SITUATIA NETA z9z1zn
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in datorii.
SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII
INDICATORI ANUL 1997 sfarsitul anului 1998 sfarsitul anului 1999 sfarsitul anului 2000
TOTAL ACTIV 11305661 86829329 103087813 123077986
DATORII 3306584 6531815 10532362 10840145
SITUATIE NETA 7999076 80297515 92555452 112237841
VARIATIA SITUATIEI NETE 72298438 12257937 19682389

Situatia neta 97 = 11305661 - 3306584 = 7999076
Situatia neta 98 = 868829329 - 6531815 = 80297515
Situatia neta 99 = 103087813 - 10532362 = 92555452
Situatia neta 00 = 123077986 - 10840145 = 112237841

Variatia situatiei nete98/97 = Situatia neta 98 - Situatia neta 97 = 72298438
Variatia situatiei nete99/98 = Situatia neta 99 - Situatia neta 98 = 12257937
Variatia situatiei nete00/99 = Situatia neta 00 - Situatia neta 99 = 19682389

Situatia neta prezinta o crestere in timp, fapt ce semnifica o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.In toata perioada se observa o crestere a situatiei nete acest lucru aratand o imbogatire a patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.

FONDUL DE RULMENT

Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor potrivit caruia alocarile permanente (imobilizari) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).
Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete de amortizare

INDICATORI inceputul anului 1998 sfarsitul anului 1998 sfarsitul anului 1999 sfarsitul anului 2000
CAPITALURI PROPRII 7999076 80297515 92555452 112237841
DATORII FINANCIARE 0 0 0 1205939
IMOBILIZARI NETE 8044206 83994763 97294903 116078789
FOND DE RULMENT -45129 -3697249 -4739451 -2635009
VARIATIE FR -3652119 -1042203 2104442

FR 97 = (7999076+0) - 8044206 = -45129
FR 98 = (80297515 + 0) - 83994763 = - 3697249
FR 99 = (925555452 +0) - 97294903 = -4739451
FR 00 = (112237841 + 1205939) - 116078789 = -2635009
VARIATIA FR 98/97 = -3697249 - (-45129) = -3652119
VARIATIA FR 99/98 = -4739451 - (-3697249) = - 1042203
VARIATIA FR 00/99 = -2635009 - (-4739451) = 2104442

Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica de investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata.

In anul 2000 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ este la jumatate fata de valoarea anului precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE
NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

INDICATORI ANUL 1997 sfarsitul anului 1998 sfarsitul anului 1999 sfarsitul anului 2000
STOCURI 753777 494092 273839 545942
CREANTE 885917 829320 717386 614770
DATORII DE EXPLOATARE 3306584 6531815 10532362 9634206
NFR -1666890 -5208403 -9541137 -8473494
VARIATIA NFR -3541512 -4332734 1067643

NFR97 = (753777 + 885917) - 3306584 = - 1666890
NFR98 = (494092 + 829320) - 6531815 = -5208403
NFR99 = (273839 + 717386) - 10532362 = - 9541137
NFR00 = (545942 + 614770) - 9634206 = - 8473494

VARIATIA NFR98/97 = -5208403- (- 1666890) = - 3541512
VARIATIA NFR 99/98 = - 9541137- (-5208403) = - 4332734
VARIATIA NFR 00/99 = - 8473494- (- 9541137) = 1067643
NFR este de asemenea negativ. Exista un surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.

TREZORERIA NETA (TN)

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
FOND DE RULMENT -45129 -3697249 -4739451 -2635009
VARIATIE FR -3652119 -1042203 2104442
NFR -1666890 -5208403 -9541137 -8473494
VARIATIA NFR -3541512 -4332734 1067643
TREZORERIE NETA 1621761 1511154 4801686 5838485
VARIATIA TN -110607 3290532 1036799

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 1999 fata de 1998 si respectiv in 2000 fata de 1999 reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.

ANALIZA REZULTATELOR DE GESTIUNE ALE FIRMEI

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
VANZARI MARFURI 2142879 1998943 3254892 3761390
CH. CU MARFURILE 1372136 1154011 1695766 1624260
MARJA COMERCIALA 770743 844932 1559126 2137130

PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA
+/- PRODUCTIA STOCATA
+ VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMO

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
PRODUCTIA VANDUTA 12431706 14000302 19585302 25655039
PRODUCTIA STOCATA 0 26855 116059 117148
VENITURI DIN PROD. IMO. 2195581 3286968 3701827 3546148
PRODUCTIA EXERCITIULUI 14627287 17314125 23403188 29318335

VALOAREA ADAUGATA = MARJA COMERCIALA
+ PRODUCTIA EXERCITIULUI
- CONSUMURI DE LA TERTI
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firma de la terti. Acesta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firma prin capacitatea de autofinantare.

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
MARJA COMERCIALA 770743 844932 1559126 2137130
PRODUCTIA EXERCITIULUI 14627287 17314125 23403188 29318335
CONSUM TERTI 6389396 7555413 8617021 9834038
VALOAREA ADAUGATA 9008634 10603644 16345293 21621427
EXCEDENTUL BRUT
AL EXPLOATARII (EBE) = VALOAREA ADAUGATA
+SUBVENTII
- CHELTUIELI PERSONAL
-IMPOZITE SI TAXE
INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
VALOAREA ADAUGATA 9008634 10603644 16345293 21621427
VENITURI DIN SUBVENTII 0 0 0 0
CH. CU IMPOZITE SI TAXE 78806 236441 992070 1342698
CH. CU PERSONAL 1297336 2325215 3922119 3730050
EBE 7632492 8041988 11431104 16548679

EBE exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, tinand cont de faptul ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. EBE exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare, a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).

REZULTATUL EXPLOATARII = EBE

+ RELUARI ASUPRA PROVIZIOANELOR
+ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
- AMO SI PROVIZIOANE CALCULATE
- ALTE CH. EXPLOATARE

Profitul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).

REZULTAT CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII
+VENITURI FINANCIARE
- CHELTUIELI FINANCIARE

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
REZULTAT EXPLOATARE 7408527 7963459 11067023 16012710
VENITURI FINANCIARE 1406590 615145 606178 1632646
CHELTUIELI FINANCIARE 71992 85050 6920 404825
REZULTATUL FINANCIAR 1334598 530095 599258 1227821
REZULTATUL CURENT 8743125 8493554 11666281 17240531

REZULTATUL NET = REZULTATUL CURENT
+ REZULTATUL EXTRAORDINAR
(- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT)
- IMPOZIT PE PROFIT

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
REZULTATUL CURENT 8743125 8493554 11666281 17240531
VENITURI EXCEPTIONALE 295159 68741 18845 309114
CHELTUIELI EXCEPTIONALE 34096 100089 47797 274673
REZULTAT EXCEPTIONAL 261063 -31348 -28952 34441
VENITURI TOTALE 18480542 19998740 27345851 35075443
CHELTUIELI TOTALE 9476354 11536534 15708522 17800471
REZULTAT BRUT 9004187 8462206 11637329 17274972
IMPOZITUL PE PROFIT 3162110 2946783 3532385 2404685
REZULTAT NET 5842077 5515423 8104945 14870287

CAPACITATEA DE
AUTOFINANTARE(CAF) = VENITURI INCASABILE - CHELTUIELI PLATIBILE

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a firmei, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Se poate determina prin doua metode :

Metoda deductiva
CAF = EBE + ALTE VENITURI EXPL. INCASABILE
- ALTE CHELTUIELI EXPL. PLATIBILE
+ VENITURI FIN. SI EXTRAORDINARE INCASABILE
- CH. FIN. SI EXTRAORDINARE PLATIBILE
-IMPOZIT PE PROFIT
- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
EBE 7632492 8041988 11431104 16548679
ALTE VEN. EXPL. INCASABILE 8627 1786 62748 53958
ALTE CH. EXPL. PLATIBILE 3457 277 1 0
VEN. FIN. SI EXCEP. INCASABILE 1228820 324543 132487 519987
CH. FIN .SI EXCEP. PLATIBILE 34096 101723 47797 296960
IMPOZITUL PE PROFIT 3162110 2946783 3532385 2404685
CAF 5670275 5319535 8046156 14420979

Metoda aditiva:
CAF = REZULTAT NET
+CHELTUIELI CALCULATE
- VENITURI CALCULATE

INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000
REZULTAT NET 5842077 5515423 8104945 14870287
CH. CALCULATE 301127 163455 433747 972465
VENITURI CALCULATE 472929 359343 492536 1421773
CAF 5670275 5319535 8046156 14420979

Capacitatea de autofinantare exprima un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a firmei. Ea nu are decat un caracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare efective. Or, surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete in ultimele doua exercitii financiare dovedeste ca cea mai mare parte a acestei capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR

CASH-FLOW DE GESTIUNE
CFgest = PN + AMO + DOB

REZULTAT NET 5515423 8104945 14870287
AMORTIZARE 687340 1616325 3329194
DOBANZI 0 0 10287
Cfgest. 6202764 9721270 18209768
VARIATIA IMO 76637898 14916465 22113079
VARIATIA NFR -3541512 -4332734 1067643
CFD -66893622 -862461 -4970955

Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei (actionarii). Marimea efectiva a acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si imprumutate.

CASH-FLOW DISPONIBIL
CFD = CFgest - Cresterea economica
CFD = CFgest - DIMO - DNFR

In perioada analizata firma inregistreaza un cas-flow disponibil negativ, adica activitatea firmei nu genereaza un flux de lichiditati catre actionari, ci dimpotriva, este necesara o atragere de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa. Acest flux financiar negativ are drept cauza rata inalta de inflatie din acesti ani, care a determinat pe de-o parte cresterea preturilor la materiale, marfuri si produse, iar pe de alta parte modificarea imobilizarilor (DImo>0), ceea ce a dus la o depreciere a capitalurilor, determinand astfel scaderea cash-flow-ului de gestiune.
Defalcat in raport cu cele doua destinatii ale sale, cash-flow-ul disponibil se prezinta astfel:
CFD = CFDactionari + CFDcreditori unde: CFDactionari = PN - VariatiaCPR
CFDcreditori = DOBANZI - Variatie DATORII FINANCIARE

INDICATOR 1998 1999 2000
VARIATIE CPR 72298438 12257937 19682389
REZULTAT NET 5515423 8104945 14870287
CFDactionari -66783015 -4152992 -4812102
VARIATIE DAT.FIN 0 0 1205939
DOBANZI 0 0 10287

CFDcreditori 0 0 -1195652
CFD -66783015 -4152992 -6007754

Pe anii 1998 si 1999, unde exista in cadrul firmei doar o categorie de investitori, valoarea CFDactionari va corespunde valorii CFD.
Marimea negativa a CFDactionarI nu reflecta neaparat o stare nefavorabila pentru firma. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentiala pe seama cash-flow-lui de gestiune (care in cazul actionarilor apare sub forma de profit net) este mai mica decat fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii. Desi in aceasta perioada rata de distribuire a dividendelor a fost in medie de 45% din profitul net, rata ridicata a influatiei a determinat cresterea postului bilantier de rezerve, si deci implicit a capitalurilor proprii.
In anul 2000 firma apeleaza la credite bancare pe termen lung. Astfel, in anul respectiv CFDcreditori a carui valoare este negativa, releva o atragere de resurse din afara firmei pentru acoperirea cresterii stocurilor si creantelor in anul 2000.

ANALIZA RENTABILITATII
Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.

Rec = (EBIT1-TAX1) AE0 = (PN1+ DOB1) / AE0
AE = IMO + VARIATIE NFR
Rfin = PN1 / CPR0
INDICATOR 1998 1999 2000
REC 0,689507502 0,10093643 0,160774689
RFIN 0,689507502 0,10093643 0,160663545

Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care sa asigure autofinantarea cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor.
Deoarece in anii 1998 si 1999 firma nu este indatorata, rentabilitatea ei economica va fi egala cu cea financiara. Marimile rentabilitatii financiare indica eficienta plasamentului facut de actionari in firma. Aceasta are capacitatea de a remunera actionarii prin dividende, de a constitui rezerve si de a asigura continuitata si dezvoltarea activitatii din surse proprii, si anume rezultatul net al exercitiului.
In luna decembrie a anului 2000 firma contracteaza un imprumut pe termen lung in suma de 1.205.939.000 lei, cu o rata anuala de dobanda de 17,12%, datorie pentru care in cursul lunii s-a platit o dobanda egala cu 10.287.000 lei. Apelarea la creditul bancar modifica marimea rentabilitatilor. Astfel, in anul 2000, corelatia intre cele 3 rate de rentabilitate este: Rfin < Rec < Rdob. Aceasta situatie releva faptul ca firma nu realizeaza o gestiune financiara corecta in ceea ce priveste utilizarea capitalurilor sale.
Prin contractarea de datorii pe termen lung firma isi asuma in plus un risc de indatorare, care in mod normal ar trebui sa-i aduca o rentabilitate suplimentara. Insa firma nu beneficiaza de un efect de levier.
Rfin = Rec + (Rec - Rdob)*Datfin/CPR
Rfin = 0,160774689 + (0,160774689 - 0,17111898)*0,010744496 = 0,160663545
Efect de levier = (Rec - Rdob)*Datfin/CPR = -0.000111144
Deci, capitalurile imprumutate nu sunt utilizate eficient. Cu fiecare unitate imprumutata se pierd aproximativ 0,0115 puncte procentuale din capitalurile actionarilor, iar in conditiile mentinerii constante a rentabilitatii economice, majorarea datoriilor financiare ar putea genera o situatie nefavorabila pentru firma.
Se constata, din analiza marimilor coeficientului de elasticitatea a profitului curent (e), ca apelarea la credite generatoare de dobanzi conduce la o crestere a pragului de rentabilitate, deci o crestere a variabilitatii profitului curent in raport cu cifra de afaceri (de la 0,873627 la 1,6594969). e = (DPRcurent/PR0) / (DCA/CA0)

INDICATOR 1997 1998 1999 1999 2000 2000
REZ. CRT. 8743125 8493554 8493554 11666281 11666281 17240531
D REZ. CRT -249571 3172727 5574250
CA 14574585 15999245 15999245 22840194 22840194 29416429
D CA 1424660 6840949 6576235
COEF. e -0,292019528 0,87362765 1,6594969

Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la alegerea directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii.
Rec = (PN1+DOB1)/AE0 = (PN1+DOB1)/CA0 * CA0/AE0 = Rata marjei brute * Rata rotatie a activului economic in cifra de afaceri
INDICATOR 1998 1999 2000
RATA MARJEI BRUTE 0,378427461 0,50658296 0,651508214
RATA ROTATIE 1,822033477 0,19924956 0,246773081
REC 0,689507502 0,10093643 0,160774689
Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului pret/cost. In Romania activitatea de turism constituie un secor puternic concurential, deci cresterea marjei brute poate fi facuta pana la un anumit nivel limita stabilit in functie de tarifele si costurile practicate de firmele mari din acest domeniu.
De asemenea, rentabilitatea economica poate fi ameliorata prin cresterea factorului calitativ asupra caruia nu exista restrictii exterioare firmei. Astfel, se pot fructifica avantajele unei specializari profunde in prestarea unui anumit serviciu sau a unei diversificari a serviciilor firmei.

Rfin = PN/CPR = PN/CA * CA/AE * AE/CPR = Rata marjei nete * Rata de rotatie a activului economic in CA * Rata de structura a capitalurilor

INDICATOR 1998 1999 2000
RATA MARJEI NETE 0,378427461 0,50658296 0,651057824
RATA ROTATIE 1,822033477 0,19924956 0,246773081
RATA STRUCTURA 1 1 1
RFIN 0,689507502 0,10093643 0,160663545

La randul ei si rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ, a factorilor calitativi sau a ambilor.

Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa eliminarea tuturor cheltuielilor. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor, insa avandu-se in vedere situatia firmelor concurente.
De asemenea, rentabilitatea financiara poate creste prin cresterea ratei de rotatie, adica printr-o exploatare extensiva a activului economic, sau prin cresterea indatorarii firmei, dar numai cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.

ANALIZA RISCULUI
LICHIDITATEA
Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.
RATA LICHIDITATII GENERALE = ACR/DAT. EXPLOATARE
RATA LICHIDITATII PARTIALA = ACR-STOCURT / DAT. EXPLOATARE
RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI / DAT.EXPLOATARE
INDICARORI 1997 1998 1999 200
RATA LICHID. GEN. 98,6352% 43,3963% 55,0011% 72,6494%
RATA LICHID. PARTIALE 75,8389% 35,8319% 52,4011% 66,9827%
RATA LICHID. IMEDIATE 49,0464% 23,1353% 45,5898% 60,6016%

In comparatie cu valorile referinte minime, se poate observa ca firma se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste plata datoriilor devenite scadente rezultate din operatiile curente si din prelevarile obligatorii.
Cu exceptia primului an (1997) din perioada analizata, in care valorile ratelor de lichiditate tind catre cele de referinta, in anii urmatori firma se afla in incapacitate de plata a datoriilor scadente sub 1 an.
Rata lichiditatii generale este subunitara, ceea ce semnifica inexistenta fondului de rulment, deci firma nu dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante.
De asemenea, firma intalneste dificultati in onorarea datoriilor pe termen scurt din creante, fapt evidentiat de valorile ratei lichiditatii partiale, care este mai mica de 0,8. Aceeasi probleme apare si in situatia achitarii obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati, acestea din urma fiind mult prea mici la un moment dat in comparatie cu marimea datoriilor devenite scadente la acel moment.
Evolutia celor 3 rate de lichiditate in perioada analizata este similara, in sensul ca in 1998 se inregistreaza o scadere brusca a capacitatii de plata a datoriilor de exploatare. La sfarsitul anului 2000 se observa o ameliorare a situatiei firmei in acest sens, insa valorile continua sa fie sub cele de referinta.
Din punct de vedere al lichiditatii, firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele.
O solutie indicata pentru perioada urmatoare de activitate ar fi pe de o parte realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu luarea in considerare alimitelor impuse de riscul indepartariiclientilor spre alti furnizori.
Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.
De asemenea o gestiune adecvata a stocurilor si o politica mai putin agresiva in ceea ce priveste fondul de rulment pot determina o ameliorare a lichiditatii.

SOLVABILITATEA
Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor impuse adesea de catre banci.
Firma, in perioada analizata, si-a acoperit necesarul de finantare din surse proprii si datorii cu scadente sub 1 an, ceea ce poate a determinat si slaba pozitie de lichiditate. Abia in cursul anului 2000 firma apeleaza la credite bancare.
INDICATOR 2000
RATA DATORIILOR 0,010630279
LEVIER 0,010744496
PAD 1510

Rata de indatorare generala mult sub 50% semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin contract.
Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Valoare PAD mai mare decat 1 dovedeste ca firma poate face fata platilor cu dobanzile din surse proprii (profit net si amortizare).
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii, dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu.
Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.