k2m21mn
Argument

Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.
Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii firmei.
In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale .
Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.

Cap.1. Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la producatori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte.
Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunuribor de consum, in cantiati mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si externi, precum si de vanzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial gros.
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri, de regula, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Marfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).
Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul ca au ca obiect de activitate principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfaoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de activitate.
In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile pe care agentul economic le cumpara vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate, cat si produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitatii economice si care vand tetilor asa cum au fost cumparate.
In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare naturii lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se aiba in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contubui 378 “Diferente de pret la marfuri” dupa cum sunt favorabibe si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor circulante materiale in cauza (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit (standard), pretu1 cu amanuntul sau en gros.
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune.
In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 371 ,,Marfuri” a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul paragrafului privind evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie.
Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de marfuni.
Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie.
Pretul cu amanuntul sau de vanzare en gros se stabileste de catre agentul economic pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.
In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de marfuri.
Totodata, se retine ca pentru marfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fara vreo alta aprobare, are competente sa decida efectuarea operatiei de declasare si casare.
Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial.
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala se considera ca este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri” si anume:
— 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare”, cu functia contabila de activ si;
— 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial”, cu functia contabila de pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior.
Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina prin adaugarea la pretul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA, se calculeaza prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care adopta aceasta varianta de evaluare.

Cap.2. Metode de organnizare a contabilitatii marfurilor

Metodele de organizare a contzabilitatii marfurilor sunt :
1. Metoda inventarului permanent:
· Metoda inventarului permanentla cost de achizitie
· Metoda inventarului permanent la cost standard
· Metoda inventarului permanent la prêt de vanzare
2. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens in contul „Marfuri” se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: a) Inventar permanent la cost de achizitie b) Inventar permanent la cost standard c) Inventar permanent la pret de vanzare

Metoda inventarului permanent la cost de achizitie

Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume:
- - procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizarii succesive a stocurilor
Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul contului 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul contului 371 „Marfuri” costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” si un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare.”

Metoda inventarului permanent la cost standard

Metoda se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel incat, inainte de corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achizitie). a) Principiile metodei
- evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza preturilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor.
- calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard si costul de achizitie efectiv atat pentru stocuri cat si pentru intrari si iesiri

Metoda inventarului permanent la pret de vanzare

Principii
Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vanzare; pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta.
Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare, unitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc.
Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din Romania deoarece a fost practicata in perioada existentei economiei planificate si centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vanzarii. a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la pretul de vanzare al pietii. Dar, atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste intrebarea: „De ce mi calculez un pret daca la vanzare practic altul?” b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei contabilitati analitice global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza in functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest caz, in lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotari ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret?
Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor intrat. Astfel se incalca principiul „costului istoric”, conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se inregistreaza in contabilitate. c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru marfurile vandute global-valoric pe baza de monetar din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. Astfel, daca marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului „Marfuri” n-ar fi zero ci creditor. Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vandute si implicit rezultatul din exploatare.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident, orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei un ei retele de calculatoare in punctele de vanzare.

Contabilitatea analitica a marfurilor
In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea unei contabilitati analitice.
In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in contabilitatea financiara.
In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri si ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii, dupa una din metodele: a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii.
Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la intreprinderile „en gros”
Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si determinarii unui rezultat din vanzarea marfurilor corect.
Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate. b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate (debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: „Recapitulatia marfurilor si ambalajelor primite in ziua de..-„ si „Centralizatorul vanzarilor zilnice….”
Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri si nume metoda inventarului intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica.
In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea unui rezultat corect din vanzarea marfurilor.

Metoda inventarului intermitent
Caracterizare
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei.
Valoarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei:

Costul de = Valoarea + Valoarea - Valoarea achizitie a stocului intrarilor stocului marfurilor initial final vandute
(Camv) (Si) (I) (Sf)

sau altfel corelate elementele:
Cmv = I + (Si -; Sf)
Relatia Si -; Sf semnifica variatia stocurilor.
Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si -; Sf) si exprima o diminuare de stoc.
Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si -; Sf) si exprima o majorare de stoc.
Generalizand relatia se poate prezenta :
Camv = I + Variatia stocurilor

Cap.3. Contabilitatea sinteza si analitica a marfurilor la pret cu amanuntul

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri” si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care constituie grupa 37 ,,Marfuri” din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.
Contul 371 ,,Marfuri” este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor reflectate numai scriptic la intrari si iesiri.
Contul analizat se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a marfurilor in patrimoniu si anume:
— 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori — facturi nesosite” si 542 “Avansuri de trezorerie”, pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;
— 357 ,,Marfuri aflate la terti” si 401 ,,Furnizori”, cu valoarea marfurilor aduse din pastrare sau custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru acestea in cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare;
— 301 “Materii prime, 302 ’’Materiale consumabile”, 381 ,,Ambalaje” s.a., pentru vanzarea unor asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare);
— 345 ,,Produse finite”, in cazul transferarii produselor finite obtinute, din activitatea de exploatare, in magazinele proprii de prezentare si desfacere;
— 607 ,,Cheltuieli privind marfurile” si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii primite”, pentru marfurile constatate in plus la inventariere si respectiv primite Cu titlu gratuit;
— 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, pentru taxele vamale aferente marfurilor importate;
— 378 « Diferente de pret la marfuri « si 4428 ,,TVA neexigibila”, cu adaosul comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a.
Contul 371 ,,Marfuri” se crediteaza ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza:
— 607 ,,Cheltuieli privind msrfuriLe”, pentru vanzari;
— 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, cu lipsurile din calamitati;
— 357 ,,Marfuri aflate la terti”, in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in consignatie la terti;
— 4511 ,,Decontari in cadrul grupului” si 4521 ,,Decontari privind interesele de participare”, cu pretul de inregistrare aferent marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului si respectiv altor societati legate de participatii;
— 378 ,,Diferente de pret la marfuri” si 4428 “TVA neexigibila”, cu adaosul comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret s.a.
Soldul contului 371 ,,Marfuri poate fi debitor, reprezentand pretul de inregistrare (costul efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.
Soldul contului in cauza, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectari in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in continuare. a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:
Pretul de inregistrare +
Valoarea neta = Cheltuielile de transport-aprovizionare
Provizioanele pentru depreciere

unde:
— cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis in acest scop La contul 371 ,,Marfuri”;
-provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 “Provizioane pentru deprecierea marfurilor" credi — provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul tor al contului 397 IProvizioane pentru deprecierea marfurilor”. b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):
Pretul de inregistrare +
Valoarea neta = Diferentele de pret la marfuri Provizioanele pentru depreciere

unde:
— diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378. c. Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:
Pretul de inregistrare Adaosul comercial +
Valoarea neta = Cheltuielile de transportIaprovizionare TVA neexigibila Provizioane pentru depreciere unde:
— adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 “Diferente de pret la marfuri sau 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercia1”, dupa caz;
— cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371 “Marfuri”, cu pretul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului analitic 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare”, dupa caz;
— TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428.
In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amanuntul, ambele fara TVA, se retine ca, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amanuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete.
In cadrul contului 371 ,,Marfuri” este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valorica pe feluri sau articole de marfuri.
Contul 378 “Diferente de pret la marfuri” este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru marfuri.
Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi de diferente de pret.
In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri” functioneaza ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru marfurile iesite din patrimoniu.
In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul 378 “Diferente de pret la marfuri” are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.
Contul analitic 378.01 ,Diferente do pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-aprovlzlonare” este de activ, rectiñcativ si og1indeste in debit cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare modalitatilor de efectuare a lor si anume: 401 ,,Furnizori”, pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie”, cu ceea ce se p1ateste din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, cu taxele vamale aferente marfuribor importate s.a.
In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile”, pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate” si 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor neimputabile si pierderilor din calamitati s.a. Sumele care se inscriu in credit se stabibesc pe baza de coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comerclal” este rectificativ, cu functia contabila de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial aferent marfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371. ,,Marfuri”. In debitul sau se oglindeIte adaosul comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu creditul contubui 371 ,,Marfuri”, adaos care se determina pe baza de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeaza dupa formula:

Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputul
Coeficient anului, aferent contului 378.02 de = repartizare Soldul initial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la
inceputul anului aferent contului 371

a. Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru care se impune ca in prealabil sa se diminueze fiecare element in cauza cu suma aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplica la pretul de vanzare total, inclusiv
TVA.
Acest calcul se poate efectua si prin diminuarea pretului de vanzare total, inclusiv TVA, cu taxa neexigibila aferenta, care se determina astfel: Soldul initial creditor de la contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la inceputul anului de la ace1asi cont. b. Coeficientul de repartizare care se determina se inmulteste cu valoarea marfurilor existente in stoc la sfarsitu1 lunii de referinta si evaluate la pretul de vanzare, exclusiv TVA neexigibila, obtinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, suma care va constitui soldul creditor, de la sfarsitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial (378.02). c. Suma astfel obtinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial, existent inaintea operatiei de repartizare, determinandu-se adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie in debitul acestui cont si credituL contului 371 ,,Marfuri”, cu prilejul descarcarii gestiunii pentru iesirile din cursul perioadei, cand se debiteaza in plus conturile: 607 ,,CheLtuieli privind marfurile”, pentru costul de achizitie si 4428 ,,TVA neexigibilaI, cu taxa aferenta, ambele elemente corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune.
Agentii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizionate de la tertii platitori de TVA se include in costul de achizitie al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru marfurile iesite din patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspectul determinarii coeficientului de repartizare al adaosului comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibila”.
Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial” este creditor si reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune, care se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot.

In ceea ce priveste organizarea contabilitatii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mica decat costul efectiv de achizitie. Pentru diferenta de valoare in minus se constituie provizioane, care se inregistreaza in creditul contului 397 ,,Provizioane pentru deprecierca marfurilor”, in corespondenta cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulanteI.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteaza in exercitiile care urmeaza celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizata, creditandu-se contul 7814 IVenituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor circulanteI.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate pentru care a constituit provizioane.

Cap.4. Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul

CHITANTA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati.
4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.)

FACTURA
SI FACTURA FISCALA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru
-exemplarul 1, rosu-exemplarul 2, verde -;exemplarul 3.
1. Serveste ca:
- document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insotire a marfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
2. Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
3. Circula:
- exemplarul 1 la cumparator;
- exemplarul 2 la desfacere;
- exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitate

MONETAR

Formular cu regim special de tiparire si numerotare.
Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri, corespunzator marfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv de catre vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.
Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.
Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.
4. Circula:
-exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati;
-exemplarul 2 ramane in carnet.

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Format A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file
1. Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcarea in gestiune
- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul; a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite; b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare; c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ; d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare; e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie; f) marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros;
In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la receptie

DISPOZITIE DE LIVRARE

Format A5 tiparit pe ambele fete, in blocuri a 100 file.
1. serveste :
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori materiale destinate vanzarii;
- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;
- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii, dupa caz.
2. Se intocmeste in 2 exemplare de catre serviciul desfacere.
3. Circula:
- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau a altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare;
- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii, dupa caz (exemplarul 2).
5. Se arhiveaza:
- la magazie (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

JURNAL PENTRU CUMPARARI

Format X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.
1. Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
2. Se in tocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata deductibila.
Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.
3. Circula:
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

JURNAL PENTRU VANZARI

Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file. l. Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii:
- document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
3. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectata datorata.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua de……
4. Circula;
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
5. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Cap.5. Particularitati ale contabilitatii marfurilor la o intreprindere comerciala cu amanuntul.

S.C. Metro-Car S.A. cu capital social de avand sediul in Calarasi, strada „Prelungirea Bucuresti” nr. 4 comercializeaza masini si utilaje agricole pentru persoane fizice si juridice.

A. CAZUL INVENTARULUI PERMANENT
O societate comerciala cu activitate de desfacere a marfurilor cu amanuntul dispune la inceputul lunii de marfuri in valoare de 11.900.000 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA ( Valoarea TVA -; 1.900.00 lei ) cu o diferenta favorabila ( adaos comercial ) de 2.000.000 lei.
In cursul perioadei de gestiune au loc urmatoarele operatii privind marfurile, asa cum rezulta din jurnalul pentru cumparari:

1. Se achizitioneaza marfuri: pret de cumparare 14.000.000 lei, TVA deductibila 2.660.000 lei, pretul de vanzare 17.500.000 lei, TVA inclus in pretul de vanzare 3.325.000 lei, pret de vanzare inclusiv TVA 20.825.000 lei.

Nota: La contul 378 s-a inregistrat adaosul comercial, respectiv valoarea de 14.000.000 lei x 25%

23.485.000 lei % = % 23.485.000 lei
20.825.000 lei 371 ,, Marfuri “ 401 ,, Furnizori “ 16.660.000 lei
2.660.000 lei 4426 ,, TVA deductibila “ 378 ,, Diferente de pret “ 3.500.000 lei
4428 ,, TVA neexigibila “ 3.325.000 lei

2. S-au vandut marfuri cu plata in numerar, asa cum rezulta din jurnalul pentru vanzari:
· Valoarea marfurilor vandute ( inclusiv TVA ) 14.000.000 lei
Din care: TVA 14.000.000/1.19*19% 2.235.294 lei
Valorea la pret de vanzare fara TVA 11.764.706 lei

5311 ,, Casa in lei “ = % 14.000.000 lei
707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ 11.764.706 lei
4427 ,, TVA colectata “ 2.235.294 lei

3. Descarcarea la sfarsitul lunii a gestiunii, cu valoarea marfurilor, vandute presupune calcule si inregistrari:

a) determinarea coeficientului mediu de diferente de pret ( adaos comercial)

k = TSC ct.378/ TSD ct.371 -; TSC ct.4428 x 100 = 5.500.000/27.500.000 x 100 = 20% *

b) determinarea diferentei de pret aferente marfurilor in stoc (¦s ) aplicarea cotei procentuale de diferente ( k ) asupra valorii marfurilor ramase in stoc ( sold final cont 371 -; sold final cont 4428)

¦s = (18.725.000 -; 2.989.706 ) x 20/100 = 15.735.294 x 20/100 = 3.147.059 lei

c) determinarea diferentei de pret ( adaos comercial ) aferent marfurilor vandute ( ¦v ):

¦v = TSC ct.378 - ¦s = 5.500.000 -; 3.147.059 = 2.352.941lei

d) calculul costului marfurilor vandute:

14.000.000 -; ( 2.235.294 + 2.352.941 ) = 9.411.765 lei

Articolul contabil va fi urmatorul:

% = 371 ,, Marfuri “ 14.000.000 lei
4428 ,, TVA neexigibila ” 2.235.294 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 2.352.941 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 9.411.765 lei

Dupa aceste inregistrari, soldul contului de marfuri 18.725.000 lei reprezinta valoarea la pret de vanzare inclusiv TVA, a marfurilor in stoc. Controlul gestionar presupune inventarierea marfurilor si compararea totalului valorii inventarului, adica soldul faptic, cu soldul scriptic al contului de marfuri, rezultand fie minus, fie plus de inventar la pret cu amanuntul, inclusiv TVA.

Pentru un calcul cat mai corect este indicat ca atat la numaratorul cat si la numitorul acestui raport sa se ia in considerare soldul initial la 01.01 si rulajul creditor/debitor pe perioada de la 01.01 pana la sfarsitul perioadei de calcul.

4. Pentru inregistrarea plusului de inventar este necesar sa se determine adaosul comercial, cat si TVA- ul aferent acestui plus si, prin scaderea acestor elemente se afla valoarea la pret de cumparare a marfurilor constatate in plus cu care se vor diminua cheltuielile privind marfurile.
Exemplu: Se considera ca in urma inventarului s-a stabilit totalul faptic de 18.735.000 lei. Deci:
· Sold faptic 18.735.000 lei
· Sold scriptic 18.725.000 lei
· Plus de inventar ( in pret de vanzare, inclusiv TVA ) 10.000 lei
· TVA = 10.000/1.19x19% = 1.597 lei 1.597 lei
· Plus de inventar la pret fara TVA 8.403 lei
· Adaos comercial = ( 8.403 x 20 )/100=1.681 lei 1.681 lei
· Costul marfurilor in plus 6.722 lei

371 ,, Marfuri “ = % 10.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 1.681 lei
4428 ,, TVA neexigibila “ 1.597 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 6.722 lei
In cazul minusurilor de inventar neimputabile, articolul contabil va fi cel anterior, doar inversat, adica:

% = 371 ,, Marfuri “ 10.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 1.681 lei
4428 ,, TVA neexigibila “ 1.597 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 6.722 lei

In cazul minusurilor imputabile, alaturi de inregistrarea de mai sus, efectuata pentru descarcarea contului de marfuri cu valoarea lipsei, se va intocmi, pentru imputarea lipsei, urmatorul articol contabil:
461 ,, Debitori diversi “ = % 10.000 lei
7711 ,, Venituri din despagubiri si penalitati “ 8.403 lei
4427 ,, TVA colectata “ 1.597 lei
5. Pentru regularizarea taxei pe valoare adaugata se efectueaza inregistrarea:

% = 4426 ,, TVA deductibila “ 2.660.000 lei
4427 ,, TVA colectata “ 2.235.294 lei
4424 ,, TVA de recuperat 424.706 lei

Observatie: Conturile 607 ,, Cheltuieli privind marfurile ” si 707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ se inchid pe seama contului de rezultate 121 ,, Profit si pierdere “.

Exemplu nostru se refere la comertul cu amanuntul si intrucat evidenta acestor gestiuni se tine global valoric, la nivel de unitate, este necesara folosirea pretului de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA ca pret de inregistrare. In aceasta situatie pentru considerentele mai inainte prezentate, se folosesc conturile 4428 ,, TVA neexigibila “ si 378 ,, Diferente de pret la marfuri “
In conditiile practicarii metodei ,, inventarului intermitent “, marfurile se inregistreaza direct pe cheltuieli in momentul aprovizionarii, evident evaluandu-se la pretul efectiv de cumparare, astfel ca nu mai este necesara folosirea pentru scopul aratat mai inainte a conturilor 4428 ,, TVA neexigibila “ si 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ asa cum se constata din aplicatia urmatoare.

B. CAZUL INVENTARULUI INTERMITENT

1. La inceputul exercitiului se preia in exploatare pretul de cumparare al marfurilor din stoc.
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ = 371 ,, Marfuri “ 8.000.000 lei

2. Inregistrarea costului marfurilor aprovizionate:

% = 401 ,, Furnizori “ 16.660.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 14.000.000 lei
4426 ,, TVA deductibila “ 2.660.000 lei

3. Inregistrarea vanzarii marfurilor cu numerar:

5311 ,, Casa in lei “ = % 14.000.000 lei
707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ 11.764.706 lei
4427 ,, TVA colectata “ 2.235.294 lei

4. Inregistrarea la sfarsitul lunii a costului marfurilor in stoc pe baza inventarierii in valoare de 12.594.957 lei.

371 ,, Marfuri “ = 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 12.594.957 lei

Determinarea costului marfurilor vandute care se va transfera, ca si in cazul anterior, asupra contului 121 ,, Profit si pierdere “ se efectueaza pe baza relatiei:
E = Si+I-Sf = 8.000.000 + 14.000.000 -; 12.594.957 = 9.405.043 lei.
Metoda de contabilitate a marfurilor la pret de vanzare in conditiile oraganizarii analitice global -; valorice exemplificata mai sus este aplicabila intr-o economie in care pretul de vanzare s-ar caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa.
In conditiile de azi ale economiei din Romania, metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului financiar. In consecinta se poate renunta la metoda global valorica in favoarea metodei cantitativ valorice, pe sortimente de marfa, solutie greu de optat in conditiile inexistentei unei dotari corespunzatoare cu calculatoare a retelei comerciale.
Pentru exemplificarea metodei de evidenta la pret de vanzare in conditiile contabilitatii analitice cantitativ valorice pe sortimente ( pentru simplificare se ia un singur sortiment V ), se considera urmatoarele date:

I. Stoc la inceputul perioadei:
- sortimentul V la pret de vanzare 100 u x 5000 lei = 5.000.000 lei
- marja bruta redusa ( Mr ) 20% 1.000.000 lei
- cost de achizitie ( pret de cumparare ) 4.000.000 lei

Nota: Pentru simplificare se face abstractie de TVA

II. Operatii in cursul exercitiului:
1) cumpararea de marfuri: 600 u, sortimentul V
Pc 600 u x 4.500 lei = 2.700.000 lei
Mb 25% x 2.700.000 lei = 675.000 lei
Pv total 3.375.000 lei
Pv unitar 3.375.000 lei / 600 u = 5.625 lei/u

371 ,, Marfuri “ = % 3.375.000 lei
401 ,, Furnizori “ 2.700.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 675.000 lei

2) Vanzare de marfuri: 800 u, sortimentul V
Pv 800 u x 5.000 lei = 4.000.000 lei
Mr 20% = 800.000 lei
Costul marfii vandute (Pc) = 3.200.000 lei a) vanzarea marfurilor catre clienti

411 ,, Clienti “ = 707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ 4.000.000 lei

b) iesirea din gestiune a marfurilor

% = 371 ,, Marfuri “ 4.000.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ 3.200.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 800.000 lei

3) Cumparari de marfuri: 400 u, sortimentul V

Pc 400 u x 4.600 lei = 1.840.000 lei
Mb 25% x 1.840.000 lei = 460.000 lei
Pv total 2.300.000 lei
Pv unitar 2.300.000 lei/400 u = 5.750 lei

371 ,, Marfuri “ = % 2.300.000 lei
401 ,, Furnizori “ 1.800.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 460.000 lei

4) Vanzare de marfuri: 900 u, sortimentul V, din care: 200 u din stoc ( atatea au mai ramas din cele 1.000 u, dupa ce s-au vandut, la op.2, 800 u ), 600 u din primul lot intrat ( op.1 ) si se completeaza cu 100 u din urmatorul lot intrat ( op.3 ).

200 u x 5.000 lei = 1.000.000 lei
600 u x 5.625 lei = 3.375.000 lei
100 u x 5.750 lei = 575.000 lei
Pv 4.950.000 lei
Mr 20% 990.000 lei
Costul marfurilor vandute 3.960.000 lei

a) Vanzarea marfurilor catre clienti

411 ,, Clienti “ = 707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ 4.950.000 lei

b) Iesirea din gestiune a marfurilor

% = 371 ,, Marfuri “ 4.950.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurilor “ 3.960.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri “ 990.000 lei

Dupa operatiile efectuate, situatia conturilor se prezinta astfel:
D 371 ,, Marfuri “ C
Si: 1.000 x 5.000 = 5.000.0001) 600 x 5.625 = 3.375.0003) 400 x 5.750 = 2.300.000 2) 800 x 5.000 = 4.000.0004) 200 x 5.000 = 1.000.000 600 x 5.625 = 3.375.000 100 x 5.750 = 4.950.000
TSD 10.675.000SFD 1.725.000 TSC 8.950.000

D 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ C
2) 800.0004) 990.000 Si: 1.000.0001) 675.0003) 460.000
TSD 1.790.000 TSC: 2.135.000SFC: 345.000

Calculul Costului de achizitie ( pretul de cumparare ) al marfurilor in stoc:

- Stoc pret de vanzare 1.725.000 lei
- marja stoc 20% 345.000 lei
- cost achizitie ( pret de cumparare ) stoc 1.380.000 lei

La sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli pe seama contului de rezultate.