Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand in peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspandire destul de larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecere la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel la a calcula impozitul afrent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.
Dupa cum am mentionat anterior, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima oara in Franta in anul 1954, in sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata.Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul(generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc in Franta in ianuarie 1968).
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.

La baza taxei pe valoarea adaugata stau o serie de principii sau caracteristici:
Ø Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului
Ø Teritorialitatea impozitului
Ø Deductibilitatea impozitului
Ø transparenta impozitului
Ø unicitatea impozitului
Ø fractionalitatea platii impozitului.
T.V.A. respecta principiul universalitatii impunerii deoarece, cu exceptiile prevazute de lege, se aplica asupra tuturor operatiunilor cu plata si asimilate acestora, efectuate, in mod independent, de catre persoanele fizice si juridice.
Teritorialitatea impozitului se refera la locul unde are loc impunerea circulatiei bunurilor si serviciilor. La stabilirea teritorialitatii taxei pe valoarea adaugata stau la baza principiile originii si destinatiei.
In cazul aplicarii principiului originiise tine cont de valoarea adaugata tuturor bunurilor indigene.
Principiul originii in stabilirea taxei pe valoarea adaugata determina sa fie supuse impozitarii atat bunurile care vor fi produse si consumate in tara, cat si bunurile care vor fi produse si exportate. Deci, se impoziteaza valoarea adaugata obtinuta pe teritoriul national, indiferent de destinatia bunurilor. In acest caz, importurile de bunuri nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugatadeoarece la momentul importului acestea nu au creat plusvaloare pe teritoriul national.
Sistemul aplicarii taxei pe valoarea adaugata avand la baza principiul originii este compatibil cu calculul taxei pe valoarea adaugata pe venit, altfel spus, cota taxei pe valoarea adaugata se aplica asupra diferentei dintre volumul vanzarilor si volumulachizitilor de la alte firme. T.V.A. pe venit are o arie de raspandire redusa (Argentina, Peru), majoritatea tarilor apeland la calculul taxei pe valoarea adaugata pe consum.
In cazul aplicarii principiului destinatiei la impozitarea cu taxa pe valoarea adaugata are loc impunerea valorii adaugate pentru bunurile consumate pe teritoriul national, indiferent daca aceasta valoare adaugata este realizata in tara sau in strainatate. Ca urmare a aplicarii acestui principiu are loc impunerea consumului intern, indiferent daca provine din productie proprie sau din import, iar exporturile sunt exonerate (la noi in tara se acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta exporturilor, exportul fiind o operatiune supusa T.V.A., avand insa cota de impozitare 0%).
Acest sistem de calcul al taxei pe valoarea adaugata, plecand de la principiul destinatiei, este folosit in marea majoritate a statelor care au adoptat acest impozit indirect.
Prin aplicarea taxei pe valoarea adaugata se ofera posibilitatea deducerii taxei pe valoarea adaugata platita anterior din taxa pe valoarea adaugata colectata ca urmare a vanzarii bunurilor si prestarii serviciilor, taxa pe valoarea adaugata care este datorata statului reprezentand diferenta dintre taxa colectata si taxa achitata ca urmare a cumpararilor sau beneficierii de prestarea unor servicii. Exista si unele exceptii de la aplicarea acestui principiu, care se refera la neacordarea dreptului de de deducere a taxei pe valoatea adaugata platita la aprovizionare (reglementate expres prin actele normative), insa, ca regula generala, putem retine deductibilitatea taxei pe valoarea adaugata.
Transparenta impozitului intervine datorita faptului ca T.V.A. datorata statului de catre un agent economic este aferenta valorii adaugate de el la bunul respectiv.
Datorita fractionalitatii platii taxei pe valoarea adaugata, statul poate sa procure resursele necesare desfasurarii activitatii sale treptat, pe masura realizatii bunului, nefiind nevoie sa astepte pana la vanzarea finala.
Taxa pe valoarea adaugata nu respecta principiul egalitatii impunetii, deoarece nu tine cont de veniturile sau averea contribuabilului. Aceasta este egala pentru toti contribuabilii in ceea ce priveste cota de impunere, dar daca tinem cont de veniturile realizate de contribuabili, sarcina fiscala care apasa asupra lor este diferita (mai mare pentru contribuabilii cu impozite mai mici). Putem considera ca ea actioneaza regresiv asupra contribuabililor daca facem raportarea la marimea venitului.
De asemenea, aplicarea taxei pe valoarea adaugata de catre state, nu trebuie sa duca la aparitia de fenomene inflationiste.
Un element important al taxei pe valoare adaugata este cota de impozitare, numarul cotelor reducandu-se pe masura perfectionarii taxei. Astazi se folosesc, fiind diferentiate de la o tara la alta, un numar de 4 cote: o cota normala o cota majorata o cota redusa o cota intermediara.
Numarul cotelor de impozitare este diferit pe plan mondial in functie de reglementarile fiscale proprii ale fiecarui stat.

¤

INTRODUCEREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA IN ROMANIA SI PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA APLICARII EI

In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata.
Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu taxa pe valoarea adaugata constituie o conditie ce trebuie implinita pentru a adera la Uniunea Europeana.
Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri referitoare la impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole considerate de lux.
Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia marfurilor nu era impozitatat comertul cu amanuntul.
Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produse agricole, activitatea postala si de telecomulnicatii, transportul de calatori si de marfuri etc.
Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta Guvernului nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora.
Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.
Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrare sau srviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar.
Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge.

Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare a acestui fapt, taxa taxa perceputa in final fiind egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final.
De asemenea se respecta si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului.
Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teitorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatoi interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import).
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea si functionatea T.V.A. a avut in vedere si posibilitatea limitarii evaziunii fiscale in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Ca urmare a acestui fapt, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorulacestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea. v Taxa pe valoarea adaugata colectata este taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii. v Taxa pe valoarea adaugata deductibila este taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor de bunuri sau receptionarii de servicii. v Taxa pe valoarea adaugata de dedus este taxa pe valoarea adaugata deductibila care poate fi dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, ca urmare a aplicarii proratei de deducere la taxa pe valoarea adaugata deductibila. v Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata de dedus (sau deductibila daca prorata este 100%). Daca aceasta diferenta este negativa, vorbim despre taxa pe valoarea adaugata de recuperat.

OBIECTUL SI PLATITORII TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

PERSOANE OBLIGATE LA PLATA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:
Ø persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile.
Ø titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite conform art.10;
Ø persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
Ø persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitoride taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.
2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform prevederilor prezentei legi.
3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatate nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania.
Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica cota zero si operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.
In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care intra sub incidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel, consideram servicii activitatile care pot avea ca obiect:
a lucrarile de constructii montaj
a transport de persoane si marfuri
a servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune
a inchiriere de bunuri
a operatiuni de leasing
a locatia de gestiune
a operatiunile de intermediere sau comision
a reparatiile de orice natura
a cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de participare
a operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize
a operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare
a organizarea de licitatii
a orice alta munca fizica sau intelectuala.
Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati sa calculeze taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii serviciului.
Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice sunt: locuintele, vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu pot fi datasate fara a fi dateriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor.
De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra in evidenta sa T.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietate catre o societate comerciala.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta T.V.A. si seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul in strainatate daca locul prestarii se considera a fi in Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A.
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 17/200”sunt asimilate livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii,…, urmatoarele operatiuni”:
® vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract, precum si inchrierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra beneficiarului dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita in contract;
® preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu ativitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile si serviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute de lege;

® trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unor despagubiri;
® transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite.”
In cazul vanzarii cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata se calculeza la valoarea bunului in momentul in in momentul transferului dreptului de proprietae, reprezentand T.V.A. neexigibila, urmand ca pe baza incasarii ratelor, aceasta sa devina T.V.A. colectata (la vanzator) dau deductibila (la cumparator), cu valoarea aferenta ratei.
In categoria contribuabiilor taxei pe valoarea adaugata, conform prevederilor legale includem: a) persoanele juridice b) persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara personalitate juridica,autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitati dasfasurate pe baza liberei initiative c) alte persoane dacat cele prevazute mai sus,asociatii sau organizatii de orice fel care desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural, politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publica d) institutiile publice e) reprezentantelor societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine, precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza in Romania.
Categoriile de contribuabili prezentate mai sus sunt subiecti ai taxei pe valoarea adaugata in cazul in care desfasoara activitati care intra in sfera de actiune a taxei.
Persoanele juridice care au o cifra de afaceri anuala de pana la 50 milioane lei nu se supun taxei pe valoarea adaugata, decat la optiunea lor.Daca agentul economic ajunge in cursul anului fiscal la aceasta cifra de afaceri, el va fi platitor de taxa, indiferent de volumul cifrei de afaceri realizat in anii urmatori.

SCUTIRI DE LA PLATA TAXEI PE VALOATEA ADAUGATA

Operatiunile scutite de la plata taxei pe valoarea adaugata sunt delimitate in doua mari categorii:
1. livrari da bunuri si prestari de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata efectuata de anumite organizatii si unitati expres prevazute de lege;
2. operatiuni de import.
1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele activitati de interes general: a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, precum si cantinele organizate pe langa aceste unitati. Sunt de asemenea scutite serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozabile autorizate care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament, precum si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare. b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de catre stomatologi si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de proprietate; c) prestarile de ingrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor efectuate de personal specializat, cu exercitarea profesiunilor medicale si paramedicale; d) livrarile de organe, de sange si de lapte uman; e) activitatea de invatamant prevazuta la art. 15 alin. (5) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse in sistemul national de invatamant, precum si achizitionarea de catre acestea de documentatie tehnica si materiale de constructii destinate invatamantului de stat si particular, precum si de aparatura, utilaje, publicatii si dotari pentru procesul didactic. Sunt de asemenea scutite cantinele organizate pe linga unitatile cuprinse in sistemul national de invatamant autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii; f) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de asistenta si protectia sociala efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public, sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social; g) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social; h) prestarile de servicii si livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; i) serviciile ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate de organizatii fara scop patrimonial in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica; j) prestari de servicii culturale si livrarile de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de institutii publice; k) prestarile de servicii si livrarile de bunuri efectuate de unitati ale caror operatiuni sunt scutite cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale. l) realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate; m) vanzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune, cu exceptia celor de publicitate; n) transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate si autorizate in acest sens.
(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor si temelor componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, precum si actiunile cuprinse in acestea, in baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizarii si finantarii activitatii de cercetare-dezvoltare, cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 51/1996, sau ale Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 8/1997, aprobata prin Legea nr. 95/1998. Sunt de asemenea scutite activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral; b) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali; c) urmatoarele operatiuni bancare si financiare:
1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de imprumuturi de asociatii/actionarii societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii, precum si acordarea de imprumuturi de catre orice persoana fizica sau juridica in conditiile prevazute la art. 100 din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile ulterioare;
2. operatiunile prevazute la art. 8 din Legea bancara nr.58/1998, cu modificarile ulterioare, efectuate de bancile, persoane juridice romane, sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine, organisme financiar-bancare internationale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar precum si alte persoane juridice autorizate sa desfasoare activitati bancare, cu exceptia urmatoarelor operatiuni: operatiunile de leasing financiar, inchirierea de casete de siguranta, tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea si/sau pietre pretioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu;

3. operatiunile specifice efectuate de Banca Nationala a Romaniei, reglementate in mod expres prin Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata achizitiile de de aur, argint, alte metale si pietre pretioase efectuate de Banca Nationala a Romaniei de la persoane impozabile inregistrate ca platitoride taxa pe valoarea adaugata.
4. operatiunile de investitii financiare, de intermediere financiara, operatiunile cu valori mobiliare sau instrumente financiare derivate, inclusiv cele cu valori mobiliare care nu sunt tranzactionate pe piata de capital, precum si operatiunile cu alte instrumente financiare;
5. intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acesta; d) gestiunea fondurilor comune de plasament si a fondurilor comune de creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati - S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A., precum si de alte organisme constituite in acest scop; e) operatiunile de asigurare si de reasigurare, precum si prestarile de servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii in operatiuni de asigurare; f) activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania Nationala "Loteria Romana" - S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc; g) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de unitatile din sistemul penitenciar; h) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere executate pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, precum si pentru muzee, case memoriale, monumente istorice si de arhitectura; i). incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; j) editarea, tiparirea si/sau vanzarea de manuale scolare si/sau de carti, exclusiv activitatea de publicitate; k) livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si de produse ortopedice; l) transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii si pe relatiile Orsova-Moldova Noua, Braila-Harsova, Galati-Grindu; m) valorificarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului, precum si a celor asimilate obiectelor de cult; n) transferul dreptului de proprietate al bunurilor catre Agentia de Valorificare a Activelor Bancare ca efect al darii in plata pentru stingerea obligatiei de plata a debitorului, total sau partial, conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri premergatoare privatizarii bancilor, cu modificarile ulterioare;
(3) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitatile persoanelor impozabile cu venituri din operatiuni taxabile declarate, sau dupa caz realizate anual, de pana la 1,5 miliarde lei inclusiv. In situatia realizarii unor venituri superioare plafonului de impozitare de 1,5 miliarde lei in cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa solicite inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Dupa inscrierea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile respective nu mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului de 1,5 miliarde lei. Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care in anul 2001 au realizat venituri din operatiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei este valabil pentru anul fiscal 2002. De la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2003 plafonul de impozitare se stabileste la suma de 1,7 miliarde lei, iar de la 1 ianuarie 2004 si in continuare plafonul de impozitare se stabileste la 2 miliarde lei.
(5) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata livrarile de bunuri care au fost destinate exclusiv realizarii de operatiuni scutite in baza prezentului articol, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa.
Operatiuni scutite la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; b) bunurile introduse in tara de calatori sau alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice; c) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave; d) importul de bunuri a caror livrare de catre persoane impozabile este scutita de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; e) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune; f) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii nonprofit si de caritate, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi; g) importul urmatoarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare si de documentare, bunurile de origine romana, bunurile straine care potrivit legii devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin hotarare a Guvernului.