Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand
in peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie
de raspandire destul de larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de
la aparitia acestuia in Franta in anul 1954, tot mai multe state au manifestat
interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor.
Trecere la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in
cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica
impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile
care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se
astfel la a calcula impozitul afrent unui venit impozabil in cadrul caruia era
cuprins impozitul datorat anterior.
Dupa cum am mentionat anterior, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima
oara in Franta in anul 1954, in sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile
si comertul cu ridicata.Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul(generalizarea
taxei pe valoarea adaugata avand loc in Franta in ianuarie 1968).
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata,
iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit
general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor
comunitare. O cota prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele
Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate
realizata de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.
La baza taxei pe valoarea adaugata stau o serie de principii sau caracteristici:
Ø Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului
Ø Teritorialitatea impozitului
Ø Deductibilitatea impozitului
Ø transparenta impozitului
Ø unicitatea impozitului
Ø fractionalitatea platii impozitului.
T.V.A. respecta principiul universalitatii impunerii deoarece, cu exceptiile prevazute de lege, se aplica asupra tuturor operatiunilor
cu plata si asimilate acestora, efectuate, in mod independent, de catre persoanele
fizice si juridice.
Teritorialitatea impozitului se refera la locul unde are loc impunerea circulatiei
bunurilor si serviciilor. La stabilirea teritorialitatii taxei pe valoarea adaugata
stau la baza principiile originii si destinatiei.
In cazul aplicarii principiului originiise tine cont de valoarea adaugata tuturor
bunurilor indigene.
Principiul originii in stabilirea taxei pe valoarea adaugata determina sa fie
supuse impozitarii atat bunurile care vor fi produse si consumate in tara, cat
si bunurile care vor fi produse si exportate. Deci, se impoziteaza valoarea
adaugata obtinuta pe teritoriul national, indiferent de destinatia bunurilor.
In acest caz, importurile de bunuri nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugatadeoarece
la momentul importului acestea nu au creat plusvaloare pe teritoriul national.
Sistemul aplicarii taxei pe valoarea adaugata avand la baza principiul originii
este compatibil cu calculul taxei pe valoarea adaugata pe venit, altfel spus,
cota taxei pe valoarea adaugata se aplica asupra diferentei dintre volumul vanzarilor
si volumulachizitilor de la alte firme. T.V.A. pe venit are o arie de raspandire
redusa (Argentina, Peru), majoritatea tarilor apeland la calculul taxei pe valoarea
adaugata pe consum.
In cazul aplicarii principiului destinatiei la impozitarea cu taxa pe valoarea
adaugata are loc impunerea valorii adaugate pentru bunurile consumate pe teritoriul
national, indiferent daca aceasta valoare adaugata este realizata in tara sau
in strainatate. Ca urmare a aplicarii acestui principiu are loc impunerea consumului
intern, indiferent daca provine din productie proprie sau din import, iar exporturile
sunt exonerate (la noi in tara se acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adaugata aferenta exporturilor, exportul fiind o operatiune supusa T.V.A., avand
insa cota de impozitare 0%).
Acest sistem de calcul al taxei pe valoarea adaugata, plecand de la principiul
destinatiei, este folosit in marea majoritate a statelor care au adoptat acest
impozit indirect.
Prin aplicarea taxei pe valoarea adaugata se ofera posibilitatea deducerii taxei
pe valoarea adaugata platita anterior din taxa pe valoarea adaugata colectata
ca urmare a vanzarii bunurilor si prestarii serviciilor, taxa pe valoarea adaugata
care este datorata statului reprezentand diferenta dintre taxa colectata si
taxa achitata ca urmare a cumpararilor sau beneficierii de prestarea unor servicii.
Exista si unele exceptii de la aplicarea acestui principiu, care se refera la
neacordarea dreptului de de deducere a taxei pe valoatea adaugata platita la
aprovizionare (reglementate expres prin actele normative), insa, ca regula generala,
putem retine deductibilitatea taxei pe valoarea adaugata.
Transparenta impozitului intervine datorita faptului ca T.V.A. datorata statului
de catre un agent economic este aferenta valorii adaugate de el la bunul respectiv.
Datorita fractionalitatii platii taxei pe valoarea adaugata, statul poate sa
procure resursele necesare desfasurarii activitatii sale treptat, pe masura
realizatii bunului, nefiind nevoie sa astepte pana la vanzarea finala.
Taxa pe valoarea adaugata nu respecta principiul egalitatii impunetii, deoarece
nu tine cont de veniturile sau averea contribuabilului. Aceasta este egala pentru
toti contribuabilii in ceea ce priveste cota de impunere, dar daca tinem cont
de veniturile realizate de contribuabili, sarcina fiscala care apasa asupra
lor este diferita (mai mare pentru contribuabilii cu impozite mai mici). Putem
considera ca ea actioneaza regresiv asupra contribuabililor daca facem raportarea
la marimea venitului.
De asemenea, aplicarea taxei pe valoarea adaugata de catre state, nu trebuie
sa duca la aparitia de fenomene inflationiste.
Un element important al taxei pe valoare adaugata este cota de impozitare, numarul
cotelor reducandu-se pe masura perfectionarii taxei. Astazi se folosesc, fiind
diferentiate de la o tara la alta, un numar de 4 cote: o cota normala o cota majorata o cota redusa o cota intermediara.
Numarul cotelor de impozitare este diferit pe plan mondial in functie de reglementarile
fiscale proprii ale fiecarui stat.
¤
INTRODUCEREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA IN ROMANIA SI PRINCIPIILE CARE STAU
LA BAZA APLICARII EI
In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare
a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul
pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit
cu taxa pe valoarea adaugata.
Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu taxa pe valoarea
adaugata constituie o conditie ce trebuie implinita pentru a adera la Uniunea
Europeana.
Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri
referitoare la impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea
de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor
de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a
instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole
considerate de lux.
Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia
marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia
a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia
marfurilor nu era impozitatat comertul cu amanuntul.
Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda
campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si
prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produse agricole, activitatea postala
si de telecomulnicatii, transportul de calatori si de marfuri etc.
Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a
fost introdusa in Romania prin Ordonanta Guvernului nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare
1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata
pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice
cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile
impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora.
Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care,
spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul
economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai
la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.
Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi
stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea
bunurilor livrare sau srviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si
a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar.
Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale
diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe
acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta
il parcurge.
Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului.
Ca urmare a acestui fapt, taxa taxa perceputa in final fiind egala cu cea rezultata
prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata
produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final.
De asemenea se respecta si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea
adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in
functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs
de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin
care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul
final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic,
corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului.
Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare.
Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teitorialitatea taxei pe valoarea adaugata,
se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare
a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania,
indiferent daca provin de la producatoi interni sau din import. Bunurile importate
sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea
declaratiei vamale de import).
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania,
indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea si functionatea T.V.A. a avut in vedere si posibilitatea limitarii
evaziunii fiscale in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea
taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Ca urmare a acestui fapt,
agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice
daca furnizorulacestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea. v Taxa pe valoarea adaugata colectata este taxa pe valoarea adaugata aferenta
livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii. v Taxa pe valoarea adaugata deductibila este taxa pe valoarea adaugata aferenta
cumpararilor de bunuri sau receptionarii de servicii. v Taxa pe valoarea adaugata de dedus este taxa pe valoarea adaugata deductibila
care poate fi dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, ca urmare a aplicarii
proratei de deducere la taxa pe valoarea adaugata deductibila. v Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta dintre taxa pe valoarea
adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata de dedus (sau deductibila daca
prorata este 100%). Daca aceasta diferenta este negativa, vorbim despre taxa
pe valoarea adaugata de recuperat.
OBIECTUL SI PLATITORII TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
PERSOANE OBLIGATE LA PLATA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:
Ø persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, pentru operatiuni taxabile.
Ø titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari
sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului
operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori
de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite
conform art.10;
Ø persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului
vamal aplicabil acestora;
Ø persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul
stabil in Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori
cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa
pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitoride
taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.
2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul
sau domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant
fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile
ce-i revin conform prevederilor prezentei legi.
3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera
a fi in Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii
din strainatate nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal
domiciliat in Romania.
Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica
cota zero si operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.
In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care
intra sub incidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel, consideram
servicii activitatile care pot avea ca obiect:
a lucrarile de constructii montaj
a transport de persoane si marfuri
a servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune
a inchiriere de bunuri
a operatiuni de leasing
a locatia de gestiune
a operatiunile de intermediere sau comision
a reparatiile de orice natura
a cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul
de autor, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de
participare
a operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize
a operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare
a organizarea de licitatii
a orice alta munca fizica sau intelectuala.
Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati
sa calculeze taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii serviciului.
Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului
de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice
sunt: locuintele, vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile,
bunurile mobile care nu pot fi datasate fara a fi dateriorate sau a antrena
deteriorarea imobilelor.
De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent
unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra
in evidenta sa T.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului
dreptului de proprietate catre o societate comerciala.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in
tara direct sau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica
sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra
sub incidenta T.V.A. si seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul
in strainatate daca locul prestarii se considera a fi in Romania. Rezulta ca
operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci cand sunt realizate de persoane
fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A.
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 17/200”sunt asimilate
livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii,…, urmatoarele operatiuni”:
® vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract,
precum si inchrierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra beneficiarului
dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita in contract;
® preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele
societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu
ativitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia
altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si
prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile si serviciile
acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute de
lege;
® trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor,
in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si
regimul juridic al acesteia, in schimbul unor despagubiri;
® transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii
silite.”
In cazul vanzarii cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata se calculeza la
valoarea bunului in momentul in in momentul transferului dreptului de proprietae,
reprezentand T.V.A. neexigibila, urmand ca pe baza incasarii ratelor, aceasta
sa devina T.V.A. colectata (la vanzator) dau deductibila (la cumparator), cu
valoarea aferenta ratei.
In categoria contribuabiilor taxei pe valoarea adaugata, conform prevederilor
legale includem: a) persoanele juridice b) persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara
personalitate juridica,autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitati
dasfasurate pe baza liberei initiative c) alte persoane dacat cele prevazute mai sus,asociatii sau organizatii de orice
fel care desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural,
politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publica d) institutiile publice e) reprezentantelor societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice
straine, precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza
in Romania.
Categoriile de contribuabili prezentate mai sus sunt subiecti ai taxei pe valoarea
adaugata in cazul in care desfasoara activitati care intra in sfera de actiune
a taxei.
Persoanele juridice care au o cifra de afaceri anuala de pana la 50 milioane
lei nu se supun taxei pe valoarea adaugata, decat la optiunea lor.Daca agentul
economic ajunge in cursul anului fiscal la aceasta cifra de afaceri, el va fi
platitor de taxa, indiferent de volumul cifrei de afaceri realizat in anii urmatori.
SCUTIRI DE LA PLATA TAXEI PE VALOATEA ADAUGATA
Operatiunile scutite de la plata taxei pe valoarea adaugata sunt delimitate
in doua mari categorii:
1. livrari da bunuri si prestari de servicii rezultate din activitatea specifica
autorizata efectuata de anumite organizatii si unitati expres prevazute de lege;
2. operatiuni de import.
1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele activitati de interes
general: a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile
strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de
activitati, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de proprietate,
respectiv: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic,
statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati,
precum si cantinele organizate pe langa aceste unitati. Sunt de asemenea scutite
serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozabile
autorizate care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si
a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament, precum
si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare. b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii
dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de catre stomatologi
si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare si de titularul
dreptului de proprietate; c) prestarile de ingrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor
efectuate de personal specializat, cu exercitarea profesiunilor medicale si
paramedicale; d) livrarile de organe, de sange si de lapte uman; e) activitatea de invatamant prevazuta la art. 15 alin. (5) din Legea invatamantului
nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata de unitatile
autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse in sistemul
national de invatamant, precum si achizitionarea de catre acestea de documentatie
tehnica si materiale de constructii destinate invatamantului de stat si particular,
precum si de aparatura, utilaje, publicatii si dotari pentru procesul didactic.
Sunt de asemenea scutite cantinele organizate pe linga unitatile cuprinse in
sistemul national de invatamant autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
f) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de asistenta
si protectia sociala efectuate de institutiile publice, institutiile de interes
public, sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social; g) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de protectia
copiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes
public sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social; h) prestarile de servicii si livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul
lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii
fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa,
patriotica, filozofica, filantropica sau civica, precum si obiective de reprezentare
a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca
distorsiuni de concurenta; i) serviciile ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei
fizice prestate de organizatii fara scop patrimonial in beneficiul persoanelor
care practica sportul sau educatia fizica; j) prestari de servicii culturale si livrarile de bunuri legate nemijlocit de
acestea, efectuate de institutii publice; k) prestarile de servicii si livrarile de bunuri efectuate de unitati ale caror
operatiuni sunt scutite cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin
financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri
sa nu produca distorsiuni concurentiale. l) realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia
celor de publicitate; m) vanzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune,
cu exceptia celor de publicitate; n) transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate si autorizate
in acest sens.
(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor,
subprogramelor, proiectelor si temelor componente ale Programului national de
cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, precum si actiunile cuprinse
in acestea, in baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea
organizarii si finantarii activitatii de cercetare-dezvoltare, cu modificarile
ulterioare, aprobata prin Legea nr. 51/1996, sau ale Planului national de cercetare-dezvoltare
si inovare prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 8/1997, aprobata prin Legea
nr. 95/1998. Sunt de asemenea scutite activitatile de cercetare-dezvoltare si
inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral; b) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii
agricoli individuali; c) urmatoarele operatiuni bancare si financiare:
1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de imprumuturi de asociatii/actionarii
societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii,
precum si acordarea de imprumuturi de catre orice persoana fizica sau juridica
in conditiile prevazute la art. 100 din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri
pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile ulterioare;
2. operatiunile prevazute la art. 8 din Legea bancara nr.58/1998, cu modificarile
ulterioare, efectuate de bancile, persoane juridice romane, sucursalele din
Romania ale bancilor persoane juridice straine, organisme financiar-bancare
internationale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele
de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar precum si alte
persoane juridice autorizate sa desfasoare activitati bancare, cu exceptia urmatoarelor
operatiuni: operatiunile de leasing financiar, inchirierea de casete de siguranta,
tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte
confectionate din acestea si/sau pietre pretioase, expertizare de studii de
fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu;
3. operatiunile specifice efectuate de Banca Nationala a Romaniei, reglementate
in mod expres prin Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei,
cu modificarile ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata achizitiile
de de aur, argint, alte metale si pietre pretioase efectuate de Banca Nationala
a Romaniei de la persoane impozabile inregistrate ca platitoride taxa pe valoarea
adaugata.
4. operatiunile de investitii financiare, de intermediere financiara, operatiunile
cu valori mobiliare sau instrumente financiare derivate, inclusiv cele cu valori
mobiliare care nu sunt tranzactionate pe piata de capital, precum si operatiunile
cu alte instrumente financiare;
5. intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii
legate de acesta; d) gestiunea fondurilor comune de plasament si a fondurilor comune de creanta
efectuate de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Roman
de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati - S.A., Fondul de
Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul National de Garantare a Creditelor
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A., precum si de alte organisme constituite
in acest scop; e) operatiunile de asigurare si de reasigurare, precum si prestarile de servicii
aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii in operatiuni de asigurare;
f) activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de
Compania Nationala "Loteria Romana" - S.A. si contribuabilii autorizati
de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc; g) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de
unitatile din sistemul penitenciar; h) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere executate pentru
monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale
Revolutiei din decembrie 1989, precum si pentru muzee, case memoriale, monumente
istorice si de arhitectura; i). incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii,
gradini zoologice si botanice, biblioteci, precum si operatiunile care intra
in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; j) editarea, tiparirea si/sau vanzarea de manuale scolare si/sau de carti, exclusiv
activitatea de publicitate; k) livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si de produse
ortopedice; l) transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii si pe relatiile Orsova-Moldova
Noua, Braila-Harsova, Galati-Grindu; m) valorificarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor
de cult, teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului,
precum si a celor asimilate obiectelor de cult; n) transferul dreptului de proprietate al bunurilor catre Agentia de Valorificare
a Activelor Bancare ca efect al darii in plata pentru stingerea obligatiei
de plata a debitorului, total sau partial, conform prevederilor art. 26 alin.
(2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri
premergatoare privatizarii bancilor, cu modificarile ulterioare;
(3) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitatile persoanelor impozabile
cu venituri din operatiuni taxabile declarate, sau dupa caz realizate anual,
de pana la 1,5 miliarde lei inclusiv. In situatia realizarii unor venituri superioare
plafonului de impozitare de 1,5 miliarde lei in cursul unui an fiscal, persoanele
impozabile au obligatia sa solicite inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Dupa inscrierea ca
platitori de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile respective nu
mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare
plafonului de 1,5 miliarde lei. Persoanele impozabile inregistrate ca platitori
de taxa pe valoarea adaugata, care in anul 2001 au realizat venituri din operatiuni
taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta
ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile stabilite prin normele
de aplicare a prezentei legi.
(4) Plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei este valabil pentru anul fiscal
2002. De la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2003 plafonul de impozitare se stabileste
la suma de 1,7 miliarde lei, iar de la 1 ianuarie 2004 si in continuare plafonul
de impozitare se stabileste la 2 miliarde lei.
(5) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata livrarile de bunuri care au fost
destinate exclusiv realizarii de operatiuni scutite in baza prezentului articol,
daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa.
Operatiuni scutite la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si
prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice
si a personalului acestora; b) bunurile introduse in tara de calatori sau alte persoane fizice cu domiciliul
in tara sau in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite
prin hotarare a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil
persoanelor fizice; c) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate,
precum si carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate
utilizarii pe nave si/sau aeronave; d) importul de bunuri a caror livrare de catre persoane impozabile este scutita
de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru
serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate
pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; e) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii
de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio
si televiziune; f) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii
destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios,
de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de
protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor
istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi
nerambursabile, acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine
si/sau de organizatii nonprofit si de caritate, in conditii stabilite prin normele
de aplicare a prezentei legi; g) importul urmatoarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala, materialele
publicitare si de documentare, bunurile de origine romana, bunurile straine
care potrivit legii devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate
sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate
partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in
tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului
stabilite prin hotarare a Guvernului.