1. Tipuri contracte bursiere
Pe piata financiara se realizeaza tranzactii cu valori mobiliare (actiuni si
obligatiuni) insa pe langa aceste valori mobiliare primare, pe marile
piete financiare ale lumii se tranzactioneaza si valori mobiliare derivate (contracte
futures, optiuni, etc - tranzactii la termen), numite in acest sens intrucat
acestea reprezinta contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. De
regula, valorile mobiliare derivate se tranzactioneaza la bursele de valori
(in cazul contractelor avand ca suport indici bursieri sau valori
mobiliare) sau la burse de marfuri sau burse specializate (in cazul contractelor
avand ca activ suport marfuri sau active financiar-bancare). y2y14ys
Bursele de marfuri s-au bucurat de un interes deosebit, inca de la aparitia
lor, din partea marelui public, reprezentand pentru unii o speranta de
imbogatire rapida iar pentru altii solutia in cautarea unei certitudini
asupra viitorului apropiat sau indepartat.
Procesul de dematerializare a marfii a constituit primul mare pas spre tranzactiile
futures si options.
Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietele spot, impreuna
cu puterea limitata a participantilor la aceste piete, au fost factori favorabili
in aparitia tranzactiilor forward si futures.
Exista o serie de tipuri de contracte bursiere:
- Contractul spot
- Contractul forward
- Contractul futures
- Contractul options
1.1. Contractul spot este un contract de vanzare cumparare a carui executie
are loc, teoretic, dupa incheierea lui. Practic, este executat in
termen cuprins intre 24 ore si 10 zile bancare si presupune livrarea obligatorie
a marfii. Marfa ce sta la baza contractului spot este: a) la vedere (adica exista) b) disponibila, nu este grevata de vreo obligatie (de exemplu, gajul) c) prezenta, se afla intr-un depozit agreat de bursa
Pretul de executie al contractului este cel stabilit in momentul incheierii
tranzactiei.
1.2. Contractul forward reprezinta o negociere privata in care vanzatorul
si cumparatorul convin asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata
in viitor. Un exemplu de contract forward il constitue cumpararea
unui automobil nou. Exista posibilitatea ca dealerul sa nu aiba masina pe care
o doriti, caz in care el poate comanda masina la fabrica. Dar, inainte
de a comanda masina la fabrica, dealerul va dori sa incheie un contract
forward cu dumneavoastra, pentru a cumpara masina la o data in viitor
si la un pret specificat in contract. Este un exemplu cum printr-un contract
forward se poate bloca un pret, pentru ca, desi pretul masinii va creste fata
de pretul din contract, la livrare nu se va plati decat pretul stabilit
anterior.
1.3. Contractul futures
Aparute cu peste o suta de ani in urma, contractele futures au cunoscut
o expansiune fulminanta in lumea financiara a sfarsitului de secol
XX, volumul de tranzactionare al acestora depasind in prezent pe plan
mondial orice alte produse bursiere. Explicatia acestei stari de fapt este in
esenta foarte simpla: prin natura lor, aceste contracte futures, ofera celui
care le tranzactioneaza posibilitatea unor castiguri substantiale prin
imobilizarea unei sume de bani relativ reduse. Desigur, riscul asumat intr-o
asemenea tranzactie exista si nu poate fi ignorat. Cu cat el este mai
mare, cu atat sporesc sansele de castig, pe de o parte, dar si cele
de pierdere, pe de alta. Insa marea diversitate a acestor produse derivate
(se numesc astfel deoarece au intotdeauna la baza un activ suport -;
devize, rate ale dobanzii, indici bursieri etc) si mai ales flexibilitatea
lor permit investitorilor nu doar reducerea substantiala a riscului pe care
il presupune tranzactionarea unui astfel de produs, ci in unele
cazuri, chiar evitarea lui, bineinteles in cadrul unor strategii
bine puse la punct teoretic si corect aplicate in practica.
Odata cu lansarea spre tranzactionare a primului astfel de contract futures
la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, in 1997, investitorii
de pe piata financiara romaneasca si toti oamenii de afaceri romani
au posibilitatea de a profita de avantajele oferite de aceste produse, indiferent
daca scopul lor este realizarea unor profituri imediate sau doar protejarea
impotriva riscurilor care planeaza asupra propriilor afaceri.
Intr-o definitie accesibila chiar si celor care nu au avut inca
de-a face cu acest domeniu, contractul futures este un angajament standardizat
intre doi parteneri -; un vanzator si un cumparator -;
de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ (devize, actiuni, alte titluri
financiare sau marfuri), la un pret stabilit in momentul incheierii
tranzactiei si cu executarea contractului la o data viitoare numita scadenta.
Cu alte cuvinte, printr-un astfel de contract, vanzatorul se obliga sa
vanda, iar cumparatorul sa cumpere activul de la baza contractului la
o data viitoare (scadenta), dar la un pret stabilit in momentul incheierii
contractului.
1.4. Contractul options
Un contract options reprezinta un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpara
(optiune de tip CALL) sau de a vinde (optiune de tip PUT) un activ financiar
(o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor si la un pret prestabilit
in prezent (numit pret de exercitare). Cumparatorul contractului options
poate decide daca isi va exercita sau nu optiunea de cumparare sau vanzare
a activului, in functie de propriile interese si previziuni. Pentru acest
drept de optiune cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in
momentul incheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Valoarea
primei este cea care se negociaza la bursa si face obiectul cererii si a ofertei.
Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o plateste vanzatorului
contractului. Daca previziunile sale nu se confirma, cumparatorul nu este obligat
sa-si exercite optiunea, pierzand numai prima. Daca previziunile sale
se confirma, cumparatorul va exercita optiunea. In ceea ce priveste vanzatorul,
castigul sau este prima incasata de la cumparator; vanzatorul
nu are nici o putere de decizie cu privire la exercitarea optiunii, el asteptand
decizia cumparatorului in acest sens.
2. Contractele futures
2.1. Avantajele oferite de contractele futures
Aceste tipuri de contracte prezinta o serie de avantaje cat si dezavantaje.
Astfel evenimentele externe pot influenta pretul, volatilitatea pretului. Formarea
burselor specializate a ajutat la stabilitatea marilor fluctuatii de pret, fluctuatii
determinate de alternanta surplusurilor de oferta, cu momentele de criza. Totusi,
in ciuda actiunilor de stabilizare a preturilor marfurilor mai exista
o serie de alti factori ce pot destabiliza cotatiile.
Acestea sunt seceta, inundatiile, insectele ce puteau, toate influenta oferta
de produse agricole. La fel si razboaiele ar putea face ca valutele altor tari
sa fie mai riscante si cu o valoare mai mica pe pietele monetare ale lumii.
Teama de o inflatie galopanta sau o posibila recesiune, poate “da peste
cap” piata de capital.
In cazul Romaniei ne situam intr-un caz aparte, determinat
de deschiderea internationala dupa 1989 ce a pus economia romaneasca centralizata
si ineficienta in competitie cu economiile dezvoltate din celelalte tari
ale lumii. Competitie care din start punea Romania intr-o situatie
de inegalitate, a dus la importuri masive de produse mai ieftine si mai bune
decat cele autohtone, ele fiind sustinute intr-o masura mai mica
de exporturi si de investitii straine. Balanta comerciala deficitara astfel
creata a dus, dupa cum era si firesc, la devalorizarea monedei nationale.
Aceasta devalorizare a avut diferite valori de la un an la altul, in functie
de diversele politici monetare si economice promovate de guvernele postrevolutionare.
Degradarea continua a conditiilor economice, favorizata de haosul legislativ
si de inconsecventa cu care s-a aplicat reforma, a condus la alternante de calm
relativ, in care leul era sustinut administrativ, cu devalorizari bruste
si importante, asa cum s-a intamplat la inceputul anului 1997,
sau in luna decembrie a lui 1998, cand devalorizarea a fost de 8,3%.
Pietele futures ajuta la controlarea riscului. Atunci cand o firma, industrie
sau sector comercial folosesc efectiv pietele futures, ele nu fac altceva decat
sa-si controleze riscul, care este un element al fiecarei afaceri. Astfel, firmele
care fac afaceri cu clienti sau furnizori din strainatate, sunt interesati de
modul cum compania face fata ratelor de schimb.
Pietele futures sunt o parte a scenei afacerilor internationale. Folosite cu
pricepere, pietele futures pot constitui un rol important in fiecare afacere.
2.2 Piata futures
In operatiunile executate pe piata futures se utilizeaza o serie de termeni
specifici iar participarea pe aceasta piata presupune cunoasterea acestora.
2.2.1. Terminologia folosita in futures
Bull market sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile
sunt in crestere. Atunci cand se spune ca o piata este bullish,
exista o perspectiva ca preturile vor creste.
Bear market sau piata sub semnul ursului reprezinta piata in care preturile
scad. Deci, o piata bearis ofera o perspectiva pesimista si operatorii considera
ca preturile scad.
Pozitie long : daca se cumpara un contract futures, cumparatorul detine o pozitie
long. Speculatorul initiaza pozitii long atunci cand se asteapta la o
crestere viitoare a pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii long atunci
cand este expus cresterii pretului activului respectiv.
Pozitie short : cineva care vinde contracte futures pe care nu le detinea anterior
este short sau are pozitii deschise short. A nu se confunda acest concept cu
cel in care cineva care a avut initial o pozitie long prin cumpararea
unor contracte futures si apoi le vinde pentru a-si compensa pozitia in
piata. Speculatorul initiaza pozitii short atunci cand anticipeaza scaderea
pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii short atunci cand este expus
scaderii pretului marfii sau al activului respectiv.
Marcarea la piata a contractelor futures face ca in fiecare zi contul
sa fie creditat sau debitat, in functie de evolutia pretului pozitiilor
deschise. Pierderea sau profitul, rezultat din marcarea la piata face ca suma
existenta in cont sa oscileze, insa aceasta nu poate sa scada sub
nivelul marjei de mentinere.
Apelul in marja: situatia in care suma din contul de marja scade
sub nivelul existent in cont, titularul contului primeste apel in
marja pentru diferenta dintre nivelul marjei initiale si suma existenta in
cont. Titularul trebuie sa raspunda cu suplimentare de fonduri pana cel
tarziu inceperea urmatoarei sedinte de tranzactionare, altfel i
se lichideaza fortat toate pozitiile descoperite pana cand suma
de cont ajunge la nivelul marjei initiale.
Livrarea marfurilor sau a valutelor la bursele din intreaga lume este
optionala. In SUA, 98% din contractele futures sunt lichidate in
piata si numai 2% au ca rezultat livrarea fizica sau lichidarea cash a marfii.
Pentru ca unele contracte futures, cum ar fi cele pe produse sintetice -;
indici bursieri, valutari -; nu exista posibilitatea livrarii fizice. Pozitiile
sunt inchise prin lichidarea cash si plata diferentelor.
2.2.2. Simboluri si specificatii
Contractele futures se pot realiza pe mai multe unitati de tranzactionare si
deaceea practica bursiera a impus simplificarea denumirii prin simboluri. Astfel
s-au adoptat urmatoarele simboluri:
- Contractul futures pe dolarul american, simbolul ROL/USD.
- Contractul futures pe moneda europeana, simbolul ROL/EURO
- Contractul futures pe indice bursier, cel al BVB numit BET, simbolul BET(ROL).
In mod similar se pot adopta simboluri si pentru celelalte unitati de
tranzactionare (marfuri).
Unitatea de tranzactionare reprezinta activul de la baza contractului astfel:
- ROL/USD = 1.000 USD
- ROL/EURO = 1.000 EURO
- BET(ROL) = 10.000 lei inmultit cu indicele BET in puncte.
Valoarea contractului futures: se obtine multiplicand pretul futures la
care s-a incheiat tranzactia respectiva cu unitatea de tranzactionare.
Pasul contractului futures il reprezinta fluctuatia minima cu care se
poate modifica cotatia si se refera la o miscare in sus sau in jos
a pretului activului suport. Pasul este de 1 leu pentru contractele futures
ROL/USD,ROL/EURO si de 0,1 puncte pentru contractul pe indicele bursier BET
si optiunile avand ca suport contractul futures pe indicele BET.
Limita de oscilatie zilnica a pretului este determinata de catre bursa si reprezinta
oscilatia fata de ziua precedenta ce se poate admite.
Marja initiala este valoarea pe care un titular de cont trebuie sa o detina
in contul de marja la initierea fiecarui contract. Valoarea marjei este
stabilita de catre bursa, dupa consultarea casei de compensatii si orice situatie
de destabilizare a pietei, este aplicata imediat.
Marja de mentinere este elementul care asigura integritatea casei de compensatii
si a agentiei de brokeraj. Marja de mentinere reprezinta suma minima pe care
un titular de cont poate sa o detina in contul de marja pentru a mentine
pozitii deschise la contractele futures si reprezinta ¾ din marja initiala.
2.3. Mecanismul de tranzactionare in pietele futures
Mecanismul de tranzactionare in pietele futures se realizeaza in
spatii special amenajate pentru aceasta activitate, locuri numite ringuri („pit-uri”).
La noi in tara la BMFM Sibiu tranzactionarea se tinea la inceput
tot in ringuri in functie de activul tranzactionat. Insa din
2000 BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzactionare al contractelor
futures si options. Noul sistem reprezinta o premiera nationala si este disponibil
si de la distanta, din orice colt al tarii. Noul soft - SAGGITARIUS conceput
integral de departamentul de informatica si tranzactii al Bursei si Casei Romane
de Compensatie, aduce mai multe premiere. Cea mai importanta noutate o reprezinta
inlocuirea sistemului de marje cu un sistem de evaluare a riscului care
ia in considerare toate pozitiile deschise pe un contract, atat
pe futures cat si pe optiuni. In functie de acestea, se evalueaza
riscul pe un tip de contract, care poate ajunge la zero.
Regula de baza in pietele futures este sa cumperi la pret scazut si sa
vinzi la pret ridicat, indiferent in ce ordine.
Schematic aceasta regula ar aparea sub forma desenata mai jos:
2.4. Ordinele de tranzactionare
Toate tranzactiile din aceasta piata se realizeaza pe baza unor ordine prealabile
ale clientilor societatilor de valori mobiliare. Exista trei tipuri de ordine
fundamentale: ordin de vanzare, de cumparare si ordine spread. Insa
aceste ordine se diversifica in mai multe categorii. In functie
de valabilitatea unui ordin: sunt ordine la zi si ordine cu valabilitate stabilita
de investitor; in functie de pretul tranzactiei se intalnesc doua
tipuri de ordine: la pretul pietei si ordine la un pret stabilit.
Ordinul la piata -; market order -; dat agentului pentru a realiza
imediat o tranzactie la pretul pietei care va fi in momentul executiei
acesta fiind cel mai bun pret.
Ordinul limita -; limit order - se impart in doua categorii
„la limita” si „stop limita” si fiecare dintre acestea
pot fi de cumparare sau de vanzare.
Ordinul Spread reprezinta ordinul de a cumpara un contract futures si de a vinde
simultan alt contract futures pe aceeasi marfa sau pe o marfa similara, la o
anumita diferenta de pret.
Aceste tipuri de ordine spread au dat nastere si unor anumite tipuri de tranzactionari
speciale numite tranzactii spread. Tranzactia spread se face prin cumpararea
si vanzarea simultana a doua contracte futures inrudite. Se initiaza
o astfel de tranzactie in speranta ca diferenta de pret dintre cele doua
contracte se va schimba in beneficiul lui, inainte de compensarea
tranzactiei.
Diferenta dintre contracte se numeste spread. Sa presupunem ca, urmarind spread-ul
dintre contracte, asteptam ca preturile contractelor futures pe dolari si euro
sa creasca, dar nu in aceeasi masura. Astfel spus credem ca spread-ul
dintre cele doua contracte se va modifica. Am putea cumpara contractul a carui
crestere estimam ca va fi mai mare (euro) si sa-l vindem pe celalalt (dolari).
Aceasta insemna sa folosim o tranzactie spread. Sa presupunem ca pretul
euro creste mai mult. Cand incheiem tranzactia spread, vom obtine
mai multi bani din vanzarea contractelor pe euro decat pierderea
din rascumpararea contractelor pe dolari. Profitul obtinut din tranzactie este
egal cu schimbarea spreadului dintre cele doua contracte, marcat in de
senul de mai jos prin zona de culoare gri.
Exemplificarea cifrica presupune o tranzactie spread long pe euro cu livrare
in decembrie si short la dolari cu livrare in decembrie, asta inseamna
cumparare de euro si vanzare de dolari.
Sa presupunem ca preturile la contractele pe luna decembrie la dolar si euro
sunt in urcare. Consideram ca pretul din prezent al contractului pe dolar
este prea mare in comparatie cu pretul contractului futures pe euro si
se initiaza o tranzactie spread long pe euro pentru decembrie/short pe dolari
pentru decembrie adica, vom cumpara euro si vom vinde dolari. Introducem tranzactia
spread cand dolarul este cotat la 32447lei, iar euro la 28245lei (marimea
unui contract este de cate 1000 unitati). Spreadul dintre cele doua contracte
este de 4202 lei (32447-28245) iar piata se va misca conform previziunilor astfel
pretul pe marca creste mai mult. La momentul potrivit incheiem acest spread.
Acum dolarul este32497 lei iar euro la 28320 lei, existand un spread de
4177 lei (32497 -; 28320). Se observa ca spreadul s-a modificat cu 25 lei.
Se castiga 75000 lei la contractul pe euro al spreadului in momentul
in care vindem acest contract (75lei/euro x 1000 euro). Cand rascumparam
contractul pe dolar, se pierde 50000 lei (50 lei/dolar x 1000). Profitul realizat
este egal cu schimbarea spreadului (25 x 1000 = 25000 lei). Profitul din tranzactie
este egal cu schimbarea spreadului.
Tranzactia spread nu se foloseste numai in pietele care o tendinta crescatoare.
Se poate estima si o scadere a preturilor la dolari si euro, care insa
nu va fi de aceeasi proportie. In acest caz se va cumpara contractul care
se considera ca scadea mai putin (dolari) si il vom vinde pe cel care
va scadea mai mult (euro). Daca evolutia se adevereste vom obtine mai multi
bani rascumparand euro, decat daca am fi vandut din nou dolarii.
Ca si mai sus profitul rezulta din schimbarea spreadului.
Mai jos este reprezentata o tranzactie long dolari cu livrarea in iunie/short
euro cu livrarea in iunie la pretul de 33.097 lei pentru un dolar si 28.347
lei pentru euro deci la un spread de 4.750 lei. Am estimat ca preturile vor
scadea, dar pretul in dolari va scadea mai putin. Mai tarziu se
compenseaza tranzactia la pretul de 32.997 lei pentru un dolar si la 28.147
lei pentru euro cu un spread de 4.850 lei. Vom pierde 100.000 lei la contractul
pe dolari si vom castiga 200.000 lei de la contractul pe euro. Profitul
este de 100.000 lei, egal cu castigul din spread.
Aceste tipuri de tranzactii sunt mai putin riscante decat luarea unei
pozitii directe in piata dar este posibil sa se si piarda la ambele contracte
ale tranzactiei. La incheierea unei tranzactii spread trebuie alese cu
mare atentie atat cele doua contracte futures cat si momentul in
care se realizeaza tranzactia. Trebuie avuta in vedere si sincronizarea
ce presupune ca relatia de pret sa se schimbe si sa fie lichidata dupa ce schimbarea
s-a produs.
Variatii ale modelului de spread. a) Spread inter-livrare reprezinta o tranzactie spread ce include contracte
pe luni diferite ale aceluiasi produs sau instrument financiar. Acest spread
presupune relatia de pret intre un contract pe o luna mai apropiata (un
contract ce se apropie de termenul de expirare) si un contract pe o luna mai
indepartata (mai indepartat de termenul de expirare) pe aceeasi
marfa. Cand apare o deviere intre cele doua contracte este momentul
oportun pentru lansarea unui ordin spread. Daca se estimeaza ca un contract
pe luna mai apropiata va avea avantaj fata de contractul pe luna mai indepartata,
ar trebui sa-l cumparam pe primul si sa-l vindem pe cel de-al doilea. Tranzactia
se poate realiza si invers. b) Spread de tip bull. Exista o regula generala pentru unele marfuri stocabile
cum ar fi porumbul si slanina. Intr-o piata de tip bull, contractul cu
termenul de livrare mai apropiat va castiga teren fata de cel cu o luna
de livrare mai indepartata. Brokerul va initia un spread bull astfel:
long la contractul pe luna apropiata/short la contractul pe luna indepartata. c) Spread de tip bear. In acest caz regula marfurilor stocabile se inverseaza.
Atunci cand preturile scad, contractul cu termenul de livrare mai apropiat
va pierde teren comparativ cu cel cu livrarea indepartata. Brokerul va
initia un spread bear: short la contractul pe luna apropiata/long la contractul
pe luna indepartata. d) Spread inter-marfuri il reprezinta cumpararea unui contract futures
simultan cu vanzarea unui contract la aceeasi luna, pe marfa diferita,
dar inrudita. e) Spread inter-piete presupune cumpararea sau vanzarea aceluiasi contract
pe aceeasi marfa si pentru aceeasi luna, dar la doua burse diferite, in
tari diferite.
2.5. Acoperirea riscului. Concepte de baza. Hedging si speculatii.
O activitate economica implica aparitia diverselor riscuri, rezultate din:
1. Conservarea patrimoniului
2. Asigurarea procesului de productie
3. Conservarea pietei de desfacere
4. Aprovizionarea cu materie prima
5. Determinarea veniturilor viitoare, influentate de preturile de desfacere
6. Planificarea cheltuielilor viitoare, influentate de preturile de achizitie
7. Evenimente majore neprevazute
In prezent acoperirea acestor riscuri se face la un nivel nesemnificativ,
folosind instrumente bancare sau contracte de asigurare, cea mai mare parte
a riscurilor fiind lasate sa produca efecte cu urmari dintre cele mai grave.
Costurile si/sau pierderile rezultate din negestionarea riscurilor pot fi considerabile,
putand duce chiar la anularea profitului.
Instrumentele financiare derivate (contractele de bursa prin tranzactii futures
si cu optiuni) au aparut ca o necesitate a gestionarii riscurilor prezentate
la punctele 3,4,5 si 6, iar pentru unele produse si servicii aceste instrumente
sunt singurele disponibile pentru acoperirea riscurilor.
Executarea obligatiilor prin regularizare valorica asigura gestionarea riscului
rezultat din oscilatia pretului, iar executarea prin livrare fizica mai asigura
si gestionarea riscului aferent conservarii pietei de desfacere sau aprovizionarii
cu produse.
Posibilitatea planificarii cheltuielilor si a veniturilor viitoare, insotita
de incheierea unei relatii comerciale anticipate, in conditii de
garantare, elimina riscurile care pot sa apara in perioada de valabilitate
a contractului futures. Chiar si fara executarea contractelor futures prin livrare
fizica la scadenta, riscul din evolutia defavorabila a pretului este practic
eliminat.
Participantii la piata futures, care au obiectivul de a gestiona riscul, sunt
denumiti hedgeri. Riscul acestora nu dispare, ci este preluat de speculatori
cu intentia de a obtine profit, intr-o perioada de timp relativ scurta,
din diferentele de pret la care sunt executate tranzactiile lor.
Orice activitate economica implica aparitia mai multor riscuri, printre care
si cele rezultate din modificarea preturilor produselor achizitionate sau vandute
si din oscilatia cursului valutar. Aceste modificari de pret si oscilatii de
curs valutar pot avea efecte negative asupra desfasurarii afacerii in
sine, sau pot, din contra, face investitia profitabila. Derularea unei activitati
economice cu profitul usor de anticipat impune protejarea impotriva acestor
riscuri generate de evolutii nefavorabile ale preturilor, respectiv ale cursului
valutar.
Cea mai eficienta si facila metoda de gestionare a acestor riscuri este oferita
de piata futures prin operatiunea numita hedge. Prin hedge se intelege
o operatiune pe piata futures prin care se urmareste acoperirea riscului unei
eventuale evolutii nefavorabile a pretului unui activ de baza.
Operatiunea de hedging reprezinta un substitut temporar pentru o vanzare
sau o cumparare a unei marfi pe piata la disponibil si consta in vanzarea
de contracte futures in anticiparea unei vanzari viitoare pe piata
la disponibil, ca o protectie impotriva scaderii posibile a pretului,
sau cumpararea de contracte futures in anticiparea unei cumparari pe piata
la disponibil, realizand o protectie impotriva cresterii posibile
a pretului.
Hedging-ul este astfel o operatiune in doua etape. Intr-o prima
etapa, depinzand de pozitia de pe piata la disponibil, hedger-ul va cumpara
pe piata futures daca trebuie sa cumpere pe piata la disponibil si va vinde
la termen daca trebuie sa vanda pe piata la disponibil. Etapa urmatoare
este inchiderea propriei pozitii Inainte de scadenta. Procedeul
de inchidere se realizeaza prin efectuarea unei tranzactii opuse primei,
avand ca obiect acelasi contract. Acest procedeu se numeste “offset”.
O pozitie de hedge trebuie detinuta, de regula, cel putin o treime din durata
de tranzactionare a unui contract futures.
Deci, prin hedge se urmareste asigurarea prin mecanismul pietei futures a echilibrului
contractual al unei operatiuni realizate in afara bursei.
Prin intermediul pietei futures cei care urmaresc reducerea riscurilor asumate
(hedgerii) pot bloca un pret la un nivel acceptabil pentru ei, determinand
astfel o modificare personala si previzibila a pretului.
Cu ajutorul tranzactiilor futures, hedgerii transfera riscul, acesta fiind preluat
de operatori specializati in managementul riscului prin intermediul pietei
futures si care actioneaza in scopul obtinerii de profit (acestia sunt
numiti speculatori).
Hedgerii, pentru a-si acoperi riscul unei evolutii nefavorabile de pret sau
curs valutar, sunt constienti de faptul ca un castig din futures acopera
o pierdere din activitatea curenta sau ca pierderea din futures este acoperita
de un castig din activitatea curenta.
2.5.1. Tipuri de hedge
Operatiunea de hedge este executata pentru a proteja pretul spot, pretul curent
ce este platit sau primit pentru o marfa pe piata la disponibil.
Avand in vedere cele doua pozitii (de cumparare, respectiv de vanzare)
ce pot fi adoptate de catre operatori pe o piata, se poate defini hedging-ul
ca fiind operatiunea bursiera ce consta in deschiderea unei pozitii futures
egale, dar de sens contrar pozitiei detinute pe piata la disponibil. Astfel,
in functie tot de aceste pozitii, putem vorbi de doua tipuri de hedge.
Un hedging realizat printr-o pozitie de cumparare pe piata futures poarta numele
de long hedge. De exemplu: o firma trebuie sa cumpere valuta (de exemplu dolari),
la o data viitoare cunoscuta. Riscul apare atunci cand valoarea dolarului
creste in raport cu moneda nationala. De aceea, firma intra pe piata la
termen ca hedger, si cumpara contracte futures. Daca valoarea dolarului creste,
si pretul futures inregistreaza aceeasi evolutie si deci prin vanzarea
contractelor futures (pentru lichidarea prin offset a pozitiei deschise), tranzactiile
futures vor genera profit care va acoperi, cel putin partial, cel mai inalt
nivel al dolarului la care se va efectua cumpararea pe piata la disponibil.
Un hedging realizat printr-o pozitie de vanzare pe piata futures poarta
numele de short hedge. De exemplu: un producator stie ca la o data viitoare
(cunoscuta), va avea gata de vanzare o anumita cantitate de marfa. Riscul
apare atunci cand pretul respectivei marfi scade. De aceea, producatorul
va initia o vanzare de contracte pe piata de futures. Daca pretul marfii
scade, atunci si pe piata futures pretul va scadea si deci prin cumpararea de
contracte futures (pentru inchiderea pozitiei deschise), tranzactiile
futures vor genera profit care va acoperi cel putin partial cel mai scazut nivel
al pretului.
2.5.2. Basis-ul. Evolutia preturilor.
Unul dintre cele mai importante concepte de pe piata futures este cel de “baza
a preturilor” (basis), care are un rol important in intelegerea
procesului de hedging. In functie de basis se iau deciziile de efectuare
a tranzactiilor.
Basis-ul reprezinta diferenta dintre preturile futures curente si preturile
spot curente. Considerand:
b = basis f = pretul futures curent
S = pretul spot curent, atunci:
b = f - S
Aceasta diferenta depinde de mai multi factori specifici fiecarui produs, printre
care si cheltuielile de depozitare, cheltuielile de manipulare a marfii, marja
de profit a vanzatorilor, inflatie. Basis-ul, ca si pretul spot de care
este legat, are o multime de localizari pe harta, fata de pretul futures care
apare pe diferitele piete bursiere.
Daca pretul spot creste mai mult decat pretul futures, aceasta va duce
la scaderea basis-ului; invers, basis-ul creste. Tendinta normala a basis-ului
este sa scada, datorita reducerii cheltuielilor de stocare. Pe masura ce se
apropie luna de livrare, basis-ul devine mai mic, astfel incat in
momentul si locul livrarii pretul spot si cel futures sunt in mod normal
identice. Deci la scadenta basis-ul este nul.
Un operator pe piata futures care are o pozitie de cumparare (a cumparat un
contract futures) si o pozitie de vanzare la marfa va castiga daca
baza se mareste si va pierde daca baza se micsoreaza. Invers, cel care are o
pozitie de vanzare pe piata futures (a vandut un contract) si o
pozitie de cumparare la marfa va castiga daca basis-ul se micsoreaza si
va pierde daca el creste. Prin urmare, un hedger transforma riscul de pret intr-un
risc privind basis-ul.
Conform studiilor efectuate, preturile la marfa fizica oscileaza mai mult decat
oscileaza basis-ul. De aceea o pozitie protejata prin hedge este mai putin riscanta
decat o pozitie neacoperita.
Exista doua situatii generate de evolutia basis-ului: a) cand basis-ul este pozitiv, deci pretul futures este superior pretului
spot, vorbim de contango/report; b) cand basis-ul este negativ, deci pretul futures este inferior pretului
spot, vorbim de backwardation/deport.
Din punct de vedere economic, o piata de tip backwardation apare atunci cand
preturile spot cresc rapid, atingand niveluri foarte inalte, situatie
ce ilustreaza un nivel al ofertei mult scazut sub nivelul cererii, deci o criza
pe piata la disponibil a marfii ce constituie activul de baza al contractului
futures.
.
Aceasta ultima situatie este anormala pentru ca pretul pentru o scadenta indepartata
devine mai mic decat cel pentru o scadenta apropiata.
Exista insa si situatii (in special la marfurile cu caracter sezonier
si indici bursieri) in care basis-ul negativ este normal.
Luand in considerare si componenta timp, se poate afirma ca o piata
contango este caracteristica situatiei in care preturile futures cresc
progresiv odata cu cresterea timpului ramas pana la expirarea contractului
futures, iar o piata backwardation reprezinta situatia in care preturile
futures scad progresiv, odata cu cresterea timpului ramas pana la expirarea
contractului futures.
2.5.3. Expunerea la risc. Riscul valutar
Oscilatia si evolutia imprevizibila a cursului valutar creeaza firmelor care
lucreaza in comertul exterior (import si export) sau firmelor ale caror
produse comercializate pe piata interna au preturile exprimate in valute
dar plata se face in lei, expuneri la riscul valutar, cu influente in
rezultatul financiar.
Expunerea are trei componente majore:
1. Valoare - suma in valuta care creeaza riscul valutar;
2. Timp - perioada de timp in care este prezenta aceasta expunere;
3. Sens - la cresterea sau la scaderea cursului valutar.
Expunerile la risc datorate evolutiei cursului valutar sunt denumite “expuneri
valutare” si se manifesta in urmatoarele moduri: a) Expunerea contractuala. Aceasta apare in momentul incheierii
unei relatii contractuale care contine plata sau incasare valutara, sau
plata se face in lei dar pretul produsului este exprimat in valuta.
Importatorul, care pe baza unui contract, s-a angajat sa faca o plata valutara
externa, este interesat ca cheltuielile aferente acestei plati (cursul valutar)
sa nu fie mai mari decat veniturile rezultate din valorificarea produsului.
Orice crestere a cursului valutar face ca cheltuielile acestuia sa creasca,
diminuand sau anuland profitul. Exportatorul, care pe baza unui
contract va incasa valuta, in viitor, este interesat ca suma in
lei obtinuta din vanzarea valutei sa acopere cheltuielile aferente producerii
marfii. Orice scadere a cursului valutar face ca veniturile sa scada, diminuand
sau anuland profitul. Acest tip de expunere are componentele valoare si
timp cele mai mari. b) Expunerea de transfer. Este data de aparitia riscului valutar la firmele
care efectueaza operatiuni de import si/sau export utilizand diferite
valute. Aceasta situatie face ca, pe de o parte gestionarea creantelor si/sau
a datoriilor sa impuna utilizarea unei valute de referinta in care se
raporteaza si se gestioneaza aceste operatiuni, iar pe de alta parte efectuarea
incasarilor si platilor in si din disponibil sa duca la scaderea
veniturilor sau la cresterea cheltuielilor.
Modificarile cursului de schimb intre valutele operationale poate produce
urmatoarele efecte:
- cresc cheltuielile firmei care efectueaza operatiuni de import in valutele
care se apreciaza fata de valuta de referinta.
- cresc cheltuielile firmei care efectueaza operatiuni de import in valutele
care se apreciaza fata de valutele disponibile.
- scad veniturile firmei care efectueaza operatiuni de export in valutele
care se depreciaza fata de valuta de referinta.
- scad veniturile firmei care efectueaza operatiuni de export in valutele
care se depreciaza fata de valutele necesare.
Situatia se complica in cazul in care aceste operatiuni sunt completate
cu surse de finantare sau plasamente care trebuiesc optimizate in vederea
eficientizarii trezoreriei de firma. c) Expunerea contabila. Este data de influenta operatiunilor valutare in
conturile contabile ale firmei sau de platile sau incasarile in
valuta esalonate pe o perioada de timp. Orice firma care detine, pe o perioada
de timp, valuta in cont este afectata de modificarea valorii acesteia.
Importatorul care efectueaza o plata in avans sau o plata amanata
fata de data la care a efectuat importul, inregistreaza in situatia
financiara venituri sau pierderi din diferenta dintre valoarea de inregistrare
contabila a valorii produsului si valoarea contabila a costurilor, in
lei, pentru valuta platita. Exportatorul care primeste plata produsului in
avans sau dupa livrare inregistreaza venituri sau pierderi din diferenta
dintre valoarea de inregistrare contabila a valorii produsului si valoarea
contabila a veniturilor, in lei, pentru produsul exportat.
Aceste expuneri se reflecta in contabilitate prin influenta in situatia
financiara a valorilor din conturile:
765- Diferente favorabile din curs valutar;
665- Diferente nefavorabile din cursul valutar.
Tranzactiile bursiere care permit transferul riscului rezultat din expunerile
valutare sunt cele cu contracte futures.
Riscul valutar are in principal doua sensuri: n Riscul din cresterea cursului de schimb; n Riscul din scaderea cursului de schimb.
Tranzactiile cu contracte futures pe valute, pe langa transferul riscului
valutar, dau participantilor si informatii privind valoarea cursului valutar
la o anumita data in viitor. Negocierile pentru aceste contracte se poarta
pe valoarea cursului unei valute pe care piata o anticipeaza pentru o data in
viitor (data scadentei contractului futures) si, daca piata este formata dintr-un
numar mai mare de participanti, este cel mai probabil ca acest curs al valutei
la acea data sa fie cel anticipat de piata futures.
Importatorii si exportatorii pot sa ia in considerare cursul viitor al
valutei ca fiind cel stabilit de tranzactiile la bursa. Strategiile de acoperire
a riscului valutar prin intermediul contractelor futures pornesc de la valoarea
astfel negociata pentru valuta respectiva, considerata anticiparea cu un potential
real de atingere a cursului unei valute. Ignorarea acestei valori viitoare este
un risc suplimentar pe care si-l asuma cei ce decid sa ocoleasca piata futures.
Daca 1.000 de participanti la piata futures se angajeaza sa cumpere sau sa vanda,
in cantitati de milioane de dolari, la acest pret este mai mult decat
probabil ca un alt pret negociat intre doua parti sau anticipat de un
grup restrans de cunostinte sa fie infirmat.
In continuare o sa fie prezentate tranzactiile cu contracte futures care
realizeaza transferul riscului contractual, departajate pe doua categorii de
expuneri valutare, in functie de sensul acestora. Prima categorie este
formata din expunerile la riscul de crestere a cursului valutar, fata de cel
anticipat de piata futures, iar cea de-a doua categorie este formata din expunerile
la riscul scaderii cursului de schimb valutar fata de cel anticipat in
piata futures.
2.6. Exemple de contracte futures pe valute
Hedging pe crestere (importatorul)
Cresterea cursului valutar in futures, fata de nivelul actual care este
considerat nivel de referinta, ca o prognoza reala arata ca evolutia pietei
valutare interbancare are o tendinta de crestere accentuata. Acest fapt provoaca
majorarea costurilor firmelor, in special a celor importatoare. Studiul
de caz se refera la un importator care are relatii contractuale prin care trebuie
sa faca o plata externa in dolari S.U.A.
Date initiale:
- Suntem in data de 15 ianuarie;
- Plata externa se face la data livrarii, respectiv 20 martie;
- Suma aferenta platii externe este de 55.000 USD;
- Cursul futures pentru scadenta contractelor dolar B.R.M. cu scadenta in
luna martie este de 28.500 lei;
- Valoarea unui contract futures dolar BRM este de 1.000 USD;
- Garantia (marja), in lei, ceruta pentru un contract futures este de
4% din valoarea acestuia;
- Comisionul negociat de importator cu agentia bursiera este de 6.000 lei pentru
un contract.
Operatiuni: Cresterea cursului valutei in futures presupune ca pe piata
SPOT cursul USD in data scadentei va fi mai mare decat cel actual
si s-ar situa la valoarea anticipata din futures.
Cresterea cursului futures se inregistreaza in situatia in
care evenimentele petrecute sau ce se vor petrece in perioada 15 ianuarie
- 20 martie vor influenta cursul USD ceea ce face ca importatorul sa suporte
o crestere a costului pentru un dolar.
Importatorul trebuie sa elimine cresterea cheltuielilor printr-o operatiune
de cumparare in futures de 55 contracte ( 55.000 $ / 1.000 $ = 55 contracte)
la cursul de 28.500 lei/USD. Pentru aceasta operatiune importatorul trebuie
sa depuna la agentia bursiera o garantie de 1.140.000 lei/contract, deci un
total de 62.700.000 lei si sa plateasca un comision de 330.000 lei.
In acest moment importatorul poate fixa un pret de cost, in lei,
pentru marfa importata. Daca unitatea de produs costa 1 $ la care se adauga
4.000 lei costuri de distributie, eventual procesare, taxe si profit, poate
anunta pretul de distributie de 32.500 lei/buc (28.500 lei pentru 1 $ si 4.000
lei adaosul comercial).
Pentru data scadentei o sa expun 4 variante ale pretului SPOT (cursul oficial
comunicat de B.N.R. in data de 20 martie), in functie de care se
raporteaza cheltuielile importatorului.
Varianta I Varianta II Varianta III Varianta IV
Cursul SPOT la 20 martie: 28.000 lei 28.300 lei 28.700 lei 29.000 lei
Cursul blocat prin tranzactia futures la data de 15 ianuarie: 28.500 lei 28.500
lei 28.500 lei 28.500 lei
Operatiunea in piata SPOT la data de 20 martie: cumpara 1$ la cursul de
28.000 lei cumpara 1$ la cursul de 28.300 lei cumpara 1$ la cursul de 28.700
lei cumpara 1$ la cursul de 29.000 lei
Operatiune in piata futures la data de 20 martie: vinde contractul la
cursul de 28.000 lei vinde contractul la cursul de 28.300 lei vinde contractul
la cursul de 28.700 lei vinde contractul la cursul de 29.000 lei
Rezultatul in urma tranzactiilor cu contracte futures, raportat la un
dolar: Pierde: 500 lei/1USD Pierde: 200 lei/1USD Profit: 200 lei/1USD Profit:
500 lei/1USD
Castig sau pierdere totala din pozitiile futures Pierdere:27.500.000 lei
Pierdere:11.000.000 lei Castig:11.000.000 lei Castig:27.500.000
lei
Influenta data de cursul SPOT asupra cheltuielilor Cheltuieli mai mici cu: 500
lei/1USD Cheltuieli mai mici cu: 200 lei/1USD Cheltuieli mai mari cu: 200 lei/1USD
Cheltuieli mai mari cu: 500 lei/1USD
Castig sau pierdere din piata SPOT Castig:27.500.000 lei Castig:11.000.000
lei Pierdere:11.000.000 lei Pierdere:27.500.000 lei
Garantii depuse la agentia bursiera 62.700.000 lei 62.700.000 lei 62.700.000
lei 62.700.000 lei
Suma la terminarea tranzactiilor futures 35.200.000 lei 51.700.000 lei 73.700.000
lei 90.200.000 lei
Diferenta in lei dintre operatiunea pe piata SPOT si cea de pe piata futures
0 lei 0 lei 0 lei 0 lei
Comentariu Profitul din cumpararea unui dolar mai ieftin (500 lei) va suporta
pierderea din piata futures (500 lei). Profitul din cumpararea unui dolar mai
ieftin (200 lei) va suporta pierderea din piata futures (200 lei). Pierderea
din cumpararea unui dolar mai scump (200 lei) va fi suportata din profitul rezultat
din piata futures (200 lei) Pierderea din cumpararea unui dolar mai scump (500
lei) va fi suportata din profitul rezultat din piata futures (500 lei)
Dupa cum se observa, acest importator plateste pentru un dolar 28.500 lei indiferent
de valoarea cursului SPOT comunicat de B.N.R. In ziua de 20 martie. Acest curs
a fost fixat inca din data de 15 ianuarie cand a efectuat cumpararea
de contracte futures la pretul de 28.500.
In perioada 15 ianuarie - 20 martie acest importator nu mai este expus la riscul
valutar si activitatea lui se poate axa pe gasirea pietei de desfacere pentru
produsul respectiv, angajandu-se ca il va vinde la pretul de 32.500
lei, pastrandu-si adaosul comercial de 4.000 lei. Din aceste operatiuni
importatorul isi are asigurat acel profit inclus In adaosul comercial
(14%).
Pentru a determina costurile pe care le suporta importatorul ca sa aplice procedura
de mai sus, luam in considerare ca fiind cost direct comisionul platit
si cost indirect venitul de care este privat acesta prin imobilizarea marjelor.
La un nivel al comisionului de 6.000 lei/contract pentru 55 contracte importatorul
trebuie sa plateasca agentiei bursiere un comision la cumparare de 330.000 lei
si la vanzare tot de 330.000 lei, deci un total de 660.000 lei .
Marja pentru un contract este de 4% x 28.500.000 lei = 1.140.000 lei. Pentru
55 contracte importatorul trebuie sa depuna la agentie o suma totala de 62.700.000
lei. La aceasta suma, daca ar fi depusa la vedere (20% dobanda anuala),
in contul importatorului, ar beneficia pe perioada de 2 luni de o dobanda
de 62.700.000 x 20% / 6 = 2.090.000 lei. In total acest importator pentru a
bloca cursul de schimb pentru 55.000 dolari S.U.A. efectueaza un efort financiar
2.750.000 lei. Aceasta suma elimina un risc de pierdere potentiala de 27.500.000
lei, care, daca ar fi aparut, s-ar fi reflectat in bilant la capitolul
cheltuieli. Aceste cifre sunt suficient de elocvente si concluzia este urmatoarea:
Pentru a planifica cheltuielile viitoare cu schimbul valutar exista un procedeu
sigur, facil si eficient numit “Hedging pe crestere” .
Cheltuielile in lei aferente platii valutare externe determina in
cea mai mare parte profitul unei afaceri in care se comercializeaza produse
din import. Stabilirea unui buget de venituri si cheltuieli in conditii
de fluctuatie a costurilor este foarte dificila, dar o strategie de hedging
inlatura variatia costurilor unui import conform schemei de mai jos:
In primul grafic este prezentata ponderea si cuantumul profitului Intr-o afacere
ce consta din comercializarea sau achizitionarea unor produse de import. In
conditiile in care pretul de distributie (32.500 lei) limiteaza veniturile
la 1.787,5 mil. lei, ponderea si cuantumul profitului scad odata cu cresterea
cursului de schimb. Cursul de schimb este singura variabila si, din pacate,
are influentele cele mai mari in nivelul cheltuielilor. Considerand
cheltuielile cu taxele, accizele si alte cheltuieli aferente - ca fiind fixe,
am avut in vedere faptul ci particularitatile afacerii se refera
la :
- cheltuieli fixe - 150 mil. lei;
- cheltuieli cu schimbul valutar;- variabile in functie de cursul valutar;
- profitul - variabil in functie de cheltuielile cu schimbul valutar.
Se poate observa ca la un curs de 29.000 lei/$ profitul este de doar 42,5 mil.
lei, iar la un curs de 28.000 lei/$ profitul este de 97,5 mil. lei.
In cel de-al doilea grafic este reprezentata evolutia si cuantumul profitului
in urma aplicarii strategiei de hedging la cursul de 28.500 lei/USD. Trebuie
remarcat faptul ca profitul ramane constant si este de 70 mil. lei la
un buget de venituri de 1.787,5 mil. lei. Cresterea cheltuielilor cu schimbul
valutar este compensata cu profit din contractele futures (la cursuri de 28.700
lei/USD si 29.000 lei/USD) sau scaderea cheltuielilor cu schimbul valutar este
compensata cu pierdere din contractele futures (la cursuri de 28.000 lei
Hedging pe scadere (exportatorul)
Scaderea cursului valutar in piata futures, fata de nivelul actual dat
de nivelul cotatiei considerat nivel de referinta ca o prognoza reala, provoaca
micsorarea veniturilor firmelor, in special a celor exportatoare. Studiul
de caz se refera la un exportator care are relatii contractuale din care urmeaza
sa inregistreze o incasare externa in Euro (EUR), si care
urmeaza sa fie schimbate in lei pentru efectuarea unor plati interne.
Date initiale:
· Suntem in data de 15 ianuarie;
· -Incasarea externa se face la data livrarii, respectiv 20 martie;
· -Suma aferenta incasarii externe este de 50.000 EUR;
· -Cursul futures pentru scadenta contractelor Euro/USD cu scadenta in
luna martie este de 0,9500 USD/EUR;-Valoarea unui contract futures Euro/USD
BRM este de 1.000 EUR inmultita cu multiplicatorul de 26.000 ROL/USD,
adica la cotatia futures de 0,95 rezulta o valoare a contractului de 24.700.000
lei;
· -Garantia (marja), in lei, ceruta pentru un contract futures este de
4% din valoarea acestuia;
· -Comisionul negociat de exportator cu agentia bursiera este de 6.000
lei pentru un contract.
Operatiuni: Scaderea cursului valutei in futures presupune ca pe piata
SPOT cursul EUR/USD in data scadentei va fi mai mic decat cel anticipat
initial in futures.
Scaderea cursului futures se inregistreaza in situatia in
care evenimentele petrecute pe pietele internationale in perioada 15 ianuarie
- 20 martie vor influenta cursul EUR/USD, ceea ce face ca venitul viitor al
exportatorului sa scada. Exportatorul trebuie sa elimine scaderea veniturilor
rezultate din deprecierea Euro printr-o operatiune de vanzare in
piata futures de 55* contracte Euro/USD BRM (Q x 50.000 EUR / 1.000EUR = 54,8
contracte) cu scadenta in luna martie la cursul de 0,950 EUR/USD. Asadar,
pentru aceasta operatiune, importatorul trebuie sa depuna la agentia bursiera
o garantie de 988.000 lei/contract, deci un total de 54.340.000 lei si sa plateasca
un comision de 330.000lei.
Numarul de contracte tranzactionate calculat prin impartirea valorii expunerii
la unitatea contractuala nu produce o acoperire completa a riscului si pentru
o mai buna determinare se recomanda inmultirea cu un coeficient de corectie
Q care se determina prin impartirea cotatiei contractului futures Dolar
BRM scadent in luna martie la multiplicatorul de 26.000(Q= 28.500/26.000
= 1,096).
In acest moment importatorul poate fixa un venit, in lei, pentru
valuta incasata. Daca plata interna este legata de incasarea valutei,
exportatorul poate planifica, cu exactitate, repartizarea sumei de 1.353,75
mil. lei rezultate in urma schimbului valutar la cursurile de 0,9500 USD/EUR
si 28.500 ROL/USD.
Pentru data scadentei (20 martie) o sa expunem 4 variante ale pretului SPOT
(cursul oficial comunicat de B.N.R.), in functie de care se raporteaza
veniturile exportatorului.
Varianta I Varianta II Varianta III Varianta IV
Cursul SPOT la 20 martie: 0,9300 0,9400 0,9600 0,9700
Operatiunea in piata Futures, la data de 15 ianuarie: Vinde 55 contracte
la cursul de 0,9500 Vinde 55 contracte la cursul de 0,9500 Vinde 55 contracte
la cursul de 0,9500 Vinde 55 contracte la cursul de 0,9500
Cursul blocat prin operatiunea efectuata pe piata futures la 15 ian. 27.075
lei 27.075 lei 27.075 lei 27.075 lei
Operatiunea in piata SPOT, la data de 20 martie: Vinde 1 EUR la cursul
de 26.505 lei Vinde 1 EUR la cursul de 26.790 lei Vinde 1 EUR la cursul de 27.360
lei Vinde 1 EUR la cursul de 27.645 lei
Operatiune in piata futures, la data de 20 martie: Cumpara contractul
futures la cursul de 0,9300 USD/EUR Cumpara contractul futures la cursul de
0,9400 USD/EUR Cumpara contractul futures la cursul de 0,9600 USD/EUR Cumpara
contractul futures la cursul de 0,9700 USD/EUR
Rezultatul in urma tranzactiilor cu contracte futures, raportat la un Euro Castiga:
520 lei Castiga: 260 lei Pierde: 260 lei Pierde: 520 lei
Castig sau pierdere totala din pozitiile futures Castiga:28.600.000
lei Castiga:14.300.000 lei Pierde:14.300.000 lei Pierde:28.600.000 lei
Castig sau pierdere din piata SPOT Scad veniturile cu:28.500.000 lei Scad
veniturile cu:14.250.000 lei Cresc veniturile cu:14.250.000 lei Cresc veniturile
cu:28.500.000 lei
Garantii depuse la agentia bursiera 54.340.000 lei 54.340.000 lei 54.340.000
lei 54.340.000 lei
Suma la terminarea tranzactiilor futures 82.840.000 lei 68.640.000 lei 40.040.000
lei 25.740.000 lei
Diferenta in lei dintre operatiunea pe piata SPOT si cea de pe piata futures
+100.000 lei +50.000 lei -50.000 lei -100.000 lei
Comentariu Pierderea din vanzarea unui Euro mai ieftin va fi suportata
din profitul din piata futures . Pierderea din vanzarea unui Euro mai
ieftin va fi suportata din profitul din piata futures . Profitul din vanzarea
unui Euro mai scump va suporta pierderea din piata futures. Profitul din vanzarea
unui Euro mai scump va suporta pierderea din piata futures.
Dupa cum se observa, acest exportator primeste pentru un Euro 27.075 lei indiferent
de valoarea cursului SPOT comunicat de B.N.R. in ziua de 20 martie. Acest
curs a fost fixat inca din data de 15 ianuarie cand a efectuat vanzarea
de 55 contracte futures la pretul de 0,95 USD/EUR.
In perioada 15 ianuarie - 20 martie acest exportator nu mai este expus la riscul
valutar si activitatea lui se poate axa pe angajarea de cheltuieli, cu plata
acestora in 20 martie stiind ca la acea data va obtine suma de 1.353,75 mil.
lei.
Pentru a determina costurile pe care le suporta exportatorul ca sa aplice procedura
de mai sus, luam in considerare ca cost direct comisionul platit si cost
indirect venitul de care este privat acesta prin imobilizarea marjelor.
La un nivel al comisionului de 6.000 lei/contract pentru 55 contracte importatorul
trebuie sa plateasca agentiei bursiere un comision la cumparare de 330.000 lei
si la vanzare tot de 330.000 lei, deci un total de 660.000 lei .
Marja pentru un contract este de 4% x 24.700.000 lei = 988.000 lei. Pentru 55
contracte exportatorul trebuie sa depuna la agentie o suma totala de 54.340.000
lei. Pentru aceasta suma, daca ar fi depusa la vedere (20% dobanda anuala),
in contul importatorului, ar beneficia pe perioada de 2 luni de o dobanda
de 54.340.000 x 20% / 6 = 1.811.333 lei. In total acest importator pentru a
bloca cursul de schimb la 50.000 Euro suporta un efort financiar de 2.471.333
lei. Aceasta suma platita elimina un risc de pierdere potentiala de 28.500.000
lei, pierdere care, daca ar fi aparut, ar fi diminuat considerabil veniturile
exportatorului. Aceste cifre sunt suficient de elocvente si concluzia este urmatoarea:
Pentru a planifica veniturile viitoare cu schimbul valutar exista un procedeu
sigur, facil si eficient numit “Hedging pe scadere”.
Veniturile, in lei, aferente unei incasari valutare determina in
cea mai mare parte profitul unei afaceri in care se comercializeaza produse
pentru export. Stabilirea unui buget de venituri si cheltuieli in conditii
de fluctuatie a veniturilor este foarte dificila, dar o strategie de hedging
inlatura variatia veniturilor dintr-un export, conform schemei de mai
jos.
In primul grafic este prezentata ponderea si cuantumul profitului intr-o
afacere ce consta din export. In conditiile in care preturile de achizitie
limiteaza cheltuielile la 1.300 mil.lei, iar veniturile sunt oscilante, ponderea
si cuantumul profitului scade odata cu scaderea cursului de schimb. Cursul de
schimb este caracteristica definitorie a incasarii valutare (veniturilor).
Se poate observa ca la un curs de 0,9300 USD/EUR exportul se efectueaza in
conditii de profit minim, acesta avand un nivel de 25,25 mil.lei, iar
la un curs de 0,9700 lei profitul este maxim la un nivel de 82,25 mil.lei.
In cel de-al doilea grafic este reprezentata evolutia si cuantumul profitului
in urma aplicarii strategiei de hedging la cursul de 0,9500 USD/EUR. Trebuie
remarcat faptul ca profitul ramane constant si este de 53,75 mil.lei la un buget
de cheltuieli de 1.300 mil.lei. Scaderea veniturilor din schimbul valutar este
compensata cu profit din contractele futures (la cursuri de 0,9300 si 0,9400
USD/EUR) sau cresterea veniturilor din schimbul valutar este compensata cu pierdere
din contractele futures (la cursuri de 0,9600 si 0,9700 USD/EUR). Pe langa
acestea, mai apare pozitia de cheltuieli cu comisioane (2,5 mil.lei), dar care
raportate la evolutia profitului din schema precedenta sunt foarte mici. Daca
strategia de hedging este considerata ca fiind o polita de asigurare, aceste
comisioane pot fi luate si ele ca fiind costuri de asigurare. Profitul ramane
constant indiferent de evolutia cursului valutar. Ceea ce se modifica este profitul
sau pierderea din futures care sa compenseze cresterea sau scaderea veniturilor
cu schimbul valutar. In grafic, linia zero corespunde nivelului de venituri
aferente unui curs de 0,9500 USD/EUR.
3. Contractele options.
Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu a implementat mecanismul de tranzactionare
a optiunilor pentru prima oara in Romania pentru a raspunde nevoilor
tot mai diversificate ale clientilor sai. Piata optiunilor a devenit accesibila
tuturor celor interesati din 1 noiembrie 1998.
3.1. Avantajele optiunilor
Optiunile sunt instrumente financiare folosite cu succes de operatorii de pe
piettele bursiere dezvoltate deoarece ele ofera oportunitati multiple. Cel mai
important avantaj al optiunilor este acela ca, asumandu-si un risc limitat
- cel al pierderii primei platite initial - cumparatorii pot obtine castiguri
nelimitate. Cu alte cuvinte, suma maxima pe care o poate pierde un cumparator
este egala cu prima platita vanzatorului la incheierea contractului. Din
acest motiv, optiunile sunt utilizate cu mare succes in scop de hedging,
limitand considerabil costurile agentilor care doresc sa se protejeze
in plus, Casa Romana de Compensatie a stabilit pentru optiuni un sistem
de marje deosebit de avantajos.
Astfel, cumparatorilor de optiuni nu li se solicita marje pana in
momentul exercitarii optiunii, moment din care ea devine un contract al pietei
suport cu toate drepturile si obligatiile aferente. Vanzatorii de marje
sunt si ei avantajati in ceea ce priveste sistemul de marje. Astfel, vanzatorului
unei optiuni i se solicita o marja initiala cu 150.000 lei mai mica decat
marja initiala necesara pentru deschiderea unei pozitii pe piata futures a indicelui
BET(ROL). Optiunile pot asigura astfel un efect de levier mai ridicat decat
celelalte instrumente financiare. Optiunile reprezinta o alternativa avantajoasa
la vanzarea short a actiunilor nepermisa inca pe piata de capital
de la noi.
3.2. Modalitati de iesire dintr-o optiune
Exista trei posibilitati de iesire de pe piata optiunilor:
- exercitarea optiunii inainte de scadenta. Cand o optiune call
sau put este exercitata inainte de scadenta, investitorul devine long
sau short pe activul suport si primeste imediat ccontravaloarea in numerar
a valorii intrinseci a optiunii daca initiaza simultan o tranzactie inversa
pe piata activului suport. Spre deosebire de optiunile de tip european care
pot fi exercitate numai la scadenta, optiunile de tip american pot fi exercitate
in orice moment pana la scadenta. Cand o optiune call sau put este exercitata
inainte de scadenta, investitorul devine long sau short pe un contract futures
pe indicele BET(ROL) si primeste imediat contravaloarea in numerar a valorii
intrinseci a optiunii daca initiaza simultan pe piata futures a indicelui o
tranzactie inversa celei rezultate din exercitare. De exemplu, daca o optiune
call 350 este exercitata cand pretul futures este de 356 cumparatorul incaseaza
o suma de 60.000 lei = (356 - 350) x 10.000 lei, iar daca o optiune put 350
este exercitata cand pretul futures este 342 cumparatorul incaseaza o suma de
80.000 lei = (350 - 342) x 10.000 lei. Prin urmare, investitorul poate iesi
din aceasta pozitie printr-o tranzactie futures de compensatie sau poate continua
sa detina pozitia futures. Daca pozitia futures nu este inchisa ea va trebui
marcata la piata in ziua urmatoare ca oricare alta pozitie futures. Daca optiunea
este exercitata la scadenta, cel ce o exercita primeste o suma in numerar egala
cu diferenta dintre pretul de cotare futures din ziua de scadenta si pretul
de exercitare. Pretul de cotare futures din ziua de scadenta a optiunilor coincide
cu valoarea indicelui BET(ROL) comunicata de Bursa de Valori din Bucuresti in
acea zi.
- Compensarea optiunii. Daca optiunea a crescut in valoare se poate realiza
profit prin simpla vanzare pe piata. Cumparatorul si/sau vanzatorul
optiunii isi lichideaza pozitia prin initierea unei tranzactii opuse,
eliminand sau transferand unei alte persoane toate drepturile sau obligatiile
viitoare.
- Asteptarea datei scadente. Daca optiunea este in afra banilor, ea ramane
neexercitata; cumparatorul va pierde prima platita initial. In aceasta
situatie, obligatia vanzatorului este anunlata si acesta ramane
cu prima incasata. Daca detii o optiune in bani ea va fi automat
exercitata la scadenta de catre Casa Romana de Compensatie.
3.3. Strategii ale tranzactiilor cu optiuni
Optiunile asupra contractelor futures, denumite generic optiuni pe futures,
sunt tranzactionate numai pe pietele futures organizate de catre bursele de
marfuri. Aceste optiuni acorda detinatorilor dreptul de a cumpara sau de a vinde
un anumit contract futures. Astfel, un cumparator de optiune call are dreptul
de a lua o pozitie de cumparare in contractul futures respectiv, la pretul de
exercitare specificat in optiune, iar un cumparator de optiune put are dreptul
de a lua o pozitie de vanzare in contractul futures respectiv, la pretul de
exercitare specificat in optiune.
Vanzatorul unei optiuni pe futures isi asuma obligatia de a lua o pozitie in
contractul futures de baza, opusa pozitiei la care are dreptul cumparatorul
optiunii. in momentul exercitarii, un vanzator al optiunii respective este ales
la intamplare de catre casa de compensatie si desemnat sa ia pozitia futures
respectiva. La fel ca si pe piata futures, cumparatorii si vanzatorii de contracte
cu optiuni Isi pot inchide pozitiile prin operatiuni de offset.
Optiunile pot fi utilizate pentru elaborarea unor strategii de hedging deoarece
ofera agentilor economici posibilitati multiple in gestionarea riscului. Astfel,
contractele cu optiuni reprezinta o protectie substantiala impotriva fluctuatiilor
nefavorabile ale pretului activului de baza, oferind, in acelasi timp, oportunitati
de obtinere a unor profituri (de data aceasta in urma unor modificari avantajoase
ale preturilor). Aceste facilitati sunt obtinute, insa, prin plata unui
pret, denumit prima.
Comerciantii care incheie tranzactii futures utilizand strategii
de hedging urmaresc fixarea pretului la un anumit nivel, pentru o data ulterioara.
Spre deosebire de acestia, cei care tranzactioneaza optiuni in scop de hedging
urmaresc stabilirea unui prag (inferior sau superior) in evolutia viitoare a
pretului. Astfel, un hedger care actioneaza pe piata cu optiuni poate stabili
un prag inferior in evolutia pretului (adoptand o pozitie de cumparare
cu optiuni put) sau un prag superior (adoptand o pozitie de cumparare
in optiuni call), concomitent avand si posibilitatea inregistrarii
unui profit, ca urmare a evolutiei favorabile a pretului.
Protectie prin cumparare de contracte cu optiuni put
Managerul unui fond de investitii administreaza 1000 de titluri ale unei societari
petroliere, iar pretul pietei este de 5000 u.m. / titlu in acest moment. Portofoliul
din care fac acestea parte a inregistrat in trecut rezultate pozitive.
Managerul se teme de o rasturnare a evolutiei curente de pe piata de capital
in urmatoarele trei saptamani; totusi ezita sa modifice semnificativ
raportul dintre componentele portofoliului. In scopul protejarii valorii portofoliului
actual, managerul patrunde pe piata optiunilor pe futures si achizitioneaza
un contract cu optiune de tip put cu prima de 300 u.m./titlu asupra unui contract
futures care contine 1000 de titluri ale societatii petroliere respective. Pretul
de exercitare este de 4995 u.m.
Daca