Societatile comerciale sunt modul de organizare a agentilor economici in economia de piata, de aceea cele mai multe intreprinderi, unitati comerciale, de transport, etc, sunt din punct de vedere juridic societati comerciale. Materia societatilor comerciale este reglementata in legislatia noastra de legea 31/1990, cu modificari prin legea 64/1995 privind reorganizarea si legea falimentul comerciantilor, prin legea registrului comertului. f9c13ch
1.Definitia si elementele societatilor comerciale.
Societatile comerciale sunt o categorie de persoane juridice, de aici toate principiile, reglementarile privind persoanele juridice in general. Pentru a defini si caracteriza societatile comerciale se pleaca de la premisa ca acestea sunt o categorie a persoanelor a persoanelor juridice. Definirea si caracterizarea societatilor comerciale sa se realizeze pe temeiul conceptelor si reglementarilor privind persoanele juridice in general. Dupa aspectul definitiei intelegem prin societati comerciale structuri autonome inzestrate cu statulul de persoana juridica constituite in conditiile legii de alte persoane fizice sau juridice avand ca obiect savarsirea de fapte de comert in vederea obtinerii de profit. Prima parte a definitiei caracterizeaza societatile comerciale ca anumite structuri avand o anumita organizare, spre deosebire insa de diferite structuri de organizare (birouri, sectii, ateliere), structura aceasta se mai particularizeaza prin dobandirea calitatii de persoana juridica. In aceasta situatie toate reglementarile generale privind persoanele juridice se aplica in lipsa unor prevederi specifice in legislatia unei societati comerciale si diferite categorii de persoane juridice.
Legea 31/90 privind societatile comerciale desi arata ca acestea sunt persoane juridice nu stabileste ce conditii de fond trebuie sa indeplineasca acestea in momentul constituirii ca persoane juridice. Daca se constituie o societate comerciala conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca le gasim in legislatia generala privitoare la persoanele juridice.
Decretul 31/54 prevede ca orice persoana juridica trebuie sa indeplineasca urmatoarele 3 conditii:
-o structura organizatorica sau organizare proprie in care sunt incluse toate aspectele prin care o persoana juridica se poate individualiza, diferentia de orice alta persoana juridica (denumire, sediu, obiect, profil de activitate, conducere proprie, prin reglementari specifice). Unele elemente sunt consecinte ale dobandirii calitatii de persoane juridice (ex. cont bancar, telefon).
Orice persoana juridica (decretul 31/54) trebuie sa aiba un patrimoniu propriu (un ansamblu de bunuri de valori economice: cladiri, instalatii sau sume de bani, ce exista in momentul constituirii societatii comerciale). Patrimoniul este o cerinta legala pentru orice categorie de persoane juridice.
Sursele patrimoniului propriu difera dupa categoria persoanelor juridice. Aceste p. j. fiind foarte diferite si sursele sunt diferite. Patrimoniul societatii comerciale se constituie din aportul obligatoriu pentru fiecare asociat la capitalul social. Pentru p.j. de drept public (institutii publice) patrimoniul nu se constituie din aportul membrilor, ci din surse de la bugetul de stat. Orice p.j. mai trebuie sa aiba un obiect de activitate precis, concret, insa in acord cu normele juridice imperative.
Definitia ne arata ca aceste structuri inzestrate cu calitatea de p.j. se constituie in conditiile legii de alte peersoane fizice sau p.j. (legea 31/90, legea registrului comertului 26/90 -;reglementarea procedurii de constituire a societatii comerciale. Reglementarea acestor proceduri este o particularizare a preocuparii de principiu ca orice p.j. se constituie in unul din modurile reglementate de lege).
Autoritatile de stat nu se pot constitui decat prin decizii ale Guvernului sau legi aprobate de Parlament.
Definitia retine ca constituirea societatilor comerciale se face din initiativa, din vointa diferitelor persoane fizice sau p.j., insa indeplinindu-se actele si fazele reglementate de lege pentru aceste p.j. Odata constituite aceste subiecte trebuie sa aiba un obiect de activitate. Obiectul de activitate al societatilor comerciale in general il reprezinta savarsirea de acte si fapte de comert. Categoria faptelor de comert este o notiune de fapte juridice in general.
Prin fapte juridice intelegem acele situatii delimitate caracterizate de lege ce produc efecte juridice. Determinarea de catre lege a faptelor juridice este o trasatura generala a acestor situatii. Pe acest fundament faptele juridice se diferentiaza in diferite categorii. Fiecarei categorii de fapte juridice ii sunt corespunzatoare reglementari specifice de legislatie. Prin aceste fapte sunt si fapte de comert.
Obiectul general al societatilor comerciale este faptelor de comert. Aceste reglementari sunt grupate in Codul Comercia Roman.
Prin actele constitutive fiecare societate comerciala stabileste ce activitati, actiuni va presta, ceea ce constituie obiectul de activitate specific, propriu fiecarei societati comerciale. Stabilirea obiectului de activitate are importanta atat in raporturile juridice pe care le va incheia prin contracte societatea comerciala, cat si prin plata obligatiilor fata de bugetul de stat, impozitelor si taxelor, intrucat uneori aceste obligatii sunt diferentiate in functie de domeniul de activitate.
Scopul general al societatilor comerciale este obtinerea de profit. Din acest profit societatea comerciala distribuie beneficii, dividende asociatilor. Aceste societati comerciale actionand intr-o economie concurentiala in sfera productiei sau comercializarii de marfuri au ca finalitate obtinerea de profit. Aceste activitati sunt astfel organizate incat societatea insasi sa ramana cu profit. Acest profit nu se constata oricum, ci printr-o contabilitate corecta (intocmirea bilantului). Notiunea de profit nu este lasata la aprecieri subiective. Obtinerea de profit are insaun caracter intentional, apare ca un scop, ca organizarea si functionarea societatii comerciale. Uneori pentru un exercitiu financiar cel putin, o societate comerciala s-ar putea sa nu obtina profit.
O destinatie importanta a profitului este distribuirea de dividende intre asociati, in functie de cota de partiipare la capitalul social. Nu intregul profit si nici cea mai mare parte a acestuia nu este obligatoriu sa se distribuie ca beneficii, ca dividende la asociati. Distribuirea de dividende apare ca obiectiv al societatii comerciale de-a lungul intregii sale functionari. Este posibil ca pentru un anumit exercitiu financiar desi s-ar obtine profit sa nu se distribuie dividende. Din profit in primul rand societatea comerciala trebuie sa-si indeplineasca obligatiile pe care le are inainte de intocmirea bilantului si stabilirea prin adunarea generala a distribuirii acestor sume. In actul constitutiv al societatii, uneori se prevede ca administratorii, directorii, etc. va avea o anumita cota din profitul annual al societatii. In aceasta situatie, obligatia asumata in mod corect exista inainte de data adunarii generale a actionarilor.
Legea 31/90 prevede ca AGA trebuie sa se tina in primul semestru al anului, aproba bilantul, stabileste profitul, fixeaxa dividendele. Temeiul de a primi profit este hotararea AGA. Pe langa diferite obligatii pe care le are societatea comerciala inainte de AGA, aceasta poate decide in mod corect utilizarea unei parti din profit sau a intregului profit pentru majorarea capitalului social, constituirea unor rezerve, investitii, etc. Intregul profit poate fi utilizat pentru alte obiective.
In societatea comerciala poate sa fie un unic grup numeric de actionari, care are majoritatea in capitalul social. De aceea actionarii majoritari la capitalul social sunt interesati in dezvoltarea de perspectiva a societatii. In AGA se voteaza dupa principiul o actiune un vot. Actionarii minoritari doresc dividende de obicei, dar ei au putine voturi si nu pot impune o decizie de distribuire a profitului.
Legea prevede ca orice actionar, indiferent de numarul de actiuni, are dreptul sa ceara in justitie anularea hotararii AGA care ar fi ilegala. Actionarii minoritari pot sa reclame in justitie numai ilegalitatea acestei decizii, nu au dreptul sa reclame in justitie ca pentru un anumit an nu li s-au dat dividendele. Nedistribuirea de dividende sau a se da dividende reduse este legala, corecta. Nu este legala prevederea din actul constitutiv ca pentru un numar de ani societatea comerciala nu distribuie dividende. Suspendarea acestora este ilegala potrivit reglementarilor din contabilitate, situatia patrimoniala a societatii comerciale se stabileste pentru fiecare exercitiu financiar care incepe de la 1.01. Daca se exclude prin actul constitutiv acordarea dividendelor, ea poate fi o asociatie, fundatie cu scopuri nobile, nu o societate comerciala.
Societatile comerciale au mai multe clasificari:
-forme de societati comerciale
-tipuri de societati comerciale
-societati comerciale dintr-un anumit domeniu
Clasificarea societatilor comerciale in forme de societati -; fundamentarea si caracteristicile formelor de societati comerciale.
Legea 31/90 specifica in articolul 2, alineatul 3: In Romania societatile comerciale se constituie de diferite persoane fizice sau p.j. in una din urmatoarele forme: a.Societati in nume colectiv b.Societati in comandita simpla c.Societati pe actiuni d.Societati in comandita pe actiuni e.S.R.L.
Formele de societati comerciale se diferentiaza in functie de relatiile dintre asociati. Gruparea formelor de societati comerciale se intemeiaza pe imprejurarea ca oricare din societatile comerciale se constituie in conditiile legii de alte p.f. sau p.j. Cei care constituie p.j. se numesc asociati. Acestia constituie societatea in functie de natura relatiilor dintre ei. relatiile dintre asociati se pot grupa in 2 categorii:
1.Relatii preponderent personale. Asociatii se cunosc, au incredere.
2.Relatii exclusiv patrimoniale
La alte forme nu conteaza persoana asociata, ci aportul la capitalul social, de aceea asociatii sunt legati intre ei doar prin relatia patrimoniala, ca fiecare a transmis un aport in bunuri sau bani catre capitalul social al acelei societati comerciale. Aceste societati intemeiate in exclusivitate pe o relatie patrimoniala sunt societati deschise incat orice dobanditor al unei actiuni devine actionar fara posibilitatea refuzului din partea celorlalti.

Relatiile dintre asociati pot fi:
1.Relatii personale ce iau in considerare persoana fiecarui asociat in care nu-i este indiferent cu cine este asociat.
2.Relatii exclusiv patrimoniale -; actionarii au o singura legatura intre ei -; transmit anumite valori, bunuri in natura catre capitalul social al aceleiasi societati.
Legea 31/90 reglementeaza 5 forme de societati comerciale:
A. Societatea in nume colectiv
Trasaturile fundamentale ale lor explica de ce unele reglementari sunt pentru o forma sau alta de societati comerciale.
Societatea in nume colectiv -; prologul ei a aparut in evul mediu cand mostenitorii unui comerciant incercau sa continue afacerile decedatului. Fiind rude, mostenitorii aveau deosebita incredere unii in alti. Aceasta se manifesta prin faptul ca unul dintre acestia puteau sa incheie contracte si in numele celorlalti. Societatea in nume colectiv se intemeiaza pe o relatie de o deosebita incredere intre asociati, de aceea ele sunt societati inchise, in sensul ca se fractioneaza capitalul social in parti sociale (parti de interes) care nu sunt transmisibile altora din exteriorul societatii fara acordul celorlalti. Partile societatii pot intra in contract cu altii din exterior numai cu acordul celorlalti. Obligatiile asumate de societate sunt garantate cu patrimoniul acesteia. Creditorii societatii nu pot urmari in prima faza decat patrimoniul societatii in nume colectiv. Aceasta este o consecinta a principiilor generale ca orice p.j. participa in nume propriu la diferite contracte si isi asuma propria raspundere. Cu titlu de exceptie legea prevede in mod expres ca creditorii pot urmari in subsidiar si pe oricare din asociati daca activul societatii nu este suficient pentru acoperirea acelor creante. In faza a doua, creditorul poate urmari si pe oricare din actionari care raspund pentru obligatia pe care societatea nu o poate achita. Actionand in numele celorlalti, fiecare asociat este anuntat ca ar putea sa achite datoria. Garantarea obligatiilor societatii cu raspunderea solidara si nelimitata a oricarui asociat se caracterizeaza prin:
-este o raspundere subsidiara - creditorii trebuie sa se indrepte contra societatii, in temeiul raspunderii pe care o are, aceasta fiind p.j.
-este raspunderea solidara - oricare dintre asociati poate sa raspunda pentru intreaga datorie
-raspunderea este nelimitata, nemarginita in intelesul ca asociatul poate sa raspunda pentru intreaga datorie, chiar daca aportul sau la capitalul social este mai mic decat creanta creditorului.
Aceste trasaturi fundamentale ale societatii se exteriorizeaza in alte prevederi mai amanuntite care se explica tocmai prin increderea deosebita intre asociati.
Pentru societatile in nume colectiv legea nu formuleaza cerinta unui capital social minim. In subsidiar obligatiile societatii fata de creditori fiind garantate si cu raspunderea solidara a asociatilor. Nu este obligatoriu sa se desemneze cenzori, incat societatea functioneaza fara cenzori. Cenzorii supravegheaza modul in care administratorii gestioneaza patrimoniul societatii. Fiecare dintre asociati are dreptul de control asupra gestiunii societatii ca si cum el ar fi cenzor. Daca cenzorii lipsesc, fiecare poate cere amanunte despre cheltuieli, venituri, plati, etc. se va putea stabili prin actul constitutiv ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor personale. Aceasta prevedere se refera doar la societatile in nume colectiv (se bazeaza pe incredere reciproca).
B. Societatea in comandita simpla
A aparut ca un contract de imprumut, in care imprumutatorul dadea o suma de bani altuia si acesta investea suma in afaceri si daca reusea restituia suma cu un anumit beneficiu. Societatea in comandita nu este un contract, ci o societate formata intre mai multi asociati care se grupeaza in 2 categorii:
-Asociatii comanditati (imputerniciti) -; acestia se ocupa de gestiunea societatii, de reprezentarea societatii fata de alte persoane, incheind contracte cu acestia. Ei nu au o raspundere solidara si nemarginita similara cu a asociatilor de la societatea in nume colectiv pentru obligatiile societatii.
-Asociatii comanditari -; raspund fata de societate numai pentru aportul corespunzator partilor societatii pe care le-au dobandit. Si societatile in comandita simpla sunt inchise, de aceea capitalul social este fractionat in parti sociale sau de interes ce nu sunt transmisibile altora din afara societatii fara acordul celorlalti. Diferitele reglementari privind aceasta forma de societate sunt axate pe cele 2 categorii de asociati. Actele pe care le-ar putea incheia societatea se grupeaza si acestea in acte de gestiune exterioare si acte de gestiune interna.

Gestiunea exterioara cuprinde acele acte incheiate in numele societatii cu alte persoane din exteriorul societatii, din care rezulta obligatii pentru societate. (Ex: contractele incheiate de societate sunt acte de gestiune exterioara). Aceste acte pentru ca genereaza obligatii pentru societate pot fi incheiate numai de catre asociatii comanditati, pentru ca ei isi implica raspunderea pentru aceste obligatii. Gestiunea interna cuprinde acte referitoare la administrarea patrimoniului, a bunurilor societatii, fara sa determine in mod direct obligatii fata de alte persoane (Ex: aprobarea bilantului). La aceasta practicipa asociatii comanditari care nu au posibilitatea de a angaja societatea prin acte de gestiune exterioara, pe care le-ar incheia in numele societatii.
Administratia societatii in comandita simpla se va incredintaunuia sau mia multor asociati comanditati. Asociatii comanditari nu pot fi desemnati administratori. Administratorii obliga societatea, incheie contracte cu alte persoane, reprezinta societatea.
La aceste societati inchise (societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla) datorita coeziunii dintre asociati, administratorii nu pot fi persoane din afara societatii, care sa nu aiba calitatea de asociati. Si la societatile in comandita simpla, legea nu are o limita minima de capital social. La aceste societati asociatii comanditati, avand raspundere nelimitata, se considera ca nu trebuie sa existe o limita a capitalului social. Creditorii acestor societati, daca nu vor gasi sume suficiente in patrimoniul societatilor, vor putea invoca raspunderea solidara nelimitata pe care o au asociatii comanditati.
C. Societatea pe actiuni (S.A.)
Cele 2 societati anterioare se constituie pe 2 conditii:
-incredere reciproca
-au bani disponibili sa participe la capitalul social.
S.A. se intemeiaza pe alta relatie intre actionari, adica pe o relatie exclusiv economica, prevaleaza elemente privind aportul actionarilor la capitalul social. Nu are semnificatie increderea intre asociati. S.A. sunt societati deschise in sensul ca orice persoana care a dobandit in mod corect o actiune are toate drepturile si obligatiile corespunzatoare. Se fractioneaza capitalul social in actiuni care sunt negociabile si transmisibile in mod nelimitat si fara acordul celorlalti actionari.
Obligatiile acestor societati sunt garantate in exclusivitate numai cu patrimoniul acelei societati. Creditorii societatii nu pot urmari decat acest patrimoniu. Deci actionarii raspund numai fata de societate pentru aportul corespunzator actiunilor pe care le-au dobandit. Actionarii au raspundere limitata numai la valoarea actiunilor. Valoarea actiunilor trebuie sa fie achitata in momentul constituirii societatii, cealalta parte la o data stabilita. Sunt reglementari specifice S.A. care realizeaza scopul acestora de a concentra mari sume de capitaluri. numai aceste societati pot sa emita pe langa actiuni si obligatiuni. Aceste obligatiuni sunt titluri emise de societate si obtine de la dobanditorii de obligatiuni sume de bani, reprezentand un imprumut pe termen lung.
S.A. se pot constitui si prin subscriptie publica. Subscriptia publica este o procedura aparte de constituire a societatii pe actiuni. Prin aceasta procedura reglementata de lege, S.A. adreseaza publicului o oferta de actiuni. In acest fel pot sa dobandeasca mari sume de bani. Alte dispozitii decurg din natura relatiei exclusiv economice patrimoniale ce se stabileste intre actionari.
S.A. in mod obligatoriu trebuie sa functioneze cu cenzori care sunt desemnati de AGA pentru a supraveghea gestionarea patrimoniului. Administratori pot fi desemnati si din afara societatii, fara sa aiba calitatea de actionar. Pentru a fi administrator la o asemenea societate trebuie sa fie specializat. La S.A. obligatiile sunt garantate numai cu patrimoniul societatii.
In mod obligatoriu, la momentul constituirii S.A. trebuie sa aiba o limita minima a capitalului social. Limita minima este de 25 milioane lei. Extinzandu-se aceasta societate s-a constatat ca nu mai are un nucleu stabil, ceea ce a dus la aparitia societatii in comandita pe actiuni.
D. Societatea in comandita pe actiuni
Este o societate deschisa deoarece capitalul social este fractionat in actiuni si acestea sunt transmisibile, negociabile, nelimitate, fara acordul celorlalti asociati. (minim 5 actionari, maxim nelimitat).
In general actionarii raspund numai pentru efectuarea varsamintelor corespunzatoare actiunilor pe care le-au dobandit. La aceste societati exista o categorie de actionari ce se cheama actionari comanditati, acestia au o raspundere solidara si nelimitata pentru obligatiile asumate de societate. Au aceeasi situatie juridica, similara cu situatia juridica a asociatilor comanditati de la societatile in comandita simpla. Doar acesti asociati se pot ocupa de gestiunea externa a societatii, putand reprezenta societatea in raporturile cu alte persoane. Administratori nu pot fi desemnati decat dintre asociatii comanditati. Exista interdictia pentru ceilalti actionari de a reprezenta societatea, de a incheia acte prin care ar decurge obligatii pentru societate. Mijlocul de mobilizare a unor capitaluri uriase la societatile in comandita pe actiuni sunt limitate, adica aceste societati nu pot sa emita obligatiuni si nici nu se constituie prin procedura subscriptiei publice.
Societatile inchise imobilizeaza varsamintele. Prezinta un risc ca asociatii se pot astepta sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile asumate de societate.
S.A. sunt instabile, actionarii se pot schimba in orice moment.
E. Societatile cu raspunderi limitate (SRL)
Au aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea. Asociatii la o asemenea forma de societate au raspundere limitata fata de societate. Raspunderea SRL fata de creditori este nelimitata. Aceasta forma se caracterizeaza prin:
-se intemeiaza pe o relatie de incredere, de preferinta intre asociati, de aceea si aceasta societate este inchisa. Capitalul social este fractionat in parti sociale care in principiu fara acordul celorlalti asociati nu pot fi transmise in afara societatii. Totusi obligatiile societatii sunt garantate numai cu patrimoniul acesteia, creditorii societatii nu mai au posibilitatea sa-i urmareasca pe asociati pentru obligatiile pe care si le-ar fi asumat societatea. (minim 2, maxim 50 asociati).
Administratorii pot fi desemnati dintre asociati sau neasociati. Daca un SRL are mai mult de 15 asociati (15 -; 50), in mod obligatoriu in temeiul legii trebuie sa functioneze cu cenzori. Daca un SRL are sub 15 asociati nu are cenzor, fiecare asociat are drept de control asupra societatii ca si cum ar fi cenzor. SRL-urile sub 15 asociati pot desemna cenzori in mod facultativ potrivit actului constitutiv. Raspunderea SRL-ului este limitata la patrimoniu societatii, fara sa existe posibilitatea extinderii catre asociati, legea stabilind o limita minima de capital social la 2 milioane.
Aceste forme de societati se grupeaza in 2 tipuri de societati comerciale:
-societati de persoane
-societati de capitaluri
Societatile de persoane sintetizeaza trasaturile de la societatile in nume colectiv si de la societatile in comeandita simpla. De aceea acest tip de societate are urmatoarele trasaturi:
-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu raspunderea solidara si nelimitata a asociatilor
-sunt societati inchise -; emit corespunzator capitalului social parti sociale care sunt netransmisibile in afara societatii
Societatile de capitaluri sintetizeaza trasaturi de la S.A. sau societatile in comandita pe actiuni. Decurg urmatoarele:
-capitalul social este fractionat in actiuni, aceste titluri de credit sunt negociabile si transmisibile nelimitat
-obligatiile societatii sunt garantate numai cu patrimoniul acesteia. Actionarii raspund fata de societate in mod limitat pentru efectuarea varsamintelor corespunzatoare actiunilor dobandite
(relatii exclusiv patrimoniale).
Pentru fiecare tip de societate -; tipul de relatie dintre asociati:
SRL nu sunt inchise in nici unul dintre cele 2 tipuri. In reglementarile privind SRL au fost sintetizate trasaturi de la ambele tipuri de societati.
SRL sunt societati inchise, se bazeaza pe o relatie de incredere intre asociati. Aceste persoane (asociatii) raspund fata de societate pentru valoarea partilor sociale fara sa aiba o rapundere solidara, nelimitata pentru obligatiile asumate de societate.
Asociatii pot opta pentru orice forma de societati reglementate de lege. Aceasta optiune se poate intemeia pe considerente economice. Pentru unele ramuri, legea prevede expres ca se vor constitui societati comerciale numai intr-o anumita forma. In domeniul bancar se constituie doar ca S.A. (sunt necesare sume mari de bani).