai:i - eat, meat, be, me, beast
a ?i - „a“: at, an, about, under, but, mother
a ?:i - girl, hurt, Irvine
a?i - on, off, dog, pot
a?:i - all, or, call, born, store
au i - book, cook, look
au:i - moon, fool, cool

Diftongi

Diftongii sunt sunete vocalice alcatuite din doua vocale propriu-zise, pronun\ate intr-o singura silaba.

aaii - my, sky, ice, find
aaui - out, about, cow
aeii - may, eight, make, take, wake
ae?i - airplane, there, chair
ai?i - ear, clear, fear, hear, dear
a?ui - old, ghoust, go, show
a?ii - oil, boy, toy
a??i - door
au?i - poor

Triftongi

Triftongii sunt sunete vocalice alcatuite din trei vocale de baza pronun\ate intr-o singura silaba.

aau?i - our, hour, tower, flower
aai?i - iron, lion, fire
aei?i - player

2.Sunetele consonantice

Sunetele consonantice sunt sunete la a caror pronun\are gura este mai pu\in deschisa dec`t in cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din plam`ni int`lne=te obstacole. Ele se pronun\a fie cu vibrarea coardelor vocale, fie fara ca acestea sa vibreze. Ele sunt: a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaza) b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaza)

Consoane surde

api - pye, play, apple, map, lamp
ati - top, letter, butter, hat, flat, cat
aki - book, cat, car, scared, act, stick
afi - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life
asi - see, sky, ask, set, last, bus, kiss
aq i - ,,s” cu limba intre din\i: think, toothpaste, thank
a? i - sure, cushion, fashion, trash
at?i - chair, child, chin, matches, butcher
ahi - house, hat

Consoane sonore
Aceste consoane sunt consoane la a caror pronun\are coardele vocale vibreaza.
Ele sunt:
abi - bread, boy, about, rabbit, cube
adi - doll, credit, edit, read, bed, red
agi - garden, globe, go, English, big, egg
a - i - pleasure, measure
ali - lamp, look, elbow, silly, bell
ami - mouse, may, middle, compas, come
ani - not, bandit, meaning, men
a?i - sing, think, ink
ari - red, rabbit, rose, brush
avi - volume, leaves, devil, stove
azi - zero, zebra, visit, rose
a - i - ,,z” cu limba intre din\i: there
ad - i - jewel, Jack

3.Sunetele semivocalice

Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane =i se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzi\ie.

Acestea sunt: aji - yes, yellow, cute, new
awi - world, window, what, liquid, quick

Consoane =uieratoare

Din grupul consoanelor surde precum =i din grupul consoanelor sonore o clasa aparte o constituie cea a consoanelor =uieratoare. Consoanele =uieratoare sunt consoanele surde sau sonore a caror pronun\are se aseamana cu un =uierat.

+uieratoare surde: +uieratoare sonore:
a?i a - i
asi azi
aqi a - i
at? i ad - i

Regulile adjectivului

1. Sn limba engleza, adjectivul se a=eaza intotdeauna inainte de substantivul pe care il determina. ex: big plane, nice city, big house

OBSERVA|IE: Sn afara de pozi\ia din fa\a substantivului, adjectivul mai poate fi a=ezat dupa verbul „to be”.

ex: -my house is nice
-it isn’t a big house
-it’s nice and cosy

2. Sn limba engleza adjectivul nu se acorda in gen, numar =i caz cu substantivul pe care il determina. Adjectivul are
intotdeauna aceea=i forma, adica este invariabil. ex: a nice girl - a nice boy nice girls - nice boys

Substantivul

Numarul substantivului:
Sn limba engleza, ca =i in limba rom`na, substantivele au doua numere: singular =i plural.
Pluralul este de doua feluri: plural regulat =i neregulat.

1.Pluralul regulat

Marea majoritate a substantivelor formeaza pluralul prin adaugarea termina\iei -s sau -es la forma de singular.

Reguli care arata c`nd se adauga termina\ia -es: a) Termina\ia -es se adauga ori de c`te ori forma de singular se termina in urmatoarele grupuri de litere:
-s ex: bus-buses
-ss ex: kiss-kisses
-x ex: box-boxes
-sh ex: bush-bushes
-(t)ch ex: watch-watches
-(d)ge ex: bridge-bridges

OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termina in litera „e”, la plural se adauga numai „s” astfel inc`t sa se evite doua litere „e” alaturate.

b) Se mai adauga termina\ia -es atunci c`nd forma de singular se termina in „y” precedat de o consoana. Sn acest caz, la plural „y” se transforma in „i” =i se aduga -es. ex: sky-skies fly-flies baby-babies daisy-daisies

c) Termina\ia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termina =i in litera „o”. Este vorba despre substantivele terminate in „o” care sunt de origine germanica. ex: potato-potatoes tomato-tomatoes

OBSERVA|IE: Sn toate celelalte cazuri substantivele cu plural regulat primesc la plural termina\ia -s.

ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs, cat-cats, map-maps, lamp-lamps.

2.Pluralul neregulat

Sn limba engleza exista un numar relativ mic de substantive al caror plural constituie o excep\ie la regula formarii pluralului prin adaugarea unei termina\ii la forma de singular.

Sn realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze.
Odata cu exercitarea tot mai puternica a influen\ei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul in -s/-es s-a extins in dauna pluralului format prin alte mijloace =i care i=i avea originea in limba germana.

Substantivele al caror plural este neregulat sunt: man-men
woman-women foot-feet tooth-teeth goose-geese child-children ox-oxen mouse-mice louse-lice die-dice
Sn afara de acestea mai exista c`teva substantive care au aceea=i forma pentru singular =i plural: sheep-sheep deer-deer fish-fish trout-trout series-series

Felurile propozi\iilor =i construirea lor in engleza

Dupa scopul comunicarii(inten\ia vorbitorului) propozi\iile pot fi:
1.enun\iative: propozi\ii prin care vorbitorul face o comunicare, o constatare, i=i exprima o parere etc.
2.interogative: propozi\ii prin care vorbitorul se intereseaza de ceva, cere o lamurire, intreaba ceva etc.
3.exclamative: propozi\ii prin care vorbitorul exprima, pe l`nga informa\ia propriu-zisa, =i atitudinea sa(starea sa sufleteasca) fa\a de informa\ia respectiva.

Dupa un alt criteriu, cel al sensului in care merge comunicarea, propozi\iile se impart in: a) propozi\ii afirmative b) propozi\ii negative

OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propozi\ii numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot sa fie at`t afirmative c`t =i negative.

Construirea propozi\iilor enun\iative-afirmative

Propozi\iile enun\iative-afirmative au urmatoarea structura:
1.subiectul
2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt
3.restul cuvintelor

ex: I like to fly.
You like to play.
He likes to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te termina\ia -s sau -es. Cazurile c`nd se adauga -es sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat.

ex: She plays football.
He studies Enlish.

Construirea propozi\iilor enun\iative-negative

Structura acestor propozi\ii este:
1.subiectul
2.verbul auxiliar ,,do”
3.nega\ia ,,not”
4.verbul de conjugat la infinitiv scurt
5.restul cuvintelor

ex: I do not like to fly.
You do not like to play.
He does not like to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular termina\ia care marcheaza persoana =i numarul o prime=te auxiliarul ,,do” care capata forma ,,does”.
Forma ,,do not” se poate contrage in ,,don’t”, iar forma ,,does not” in ,,doesn’t”.

ex: I don’t like to fly.
You don’t like to play.
He doesn’t like to sleep.

Construirea propozi\iilor interogative-afirmative

Structura lor este:
1.verbul auxiliar ,,do” cu forma ,,does” la persoana a 3-a, singular
2.subiectul
3.verbul de conjugat la infinitiv scurt
4.restul cuvintelor

ex: Do you like to fly?
Does she like your name?
Where do you live?
Are you O.K.?

Construirea propozi\iilor interogative-negative

Structura propozi\iilor este:
1.verbul auxiliar ,,do”
2.subiectul
3.nega\ia ,,not”
4.verbul de conjugat la infinitiv scurt
5.restul cuvintelor

ex: Do you not like to fly?
Does she not like your name?
Are you not O.K.?

OBSERVA|IE: Sn cazul folosirii formelor contrase „don’t” =i
„doesn’t” , structura este urmatoarea:

1. „don’t” sau „doesn’t” in func\ie de persoana =i numar
2. subiectul
3. verbul de conjugat la infinitiv scurt
4. restul cuvintelor

ex: Don’t you like to fly?
Doesn’t she like your name?
Don’t you live in London?
Don’t you feel well?

Raspunsul la intrebari

La intrebarile la care se poate raspunde cu „da” sau cu „nu” raspunsul poate fi complet sau scurt.

Raspunsul complet inseamna transformarea prop. interogative in una enun\iativa, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativa

ex: -Do you like music? Yes, I like music.

-Does she like to go to the cinema when she is not busy?
Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy.

Raspunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propozi\ii enun\iative. De data aceasta, insa, nu se mai folosesc toate cuvintele din propozi\ia interogativa, ci doar subiectul =i verbul auxiliar „do”(sau „to be” etc.). Daca raspunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase.

ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl?
No, I don’t. No, she isn’t.
OBSERVA|IE: Daca raspunsul este afirmativ, propozi\ia enun\iativa se construie=te cu auxiliarul „do”
(„to be” etc.).

ex: -Do you like music? Yes, I do.
-Are you a pilot? Yes, I am.
-Do you live here? Yes, I do.

Articolul

Defini\ie: Articolul este partea de vorbire flexibila care inso\e=te substantive =i arata daca un substantiv denume=te un element cunoscut vorbitorilor sau un element nou in cadrul conversa\iei.

Felul articolului:-hotar`t
-nehotar`t

Articolul nehotar`t

Articolul nehotar`t se a=eaza intotdeauna inaintea cuv`ntului pe care il inso\e=te. El are doua forme:
1. „a”a i: inaintea cuvintelor care incep cu un sunet consonantic sau semivocalic.

ex: a book, a pen, a window, a yellow car

2. „an”a ni: inaintea cuvintelor cu un sunet vocalic.

ex: an apple, an egg, an eye, an hour

Cazuri in care se folose=te articolul nehotar`t

1. Snso\e=te substantive care exprima un element nou in cadrul conversa\iei. ex: Mike sees a plane in the sky.

2. Snso\e=te substantive care denumesc profesia, ocupa\ia sau calitatea unei persoane.

ex: Mike is a pilot.
Sue is a student.

3. Snso\e=te substantive care sunt folosite in sens general.

ex: A plane is very fast, a bicycle is slow.

4. Sn unele expresii.

ex: in a whisper in a hurry

Articolul hotar`t

Defini\ie: Articolul hotar`t este articolul care se folose=te atunci c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba.

- Articolul hotar`t se a=eaza in limba engleza intotdeauna inaintea cuv`ntului pe care il determina. El se pronun\a a i, atunci c`nd cuv`ntul care urmeaza incepe cu un sunet vocalic.

ex: the apple the eye the hour

- El se mai pronun\a a i, atunci c`nd cuv`ntul care urmeaza
incepe cu o consoana sau cu o semivocala.

ex: the boy the cinema the window

Cazuri in care se folose=te articolul hotar`t

1. Snso\e=te un substantiv care reprezinta un element cunoscut vorbitorilor.

ex: Mike pilots a plane. The plane is big.

2. Snaintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a desemna intreaga familie.

ex: the Browns - familia Brown the Jacksons - familia Jackson the Clintons - familia Clinton

3. Snainte substantivelor proprii care denumesc mun\i sau dealuri. ex: the Alps the Rocky Mountains

4. Snaintea substantivelor proprii, nume de ape curgatoare.

ex: the Danub the Thames the Missisippi

5. Snaintea substantivelor proprii, nume de mari =i oceane.

ex: the Atlantic Ocean the Indian Ocean the Black Sea

6. Snaintea substantivelor folosite cu sens general.

ex: The cat is an animal.

7. Snaintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte publica\ii periodice.

ex: the Times the Washington Post

8. Snaintea substantivelor proprii, nume de institu\ii.

ex: the British Museum the Science Museum the Opera

9. Se a=aza intre prepozi\ie =i substantiv.

ex: on the table in the sky under the bed

Excep\ii: at home, to school, in school, in hospital, in church

10. Snaintea substantivelor proprii, nume de \ari atunci c`nd numele \arii este alcatuit din doua sau mai multe cuvinte.

ex: The United States of America, the Czech Republic

Excep\ie: Great Britain

11. Snaintea substantivelor proprii, nume de ambarca\iuni. ex: the Titanic

12. Snaintea numeralelor ordinale.

ex: the first

13. Snaintea substantivelor care denumesc obiecte unicate.

ex: the sun the moon the earth the univers

14. Snaintea adjectivelor la gradul superlativ relativ.

ex: the best

15. Snaintea oricarui substantiv cu determinare precisa.

ex: This is not the John I know.

Cazuri in care nu se folose=te articolul hotar`t

1. Snaintea substantivelor care denumesc persoane.

ex: Mary, Bill, Jack, John

2. Snaintea substantivelor proprii, nume de continente.

ex: Asia, Europe, Africa, Australia

Excep\ie: the Arctic

3. Snaintea substantivelor proprii, nume de localita\i.

ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw

Excep\ie: the Hague

4. Snaintea substantivelor care denumesc mesele zilei.

ex: breakfast, lunch, dinner, supper

5. Snaintea substantivelor care denumesc zilele saptam`nii.

ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday,
Friday, Saturday

6. Snaintea substantivelor care denumesc =tiin\e, obiecte de studiu, materii de inva\am`nt.

ex: Mathematics, Physics, Chemistry

7. Snaintea substantivelor care denumesc lunile anului.

ex: August, September, October...

8. Snaintea substantivelor care denumesc alimente.

ex: cheese, coffee, bacon, sugar

9. Snaintea substantivelor care denumesc substan\e, materii prime, materiale.

ex: gold, silver, bronze

10.Snaintea substantivelor care denumesc jocuri.

ex: Monopoly, chess, football

11. Snaintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima ideea de „in general”, de clasa de obiecte.

ex: Children love sweets.
Flowers are nice.
Cars are very popular.

12. Snaintea substantivelor care denumesc \ari, c`nd numele \arii este format dintr-un singur cuv`nt.

ex: England, France, Portugal, Italy

Excep\ii: Great Britain, the Netherlands

13. Snaintea substantivelor care denumesc \inuturi geografice.

ex: Kent, Transylvania

14. Snaintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi urmatoarele situa\ii: a) numele lacului este alcatuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaza. ex: Ontario b) numele lacului este alcatuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este „lake”. ex: The Salty Lake c) numele lacului este alcatuit din mai multe cuvinte din care primul este „lake”. ex: Lake St. John

Timpul prezent perfect
(Present Perfect)

Timpuril perfecte sunt folosite in engleza pentru a exprima ideea ca ac\iunea verbului este incheiata.
Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar „to have”. Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul „have” la prezent, urmat de participiul trecut al verbului no\ional. (Participiul trecut in cazul verbelor neregulate este cea de-a treia forma din cele de baza.)

ex: Sue has caught a cold.
I have borrowed this book.

1. Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o ac\iune care a inceput in trecut =i s-a terminat cu pu\in timp inainte de momentul vorbirii.

ex: Mike has just come.

2. Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o ac\iune
inceputa in trecut, terminata in trecut, dar care are urmari in prezent.

ex: Sue has caught a cold.

Clasificarea verbelor

Clasificarea verbelor se poate face in func\ie de doua diferite criterii:
1. Criteriul modului - in care flexioneaza (daca i=i schimba forma in mod asemanator sau nu).

·Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele neregulate. Ele au ca trasatura comuna faptul ca formeaza trecutul =i participiul trecut prin adaugarea termina\iei -;ed la forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate:

Infinitiv Past Tense Past participle to finish finished finished to ask asked asked to borrow borrowed borrowed to play played played

· Verbele neregulate sunt mai pu\in numeroase. Ele formeaza Past Tense =i Past Participle prin alte mijloace dec`t prin adaugarea termina\iei -ed. Aceste forme sunt fie diferite de infinitiv, dar identice intre ele; fie diferite de infinitiv =i diferite =i intre ele; fie diferite intre ele iar una identica cu infinitivul. Exemple de verbe neregulate:

Infinitiv Past Tense Past Participle to have had had to catch caught caught to write wrote written to go went gone to set set set to run ran run to put put put

2. Criteriul utilizarii -; verbele se impart in verbe no\ionale
=i verbe auxiliare.

· Verbele no\ionale sunt marea majoritate a verbelor. Ele sunt utilizate pentru a comunica ideea de ac\iune.

ex: to write, to finish, to go, to take, to understand

· Verbele auxiliare sunt mult mai pu\ine la numar. Ele nu se folosesc pentru a comunica ideea de ac\iune, ci pentru a furniza informa\ii in legatura cu modul, timpul, persoana =i numarul unei ac\iuni exprimate de un verb no\ional.

ex: to have, to be, to do. Pe l`nga acestea mai sunt folosite ca verbe auxiliare =i unele dintre verbele modale: shall, should,
will, would.

OBSERVA|IE: Toate verbele auxiliare pot fi folosite =i ca verbe no\ionale.