TEST 1

1. In conditiile economiei de piata dezvoltate, care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte? a) concurenta este pura si perfecta; b) se urmareste deteriorarea mecanismului pietei; c) se stimuleaza concurenta; d) exista concurenta imperfecta;

2. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a) oferta are tendinta sa duca la somaj si sa schimbe venitul national in aceeasi directie ; b) cererea are tendinta sa influienteze venitul national si nivelul preturilor si sa le schimbe in directii diferite; c) cand piata a ajuns la echilibru, oferta avand un cost avantajos, afecteaza numai nivelul pretului si niciodata venitul national si somajul;

3. Daca pretul pietei este mai mare decat pretul de echilibru, piata bunului respectiv se va caracteriza prin: a) echilibrul cererii cu oferta; b) deficit de cerere; c) deficit de oferta; d) deficit de oferta si exces de cerere;

4. Daca venitul marginal este egal cu costul marginal, atunci venitul total poate fi: a) pozitiv; b) egal cu zero; c) negativ; d) egal cu pretul unitar;

5. Care dintre enunturile de mai jos caracterizeaza fluiditatea cererii si ofertei? a) cumparatorii si vanzatorii isi fixeaza preturile in deplina libertate; b) modificarea cererii / ofertei individuale nu are consecinte apreciabile, asupra dimensiunilor cererii, respectiv ofertei globale; c) numarul mic de vanzatori si cumparatori; d) obiectul specific pietei respective il constituie titlurile de valoare; v6x1xf
6. Care dintre urmatoarele aspecte arata faptul ca o firma opereaza in conditiile unei concurente perfecte? a) curba cererii firmei este perfect elastica; b) costul marginal este egal cu venitul marginal; c) venitul mediu este egal cu costul variabil mediu; d) costul variabil mediu este egal cu venitul mediu;

7. In care din situatiile de mai jos acumularea capitalului tehnic este un factor de crestere intensiva? a) cand se bazeaza pe promovarea progresului tehnic; b) cand creste coeficientul capitalului; c) cand are loc o dezvoltare economica;

8. Care din situatiile de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre crestere si dezvoltare? a) finalitatea; b) schimbarile structurale; c) aspectele cantitative;

9. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici economice deoarece: a) influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor; b) resursele sunt limitate; c) asigura sporirea masei monetare;

10. Potentialul factorilor extensivi de sustinere a cresterii economice este: a) nelimitat ca dimensiune si ca durata de actiune; b) limitat ca dimensiune si ca durata de actiune; c) determinat prin decizii de politica economica referitoare la dimensiune si durata de actiune;

11. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de: a) cresterea P.N.B. in termeni reali; b) cresterea P.I.B. in termeni nominali; c) cresterea P.G.B.;

12. Care dintre variantele de mai jos, referitoare la raportul dintre unii indicatori macroeconomici, sunt corecte? a) Produsul global brut este mai mare decat produsul intern brut, deoarece primul cuprinde si consumul intermediar. b) Produsul national brut este egal cu produsul intern brut atunci cand soldul relatiilor economice internationale (M) este egal cu zero. c) Produsul national net este mai mic decat produsul intern net in situatia in care se inregistreaza un sold negativ al relatiilor economice internationale. d) Produsul intern net este egal cu produsul national net, atunci cand M este egal cu zero.

13. P.N.B. al unei tari a insumat in T0 10000 u.m. in termeni nominali si a cu 20% in T1 , in timp ce nivelul preturilor a crescut cu 10%. Sa se determine P.N.B. in termeni reali, in anul T1.

14. In conditiile in care sistemul economic se afla in perioada de trecere de la absorbtie la presiune are loc: a) scaderea intentiei de vanzare; b) diminuarea ritmului cresterii economice; c) scaderea intentiilor de cumparare; d) aparitia unor rezerve de resurse si de capacitati de productie, ca premise ale accelerarii cresterii economice;

15. In conditiile in care sistemul economic se afla in perioada de trecere de la presiune la absorbtie are loc: a) scaderea brusca a intentiei de vanzare; b) utilizarea capacitatii de productie neutilizate anterior; c) sporirea productiei are loc numai prin cresterea volumului capitalului fix; d) sporirea productiei are loc prin cresterea productivitatii;

16. Recesiunea reprezinta: a) o stare a economiei in care creste venitul national; b) o perioada de afaceri economice prospere; c) o incetinire si o dare inapoi nedorite ale ritmurilor de crestere a rezultatelor economice totale; d) o perioada in care sporesc sansele de ocupare a populatiei apte de munca;

17. Perioada de boom, in economie inseamna: a) accentuarea incertitudinii si dezechilibrului in economie; b) o perioada in care sansele de ocupare a fortei de munca scad; c) o stare a economiei in cadrul ciclului economic; d) diminuarea ritmului cresterii eonomice;

18. Ce masuri urmeaza sa ia guvernul, in conditiile unui boom economic prelungit; a) emisiunea suplimentara de moneda; b) restrictii suplimentare la acordarea de credite; c) reducerea fiscalitatii; d) reducerea ratei dobamzii;

19. Solutia de fond pentru ca o economie sa depasasca faza de recesiune este: a) cresterea cererii pe orice cai, pentru a impulsiona marirea ofertei prin utilizarea la un nivel superior a factorilor de productie existenti; b) rationalizarea consumului pentru a diminua cererea, care sa duca la eliminarea din campul actiunii economice a intreprinzatorilor mai putin eficienti; c) imbunatatirea calitativa si ameliorarea eficientei factorilor de productie prin investitii noi si de modernizare;

20. Din perspectiva politicilor bazate pe oferta, in conditii de recesiune, se recomanda: a) cresterea interventiei statului prin utilizarea eficienta a politicii cheltuielilor publice; b) reducerea reglementarilor privind exercitarea liberei initiative; c) accentuarea reglementarilor privind exercitarea liberei initiative, pentru a preveni accentuarea unor dezechilibre generate de actiunile agentilor economici bazate pe interesul personal;

TEST 2

1. Venitul national din T1 este de 400 miliarde lei, fiind cu 20% mai mic decat cel din T0. Rata economiilor in T1 este 1/5, ceea ce inseamna ca: a) rata consumului din T0 a fost de peste 1,25 ori mai mica decat cea din T1; b) consumul s-a redus cu 20%; c) rata consumului din T0 a fost mai mare de 80%; d)rata consumului din T0 a fost mai mica de 80%;

2. Depasirea venitului de catre consum: a) este consecinta cresterii continue a economiilor; b) face ca rata consumului sa fie subunitara; c) poate fi consecinta reducerii venitului pe o perioada indelungata; d) poate avea loc doar in cazul bancilor puternice si al unor societati de asigurare;

3. Comparand evolutiile venitului, consumului si investitiilor se poate aprecia-corespunzator legii psihologice fundamentale a lui Keynes -; ca daca: a) venitul sporeste, cel mai rapid creste volumul …………, ceea ce va determina…………ponderii consumului in totalul venitului; b) venitul scade, cel mai rapid se reduce volumul…………, ceea ce va determina…………ponderii consumului in cadrul venitului; c) venitul se modifica, nu se poate preciza sensul evolutiei ponderii componentelor sale;

4. In legatura cu marimea si utilizarea venitului national, in trei ani succesivi (T1,T2,T3), se cunosc urmatoarele date:

- venitul national in T1 (V) este de 400 miliarde u.m.;
- rata consumului in T1 este 0,75;
- venitul national in T2 este cu 50% mai mare;
- V3 = 1200 mld. u.m.;
Determinati inclinatia marginala spre consum si inclinatia marginala spre economii, in intervalele T1-T2 si T2-T3, stiind ca rata consumului este de 0,7 in t2 si 0,6 in T3.

5. La o crestere a venitului, in mod normal: a) consumul va creste direct proportional cu venitul; b) economiile vor creste direct proportional cu venitul; c) consumul va creste intr-o proportie mai mica, iar economiile intr-o proportie mai mare in raport cu venitul.

6. Cum trebuie interpretata afirmatia ca cererea si oferta de munca au caracter derivat?

7. De ce, pe termen scurt, cererea si oferta de munca sunt constante?

8. Mobilitatea fortei de munca inseamna: a) schimbarea locului de munca; b) cresterea ofertei de munca; c) petrecerea concediilor de odihna in alta localitate decat cea de resedinta; d) scaderea ofertei de munca;

9. Intr-o economie salariile cresc, in medie, cu 20%, in conditiile in care productivitatea muncii creste cu 8%. Ce se intampla cu puterea de cumparare a banilor? a) scade cu 10%; b) creste cu 12%; c) creste cu 20%;

10. Cererea de munca nu este omogena pentru ca: a) ea este in functie de oferta de munca; b) are o anumita structura pe profesiuni si meserii; c) in formarea ofertei de munca intervin si aspiratiile si idealurile unei generatii;

11. Intr-o economie, salariul mediu este de 500.000 u.m. Se estimeaza ca preturile vor creste cu 25%. Cum ar trebui sa se modifice salariul nominal pentru ca salariul real sa nu se modifice? a) sa creasca cu 100.000 u.m.; b) sa creasca cu 125.000 u.m.; c) sa creasca cu 150.000 u.m.;

12. Egalizarea salariilor: a) este conforma cu principiile economiei de piata; b) este antieconomica; c) se justifica pentru ca toti salariatii trebuie sa faca fata unor cheltuieli mari.

13. Cum se modifica puterea de cumparare a banilor, daca salariul nominal creste cu 20%, iar productivitatea muncii creste cu 22%? a) scade cu 2%; b) creste cu 2%; c) creste cu 1,66%;

14. Pe baza disponibilitatilor banesti ce se pastreaza la banca, aceasta acorda credite unor agenti economici, dupa cum urmeaza- 2.000.000 unitati monetare, pe o durata de un an;- 1.000.000 unitati monetare, pe o durata de 2 ani; 500.000 unitati monetare pe o durata de trei ani. Rata anuala a dobanzii incasate de banca este de 20%, iar rata dobanzii pe care aceasta o plateste depunatorilor este de 10%. Cheltuielile anuale ale bancii pentru administratie si functionare sunt de 50.000 unitati monetare. Sa se calculeze:-dobanda incasata de catre banca; dobanda platita de catre banca; castigul net (profitul) obtinut de catre banca.

15. Rezervele de numerar ale bancilor comerciale au fost, la sfarsitul anului 1998, de 2796 de miliarde lei numerar in casieriile bancilor si 1932 de miliarde lei disponibil al bancilor comerciale la Banca Centrala. Masa monetara in sens restrans (agregatul monetar M1) a fost la aceeasi data, de 9428 de miliarde lei, din care 4756 de miliarde lei numerar in circulatie. Rata rezervelor obligatorii a fost de 40%. Sa se determine expansiunea masei monetare ce poate fi sustinuta de rezerva de numerar.

16. Un agent economic depune la o banca o suma de 200.000 u.m. cu o rata a dobanzii de 20%. Care va fi suma agentului economic existenta in banca dupa 5 ani? Calculati aceasta suma atat in regim de dobanda simpla cat si de dobanda compusa.

17. Se presupune ca un credit de 500.000 u.m. este rambursabil in transe egale in decurs de 10 ani, rata dobanzii fiind de 10%. Sa se calculeze pentru fiecare din cei 10 ani creditul rambursat, masa dobanzii si serviciul datoriei.

18. Alegeti raspunsul corect: a) valoarea neta actualizata a unui proiect de investitii este cu atat mai mare, cu cat rata dobanzii este mai ridicata; b) valoarea neta actualizata a unui proiect de investitii este cu atat mai mare cu cat durata de viata a proiectului este mai lunga; c) valoarea neta actualizata a unui proiect de investitii este cu atat mai mica cu cat rata dobanzii este mai ridicata.

19. La o rata a dobanzii existenta pe piata, cererea de capital financiar poate sa creasca daca: a) proiectele de investitii raman rentabil la un cost mai ridicat; b) incasarile din proiectele de investitii scad; c) numarul proiectelor de investitii rentabile creste;

20. Sa se calculeze castigul potential al detinatorului unei obligatiuni de 1000 u.m. (cu termen infinit), stiindu-se ca:
- rata actuala a dobanzii (d’0) este de 10%;
- rata anticipata a dobanzii (d’1) este de 8%;

21. Determinati randamentul unei obligatiuni cu valoarea nominala de 10.000 u.m. stiind ca pretul de piata al acesteia este 9187 u.m. cuponul este 1000 u.m., iar termenul de scadenta al obligatiunii este de 2 ani.

TEST 3

1. Costul somajului se concretizeaza in: a) venitul pierdut, in perioada in care cei in cauza nu au loc de munca; b) costul bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii trebuintelor lor de trai? c) valoarea bunurilor pe care le-ar fi putut produce in perioada in care someaza? d) fluctuatiile activitatii economice? e) Costul psihologic la cei aflati in somaj prelungit?

2. Gradul de ocupare a populatiei apte de munca este de 90%, iar numarul de someri, la un moment dat, este 1.200.000 de persoane. Sa se determine: totalul populatiei apte de munca si totalul populatiei ocupate.

3. Intr-o tara, in T0, populatia apta de munca era de 60 de milioane de persoane, din care 96% reprezenta populatia ocupata. In T1 , populatia apta de munca sporeste cu 5%; in conditiile restructurarii, populatia ocupata creste, ajungand la 58 de milioane de persoane. Sa se determine numarul de someri si rata somajului in perioadele T0 si T1 si sa se desprinda concluzia corespunzatoare.

4. Somajul este total atunci cand: a) toti cei apti de munca sunt someri; b) toate ramurile de activitate sunt afectate de somaj; c) o persoana isi pierde locul de munca si isi inceteaza activitatea;

5. Nu are legatura cu somajul faptul ca: a) pe piata bunurilor si serviciilor exista absorbtie; b) in economie nu exista resurse suficiente de capital in comparatie cu forta de munca disponibila; c) salariul este venitul posesorului fortei de munca.

6. O persoana angajata cu program atipic si program partial de munca: a) este considerata somer; b) primeste un salariu mai mic; c) nu beneficiaza de drepturi in munca;

7. Daca masa monetara creste cu 20%, in conditiile in care ceilalti factori, cu exceptia pretului, nu se modifica, inseamna ca puterea de cumparare a banilor s-a redus: a) cu circa 17%; b) de 1,25 ori; c) de 0,2 ori;

8. In conditiile in care masa monetara creste de 2,3 ori, ca urmare, exclusiv, a preturilor, inseamna ca rata inflatiei a fost: a) 23% b) 130% c) 30%

9. Rata inflatiei se reduce de la 300% in perioada de baza (T0), la 200% in T1 si la 20% in T2. Presupunand ca toate bunurile sunt omogene si ca nivelul pretului unui bun etalon era, in T0, de 40.000 lei, rezulta ca la sfarsitul perioadei T2 pretul va fi: a) 144.000 u.m.; b) 120.000 u.m.; c) 96.000 u.m.;

10. La atenuarea inflatiei pot contribui: a) cresterea salariilor nominale; b) cresterea ofertei de bunuri de consum personal; c) cresterea somajului; d) sporirea deficitului bugetului de stat;

11. Inflatia puternica si necontrolata de guvern afecteaza mai mult pe: a) bancherii-debitori; b) intreprinzatorii cu rate medii de profit; c) detinatorii de valori mobiliare cu dobanzi fixe; d) persoanele care au achitat credite de consum contractate anterior acestei inflatii;

12. Cresterea veniturilor populatiei si a preturilor de consum cu acelasi procent are ca efect: a) cresterea puterii de cumparare a banilor; b) aparitia sau intensificarea procesului inflationist; c) scaderea nivelului de trai; d) modificarea raportului dintre veniturile reale si cele nominale, in favoarea celor din urma;

13. La care cauze ale inflatiei se refera urmatoarele afirmatii: a) singura cauza de baza a inflatiei o reprezinta cheltuielile mai mari decat incasarile efectuate de puterea executiva; b) nivelul salariilor fiind, de regula, negociat in cateva din ramurile industriale de baza, acesta va duce curand la accelerarea inflatiei; c) cand perioada de boom se prelungeste, presiunea inflationista se manifesta in intreaga economie;

14. Se presupune ca o familie a depus la inceputul anului 2.000 u.m. la o banca comerciala cu o rata a dobanzii de 10%. Daca in anul respectiv nivelul inflatiei a atins 25%, care a fost puterea de cumparare a celor 2.000 u.m. aflate in depozit la sfarsitul acelui an ?

15. In legatura cu marimea si utilizarea venitului national, in trei ani succesivi (T1,T2,T3), se cunosc urmatoarele date:
- venitul national in T1 (V1) este de 400 miliarde u.m.;
- rata consumului in T1 este 0,75;
- venitul national in T2 este cu 50% mai mare;
- V3 = 1200 mld. u.m.;
Determinati inclinatia marginala spre consum si inclinatia marginala spre economii, in intervalele T1-T2, si T2-T3, stiind ca rata consumului este de 0,7 in T2 si 0,6 in T3.

16. Daca in T0 1$ = 2.000 lei si, deci, 1 leu = 0,0005$, iar in perioada T0-T1 preturile cresc in SUA cu 50%, iar in Romania sporesc cu 20%, inseamna ca noul curs al, leului- determinat numai de evolutia preturilor -;va fi: a) aproximativ 0,00094; b) aproximativ 0,00063; c) 0,0075;

17. In conditiile economiei de piata contemporane, piata valutara se caracterizeaza prin: a) deplasarea mai evidenta a valutelor intre tari datorita liberalizarii tot mai accentuate a comertului exterior; b) diminuarea ponderii creditului extern in totalul fluxurilor internationale de capital; c) intarirea rolului dolarului, concomitent cu scaderea rolului yenului pe piata valutara internationala; d) reducerea ponderii valutelor tarilor vest-europene pe piata valutara;

18. Strategia privind mecanismul convertibilitatii internationale a monedei presupune: a) eliminarea restrictiilor in utilizarea monedei nationale de catre rezidentii si nerezidentii unei tari; b) diminuarea resurselor valutare ale tarii respective; c) liberalizarea limitata a preturilor pe piata nationala; d) asigurarea unui curs de schimb fluctuant;

19. Operatiunile pe piata valutara: a) se efectueaza in numar mare si intr-o gama variata,in cea mai mare parte de catre banci; b) sunt in totalitate operatiuni speculative; c) se realizeaza pe baza cursului valutar stabilit prin decizia Bancii Centrale; d) reflecta actiuni de creditare reciproca intre parteneri;

20. Cursul valutar se formeaza pe pietele valutare: a) in functie de raportul dintre cererea si oferta de monede nationale care se schimba; b) pornind de la corelatia dintre datoriile si creantele externe ale tarii care participa la tranzactii; c) sub influienta unui sistem de factori interni financiari-bancari; d) in functie de dorintele speculative ale participantilor la aceasta piata;

21. O societate comerciala schimba in dolari suma de 1.800 milioane lei, imprumutate de la banca cu o rata a dobanzii de 15%, pe termen de 2 ani, cursul de schimb fiind 1 dolar = 10.000 lei. Ea importa marfa din Belgia pe care o vinde in Suedia, obtinand 800.000 dolari, repetand aceasta operatiune de 4 ori. Sa se determine profitul total incasat in dolari de societatea respectiva dupa rambursarea creditului.

22. In momentul T0, cursul de schimb al dolarului este 1 dolar = 2 marci; in momentul T1, creste cererea pentru moneda americana cu 10%; la momentul T2, creste oferta de dolari cu 20%. Sa se determine care va fi cursul de schimb la momentul T1 si T2 si sa se arate ce influiente au aceste miscari asupra rezervelor valutare americane.

23. Care dintre efectele mentionate mai jos, pot fi asteptate de la o politica fiscala orientata spre cresterea impozitelor? a) scaderea cheltuielilor publice; b) descurajarea agentilor economici; c) incurajarea firmelor mici si mijlocii; d) diminuarea consumului personal al agentilor economici;

24. Se cunosc urmatoarele date:

- in T1 , totalul impozitelor a crescut cu 20%, fata de T0, cand erau de 200 miliarde u.m.;
- veniturile totale erau in T1 de 810 miliarde u.m., adica de 1,5 ori mai mari fata de perioada anterioara.
Sa se calculeze rata marginala de impunere fiscala.

25. Datoria publica constituie o alternativa mai buna in politica financiara deoarece: a) duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice; b) gradul de indatorare nu duce la distorsiuni in functionarea economiei; c) scuteste economia de impozitare excesiva, care ar duce la pierderea motivatiei de a munci mai bine;

26. Veniturile bugetare fiscale in T1 detin 60% din totalul veniturilor bugetare. In T1 veniturile bugetare totale erau de 2.000 miliarde de u.m. , cu 20% mai putin decat in T0; veniturile bugetare nefiscale erau in T1 cu 10% mai mari fata de nivelul lor anterior, din T0. Sa se calculeze: a) volumul veniturilor bugetare totale in T0; b) volumul veniturilor fiscale in T0 si T1; c) volumul veniturilor bugetare nefiscale in T0 si T1; d) cresterea veniturilor bugetare fiscale;

27. Deficitul bugetar genereaza inflatie atunci cand: a) cresterea cheltuielilor guvernamentale atrage dupa sine descresterea cheltuielilor particulare; b) se mentine o rata a dobanzii ridicata, care franeaza relansarea; c) are loc emisiunea suplimentara de moneda, fara acoperire in oferta de bunuri si servicii;

28. Datoria publica a unei tari era in T1 de 60 miliarde de dolari, cu 25% mai mica decat in T0; ea reprezenta in T1 echivalentul sporului PNB al carui volum total era de 1.000 miliarde dolari, in aceeasi perioada (in T1). Sa se calculeze gradul de indatorare a tarii respective in T0 si T1.