|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Determinarea cheltuielilor de productie si Pragul de rentabilitate g4y2yd | ||||||
|
||||||
Cuprins
Introducere In secolul XIX managmentul incepe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri si orientari, el fiind considerat ca o arta, un proces de activitate, o stiinta cu legitati si principii proprii. Conform unor definiri a Asociatiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obtine rezultate prin altii asumandu-se responsabilitati pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul inconjurator, a lua decizii vazand finalitate firmei, a avea incredere in subalterni, increditandu-le responsabilitatea si lor.” In lucrarea data vom incerca sa caracterizam o componenta a economiei nationale cum este intreprinderea. Vom determina pentru inceput cheltuielile de productie, si anume costul materiei prime, materialelor auxiliare si a utilajelor din afara; 1. remunerarea muncii; 2. contribuitii la asigurari; 3. uzura; 4. alte cheltuieli. Determinand cheltuielile putem calcula pretul de cost cu ridicata inclusiv TVA. Avand pretul putem trece la procedura la calcul a rezultatelor financiare care include: determinarea profitului, rentabilitatii si productivitatii muncii. Scopul lucrarii este determinarea pragului de rentabilitate. 1. Determinarea cheltuielilor de productie Elemente principale ale cheltuielilor de productie sunt: 1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii si a materialelor auxiliare. Alcatuim tabelul cheltuielilor pentru materia prima piese accesorii si materiale auxiliare (tab.1). Tabelul 1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare si utilitatilor din
afara 1.1.2. Costul unitatilor din afara Consumul energiei electrice se determina separat pentru scopuri tehnologice si pentru iluminare: a. Pentru scopuri tehnologice energia electrica se determina astfel: E= M×Fef×m×n×k0×ki/Kp×h, unde: Obtinem: E=0,58×1822×1×86×0,8×1/(0,9×0,9)=89.75 mii kW/ora. b. Consumul de energie electrica in scopuri de iluminare se determina
dupa formula: atunci: c. Consumul de apa se determina dupa formula: A=C×Fm×N/(8×1000), unde: A=50×1816×123/8×1000=1396 m3. d. Consumul de energie termica se determina dupa formula: Et=q×T×=q×T×Y/e×1000; unde: q -; consumul de energie termica, kkal/ora pentru un m3 de incapere; Atunci: Rezultatul calculelor il introducem in tabelul 2. Tabelul 2. Cheltuieli de energie electrica, apa si energie termica. Conform datelor din tabelele 1 si 2 (total) cheltuieli pe primul element al cheltuielilor alcatuiesc: T1tot + T2tot = 157,91 + 1010,7 = 1168,61 mii lei. 1.2. Remunerarea munciiAl 2-lea element al cheltuielilor de productie il constituie remunerarea
muncii. a. Adica, pentru muncitorii principali salariul tarifar se determina reiesind
din tariful pentru o ora al categoriei date si manopera programului de productie
la felul de complexitate a lucrarilor date. , unde: ti -; tariful pentru o ora de categoria i. b. Fondul tarifar pentru muncitorii auxiliari se determina dupa grade de calificare. Tariful pentru o ora pentru un muncitor auxiliar pe perioada data si fondul efectiv de timp pentru un muncitor: , c. Fondul tarifar pentru conducatori, specialisti si slujbasi se determina ca produsul dintre salariul de stat lunar, 11luni lucratoare in an si numarul de persoane de categoria data pentru postul dat. 1.2.1 Determinarea numarului de personal Pentru a calcula cheltuielile pentru retributie e necesar de cunoscut numarul
de personal suficient pentru lucrul intreprinderii. In functie de
rolul sau in producere personalul se clasifica in urmatoarele categorii: 4. personal de deservire; 5. paza; 6. ucenicii. 1. Determinarea numarului de muncitori principali se face dupa manopera programului de productie folosind formula: Nmpij = Mppij / Fef m × Kin, unde: Determinam fondul efectiv de timp pentru un muncitor si balanta de timp pentru un muncitor intr-un an. Tabelul 3. Fondul efectiv de timp al unui muncitor Tabelul 4. Fondul de timp pentru utilaj 1. Calculam numarul de muncitori principali: -; pentru lucrari de asamblare: NIII=Mppij/Fef×kin=10000×1,5/(1816×1,11)˜8 persoane, -; pentru lucrari de montare: NII=10000×2,5/1816×1.14˜12 pers., -; pentru lucrari de reglare: NIV=10000×3/1816×1,17˜14 pers., Tabelul5. Numarul de muncitori principali pe grade de calificare. 2. Numarul muncitorilor auxiliari se determina dupa numarul de locuri de munca si norma de deservire utilizand urmatoarea formula: Nmijaux=LMij×m×ki/ndij, unde: Numarul locurilor de munca determinam dupa formula: LMij=? Mppi/Fef.ut×kin, unde: kin -; coeficientul de indeplinire al normei; -; pentru operatia de asamblare: LMa=(1.9+1,5)× 10000/1822×1,11=17 pers.; -; pentru operatia de montare: LMm=(2,5+2,7+3,6)× 10000/1822×1,14˜42 pers.; -; pentru operatia de reglare: LMr =(3+0.8)× 10000/1822×1,17˜27 pers. Determinand numarul locurilor de munca putem trece la calculul muncitorilor
auxiliari pentru operatiile de completare, controlul calitatii, lacatusi, deservirea
cu transport intern. Nas+reg=17+27=44; Ncompl= 3 persoane. Calculam procentul raportului: 4/44×100%=9,09%. NIIcomp=8×9%/100%˜1 persoana, Folosind algoritmul descris repartizam muncitorii auxiliari pe grade de calificare. · controlori: · lacatusi: NIIlacatusi=21×4,6%/100%˜1 pers., NIIIlacatusi=40×4,6%/100%˜2pers., NV repart=13×4,6%/100%˜1 pers.; · de deservire a transportului intern: Rezultatele calculelor le introducem in tabela 6. Tabela 6. Numarul muncitorilor auxiliari pe grade de calificare 3. Numarul conducatorilor, specialistilor si slujbasilor se determina reiesind din proportia 1:10 din numarul muncitorilor principali si auxiliari, tinand cont de structura de conducere a firmei, adica: Ncss=(86+25)×0,1˜11 persoane. Acest numar il impartim conform orgonogramei de conducere, pe posturi, indicand numarul conducatorilor, specialistilor si slujbasilor la fiecare post. Schema organizatorica a intreprinderii 4. Determinarea numarului persoanelor de deservire.Numarul persoanelor de deservire il vom determina reiesind din suprafata necesara pentru deservire si norma de deservire (250÷300 m/om). Suprafata de deservire o estimam reiesind din numarul de personal si suprafata pentru un loc de munca. S=(86+25+11)×2,2=268,4 m2 Ndeservire=268,4/250˜1 pers. Deci, avem nevoie de persoane pentru a deservi intreprinderea. 1.2.2 Determinarea salariului de baza si suplimentar pe categorii de personal.a. Pentru muncitorii principali. Folosim coeficientul 80/169. unde: FsII=(80/169) ×1,29×10000×2.5=15.3 mii lei, Sumand aceste salarii primim fondul tarifar pentru muncitorii principali FTm.p.= S Fs=15,3+31,6+72,8+31,2=150,9 mii lei. b. Pentru muncitorii auxiliari folosim coeficientul 80/169, fondul efectiv
de lucru a utilajului, coef. tarifar si numarul de muncitori auxiliari de calificare: FsI=(80/169)×1822×3=2,59mii lei, Sumand aceste salarii abtinem fondul de salarii pentru muncitorii auxiliari. c. Pentru conducatori, specialisti, stabilim salarii pentru fiecare in parte, datele le inlocuim in tabela 7: Deci fondul tarifar pentru conducatori, specialisti si slujbasi alcatuieste
86900 lei. Tabelul 8. Fondul de remunerare Asigurarile sociale constituie 31% din leafa de baza si suplimentara. Al IV-lea element al cheltuielilor de productie il constituie uzura. Compensarea uzurii atat fizica cit si morala se infaptuieste cu ajutorul reparatiilor sau prin inlocuirea fondurilor fixe uzate cu alte noi. In forma valorica restituirea uzurii se infaptuieste datorita acumularii fondurilor fixe uzate pe un cont special. Vom introduce valoarea de balanta a uzurii in tabelul 9. Tabelul 9. Uzura anuala 1.5. Alte cheltuieli Al V-lea element al cheltuielilor de producere il constituie “Alte cheltuieli”. Acest element se determina tinand cont ca valoarea acestor cheltuieli care nu se atarna catre primele patru elemente si alcatuiesc in medie circa 5% din suma cheltuielilor pe elementele precedente. Valoarea acestui element il vom calcula in tabelul de mai jos. Tabela 10. Cheltuieli de productie Profitul exprima expresia valorica a valorii nou create. Pentru a determina profitul trebuie mai intai sa determinam pretul de cost al unei unitati de produs: Pc=TCP/PP, unde: TCP -; total cheltuieli de productie, PP -; programul de productie, deci, Pc=1871,66/10000=187,1 lei. Pretul de desfacere al intreprinderii se calculeaza: Pd=187,1×1,25=233,9 lei (fara TVA), Pretul de desfacere a intreprinderii este 233,9 lei inclusiv TVA (20%) este 280,7 lei. Acum determinam profitul. El se determina ca diferenta dintre pretul de desfacere (cu ridicata) a intreprinderii si pretul de cost al unei unitati de produs. Rezultatul acestei diferente il inmultim la programul de productie si obtinem profitul brut al intreprinderii. Prof =Pd-;Pc=233,9-187,1=46,8 lei, Impozitul pe profit constituie 28% indiferent de marimea lui. Profitul net este diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit: Pnet=Profbrut-;Iprof=468-;131,04=336,96 mii lei, Deci, intreprinderea va avea un profit 336,96 mii lei. 2.2. Determinarea rentabilitatii Rentabilitatea este indicatorul relativ al rezultatelor financiare si ca de obicei poate fi exprimata prin diferenta dintre rata rentabilitatii si marimea relativa care exprima gradul in care capitalul aduce profit. Anume in profit si rentabilitate se reflecta rezultatele activitatii intreprinderii. Profitul indica efectul activitatii, iar rentabilitatea - eficienta. Rentabilitatea se determina dupa formula: Rprof=Pnet/Cp.v×100% sau R=Profbrut/Cpv×100%, unde: Obtinem: Atunci: Deci rata rentabilitatii constituie - 18% 2.3. Determinarea productivitatii muncii Productivitatea muncii - este indicatorul ce indica gradul de eficienta a oamenilor care se caracterizeaza datorita manoperei unei unitati de productie finita sau prin volumul de productie produs intr-o unitate de timp pe cap de muncitor. Are ca baza 2 indicatori: a) indicatorul direct; b) indicatorul indirect (manopera). In realitate productivitatea muncii se aseamana cu q dupa indicatorul
direct, ce se determina astfel: q=V/N, unde: q=V/N=10000/11= 90 buc./pers q=Pd×PP/Nmunc=233,9×10000/111=21,07 mii lei. 3. Determinarea pragului de rentabilitatePentru a determina pragul de rentabilitate avem nevoie de cheltuieli fixe,
de cele variabile si venituri de la vanzari. Profitul net al intreprinderii este: Pnet=154.42 mii lei, cheltuielile totale de producere, sunt de 857.76 mii lei. |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|