CONSILIUL EUROPEI

Romania a devenit membra a Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, odata cu depunerea instrumentului de aderare la Statutul organizatiei. u7v22vj
Recunoscand rolul fundamental al Organizatiei de la Strasbourg, Romania a devenit parte la 75 conventii ale Consiliului Europei si a semnat alte 19 dintre care cele mai importante sunt:
Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (din 20 iunie 1994) si cele 12 protocoale aditionale;
Carta autonomiei locale (din 17 noiembrie 1997);
Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, precum si cele doua protocoale aditionale la aceasta conventie (din 4 octombrie 1994);
Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (din 11 mai 1995, Romania fiind prima tara care a ratificat aceasta conventie);
Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare (in curs de a fi ratificata);
Carta sociala europeana (revizuita) din 7 mai 1999.
Conventia europeana pentru reprimarea terorismului (STE 90), adoptata la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977, ratificata de Romania la 2 mai 1997, Conventia europeana de asistenta judiciara mutuala in materie penala (STE 30), adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959, ratificata de Romania la 9 decembrie 1998 si Protocolul aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara mutuala in materie penala (STE 99), adoptat la Strasbourg, la 17 martie 1978, ratificat de Romania la 9 decembrie 1998. Totodata Romania a semnat (in 30 octombrie 2001, la Budapesta) si Conventia Europeana privind cybercriminalitatea.
Multe dintre instrumentele juridice adoptate de-a lungul anilor sub egida Consiliului Europei sunt, in acelasi timp, obligatorii pentru statele candidate la integrarea in Uniunea Europeana.
Romania beneficiaza in prezent de o perceptie buna si credibilitate atat la nivelul conducerii organizatiei cat si al statelor membre.
Ministerul Afacerilor Externe s-a angajat ferm, alaturi de celelalte institutii din Romania, in directia indeplinirii integrale a angajamentelor inca restante.
Pe termen mediu si lung, obiectivele Romaniei in cadrul Consiliului Europei vizeaza: consolidarea statutului de stat democratic si partener de cooperare viabil al Consiliului Europei; trecerea de la statutul de stat “receptor” de asistenta democratica la cel de “furnizor”
incadrarea activitatilor Romaniei la Strasbourg in procesul general de integrare a tarii noastre in structurile europene si euro-atlantice; utilizarea mecanismelor institutionale ale Consiliului Europei pentru intarirea cooperarii economice si politice in zona noastra de apartenenta, in scopul consolidarii stabilitatii si securitatii intregului continent.

I. Scurt istoric
Consiliul Europei, prima organizatie interguvernamentala europeana postbelica, a fost infiintat la 5 mai 1949 si numara in prezent 45 de state membre si 6 state cu statut de observator la APCE sau Comitetul de Ministri (Canada, Israel, Japonia, SUA, Vatican si Mexic). Serbia-Muntenegru este ultimul stat care a fost primit in Organizatie, in cadrul celei de-a doua parti a sesiunii ordinare a APCE din aprilie 2003.
Desi este identificat ca organism de promovare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice in general, Consiliul Europei reprezinta, totodata, cadrul institutional de colaborare interguvernamentala in toate domeniile de interes ale societatii europene, cu exceptia celor legate de aparare: cooperare juridica, mass-media, invatamant, cultura, patrimoniu, tineret si sport, probleme sociale si economice, puteri locale si regionale, protectia mediului.
II. Institutiile Consiliului Europei
Institutiile Institutiile Consiliului Europei sunt urmatoarele: Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara, asistate de un Secretariat General. Sub coordonarea Secretariatului General isi desfasoara lucrarile grupuri de lucru pe probleme, formate din experti desemnati de statele membre.
Conducerea principalelor organe ale Consiliului Europei este asigurata in prezent dupa cum urmeaza:
Secretar General: Walter Schwimmer (Austria);
Presedinte al Adunarii Parlamentare: Lordul Russell Johnston (Marea Britanie);
Presedintia Comitetului Ministrilor este asigurata, prin rotatie, din sase in sase luni, de catre ministrii de externe ai statelor membre. Din noiembrie 2001 pana in mai 2002 presedintia este detinuta de Lituania, din mai 2002 urmand sa fie preluata in de Luxembourg.
Comitetul Ministrilor (CM) este organul decizional al Consiliului Europei, fiecare stat membru fiind reprezentat de catre ministrul afacerilor externe. Comitetul se reuneste de doua ori pe an in sesiuni ordinare (mai si noiembrie), reprezentand forumul de dezbatere a aspectelor politice ale cooperarii europene, cat si a problemelor internationale de interes comun.
Adunarea Parlamentara (APCE) este organul de deliberare, format din delegatii ale celor 43 de parlamente nationale (numarul de reprezentanti ai fiecarei tari este calculat in functie de populatia acesteia).
Fiecare delegatie nationala este alcatuita astfel incat sa reflecte reprezentarea politica din forul legislativ national.
APCE se reuneste de patru ori pe an in sedinte plenare si tine, de asemenea, o reuniune de primavara intr-unul din statele membre.
In afara acestor doua organe, la Consiliul Europei se intrunesc, o data pe an, alesii locali si regionali din statele membre, in cadrul Congresului Puterilor Locale si Regionale Europene (CPLRE).
CPLRE - format din Camera Puterilor Locale si Camera Regiunilor - este un organ consultativ al Consiliului Europei. Este alcatuit din reprezentantii alesi ai puterilor locale si regionale sau din functionari direct raspunzatori in fata acestora. Delegatiile nationale trebuie sa fie reprezentative pentru diferitele tipuri de colectivitati teritoriale ale fiecarui stat membru