c9i6ir
Concepte si factori determinanti O data cu aplicarea Legii 1/2000, care a adus in proprietatea privata peste doua milioane de hectare de teren care, pana de curand, era administrat de fostele IAS-uri, a inceput sa se dezvolte si la noi o piata a terenurilor. Deocamdata, insa, nu se poate vorbi despre o piata prea bine conturata, pretul cu care se tranzactioneaza terenul agricol fiind inca departe de valoarea lui reala.
Referitor la preturile practicate in Romania, Institutul National de Economie Agrara a calculat ca el trebuie sa se incadreze intre 5 si 15 milioane lei pe hectar. Calculul a fost facut dupa modelul european, potrivit caruia pretul este renta medie anuala (venitul din arendare) inmultita cu 10. Cum renta medie este in tara noastra de 0,5-1,5 milioane lei pe ha, pretul este cel amintit. Cu alte cuvinte, atata vreme cat venitul dat de pamant este mic, pretul de vanzare al acestuia va continua sa fie scazut.
Este de la sine inteles ca aceasta “plaja” de pret este determinati de mai multi factori ce concura la obtinerea unui pret de piata, pret ce nu reprezinta adevarata valoare a pamantului decat in anumite cazuri, destul de rare.
Potrivit unor date centralizate la Ministerul Agriculturii, tinand cont de pretul mediu al tranzactiilor inregistrate in anul 2002, in judetul Arges pamantul este cel mai scump din toata tara: 14 milioane de lei pe hectar. Aproape sta judetul Suceava (11 milioane lei/ha), dupa care se casca un adevarat "hau", tinand cont ca judetul de pe locul trei al acestui inedit clasament, Mures, se poate lauda cu un pret mediu de doar 7,1 milioane lei. De cealalta parte, a judetelor unde terenul agricol este foarte ieftin, se situeaza Teleorman (2,2 milioane/ha), Buzau (2,3 milioane/ha) si Mehedinti (2,5 milioane/ha).
Se poate observa ca este vorba in special de judete foarte sarace si in ceea ce priveste gradul de industrializare. Relevant este si faptul ca orasele resedinta de judet sunt, in aceste cazuri, mai degraba niste targuri prafuite decat niste "municipii". De mentionat ca in rest preturile oscileaza intre 3,5 si 4,5 milioane de lei pe hectarul de arabil, la limita de sus aflandu-se, judetele din zona de deal, in vreme ce pretul terenurilor din zona Baraganului este in scadere! Cauza acestei tendinte este, se pare, "ofensiva" mediatica legata de o posibila schimbare a climei, care va duce la desertificarea unor intinse suprafete din Baragan.
In judetul nostru, pretul mediu al unui hectar de arabil extravilan oscileaza intre un milion si 10 milioane de lei. Media avansata de Directia Agricola este de cinci milioane de lei, cu mentiunea ca exista mari variatii ale pretului de la o localitate la alta si in interiorul acestora.
In zonele unde sistemul de irigatii nu a fost distrus, pretul scade rar sub 10 milioane. In lunca Bratesului (partea de sud a judetului Galati), s-a ajuns sa se ceara peste 20 milioane de lei pentru terenurile care aduc o redeventa de cam 3-4 milioane pe an, mergand catre nordul judetului, pretul scade in mod constant, dat fiind ca terenul este neirigat si, in mare parte, in panta.
Pamantul romanesc, cel mai ieftin din Europa .
Bineanteles cand se compara aceste preturi cu cele din tara noastra trebuie sa se tina seama de o serie de factori specifici fiecarui stat. Este vorba, in special, de rentabilitate.
In Romania, arabilul se vinde cu maximum 700 de dolari pe hectar, in vreme ce in restul Europei pretul este de la dublu pana la de 20 de ori mai mare.
Iati cateva exemple: Olanda - 14.800 euro/ha; Franta - 8.300 euro; Belgia - 8.500 euro; Polonia - 6.500 euro; Slovacia - 6.000 euro; Cehia - 5.300 euro; Rusia - 2.000 euro; Ucraina (cel mai ieftin teren din Europa, exceptand Romania) - 1.600 euro. Pretul foarte mic al pamantului romanesc a determinat o multime de straini sa devina proprietari aici. Deoarece Constitutia nu permite strainilor sa cumpere terenuri agricole in Romania, nu mai putin de 3699 dintre acestia au solicitat si au obtinut cetatenia romana si achizitionat peste 22.000 ha de teren arabil (31.12.2002).
Zona intravilana
Datele centralizate ale Ministerului Agriculturii arata ca pretul pamantului se diferentiaza foarte mult in functie de zona. Cele mai ridicate preturi pentru terenurile aflate in intravilan sunt in judetele: Bihor (278,6 milioane de lei/ha), Brasov (138 milioane de lei/ha), Dambovita (105 milioane de lei/ha). Insa nu toate terenurile prezinta o valoare atat de ridicata. Foarte multe dintre cele din intravilan se vand la preturi cuprinse intre 1,5 milioane de lei pe hectar si 9 milioane de lei. De exemplu, in judetul Braila, un hectar nu costa mai mult de 2 milioane de lei, iar in Teleorman, Satu-Mare si Timis, preturile nu depasesc 50 milioane de lei. Media pe tara este 43,7 milioane de lei/ha.

Vanzarea terenurilor la preturi atat de mici este o pierdere pentru proprietarii acestor pamanturi. Daca terenurile care au fost vandute pana la ora actuala in Giurgiu, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Braila, Timis si Arad, ar fi fost instrainate la preturi corecte, castigurile ar fi avut un plus de aproximativ 30 miliarde de lei.

Multi cumpara pamant pe preturi de nimic pentru vremuri mai bune
La ora actuala nu sunt bani si acest lucru duce la un pret atat de scazut al pamantului.Sunt proprietari de terenuri disperati care au nevoie de bani si care isi vand pamanturile chiar cu 500 000 lei hectarul. In plus, nu exista o lege adevarata care sa reglementeze piata pamantului, multe persoane constientizeaza faptul ca peste cativa ani terenurile agricole vor avea o valoare mai ridicata si de aceea „se cumpara acum pamant cu cat mai putini bani", motiv pentru care nu exista vreun interes in vederea unei „reglementari a pietei". Pana la aparitia acelor vremuri, la noi in tara, pamantul va valora cat un salariu mediu pe economie. Daca am compara preturile din Romania cu cele din alte state ne-am da seama mai bine care este situatia. Precizam ca in perioada interbelica era necesar salariul pe doi ani pentru a putea cumpara un hectar de pamant.
Specialistii considera ca ar fi necesara o normalizare a nivelului pretului pamantului mai cu seama in extravilan, insa acest lucru nu poate fi facut atata vreme cat in Romania raman hectare intregi nelucrate din cauza lipsei resurselor financiare.