Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
POLITICUL SI POLITICA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

• Realitatea desemnata de termenii precum „politicul“ si/sau „politica“ este cosubstantiala si constitutiva vietii sociale, din cele mai vechi timpuri si pana azi. O realitate cotidiana, familiara, dar care prin multe aspecte ale sale scapa intelegerii obisnuite, ramanand un domeniu de activitate aparte, specializat, inaccesibil si care se refuza omului de rand. p8y15yf
• Simtul comun inregistreaza de o maniera spontana, imediata o serie de fatete si manifestari ale vietii sociale, publice (alegerile, lupta partidelor, institutiile statului) ce evidentiaza un caracter expres politic. Dar determinarea cu exactitate a ceea ce este realmente „politic“ si/sau „politica“ in societate nu este intotdeauna usoara.

A. O notiune complexa si mai multe echivocuri

• Ambiguitatile termenului de „politic“ alimenteaza prin multitudinea de sensuri asociate acestuia, diferite perspective asupra unei realitati policrome si proteice, universale si particularizate, avand o sfera extensibila si limite greu de precizat si care nu reprezinta decat o ipostaza a socialului.
• „Politic“ (substantiv masculin) este paradoxal un termen perfect neutru; el se sustine prin valoarea sa intrinseca, nefiind nici de stanga, nici de dreapta, insensibil la fluctuatiile istoriei, asa cum remarca Georges Burdeau in al sau Tratat de stiinta politica. Politicul trimite la ideea unei ordini indispen¬sabile (vazuta ca osatura a societatii, ca structura sociala) ce permite oamenilor sa traiasca impreuna. Politicul se defineste, deci, ca acel spatiu social in care indivizii accepta sa supuna conflictele lor de interese unei instante in masura sa ofere reglementarea acestora; o putere ce detine monopolul coercitiei legitime (Max Weber).
• „Politica (substantiv feminin) defineste o activitate ce consta in raportarea la putere si exercitarea prerogativelor pe care aceasta le presupune. Ea este o functie sociala deoarece realizarea sa este inseparabila de o colectivitate sociala, careia ii delimiteaza campul de actiune si orientarea spre anumite scopuri. Are o valoare instrumentala intrucat nu-si afla justificarea decat in scopul pe care il slujeste (ex., intr-o intreprindere politica este o tehnica in slujba scopului economic). La nivelul societatii globale politica nu imprumuta un scop situat in afara ei, ci este propria sa finalitate, propria ratiune de a fi. Politicul se elibereaza -; prin politica -; de subordonarea in care era tinut de conditia sa instrumentala fata de societate. Din mijloc devine scop.
• In limba engleza exista o alta distinctie: intre policy si politics. Pe baza acesteia se poate diferentia politica de diferitele activitati ce tin de gestio¬narea anumitor sectoare (politica economica, politica sociala etc.); politica unui om sau a unei institutii caracterizandu-se printr-o vointa ce anima o strategie determinata (politica presedintelui, a guvernului).





B. Definitii mai mult sau mai putin precise

a) Politica -; raportata la stat. Aceasta definitie are drept fundament invocarea etimologiei termenului grecesc polis (cetate). Politica este arta de a guverna in vederea binelui public, asa cum s-a prefigurat in cetatea antica. Definitia aceasta este insa restrictiva, limitand politica doar la una dintre modalitatile posibile de organizare a societatii. Exista societati fara stat dar nu exista societati care sa nu fie traversate de fenomene de dominatie si influenta legate de repartitia inegala a resurselor patrimoniale, economice, politice, simbolice. Nici o societate nu poate fi conceputa in afara politicului (ca structura) si a politicii (ca activitate), in afara dimensiunii normative si organizationale a fenomenelor politice. Adeseori, universul politic al societatii depaseste perimetrul institutional al statului.

b) Politica -; raportata la putere. Identificarea politicii cu relatia de putere reprezinta o tentatie dintotdeauna a stiintei politice justificand identificarea acesteia din urma cu sociologia politica (Maurice Duverger). In orice societate, in orice grup uman oricat de mic ar fi el exista indivizi care comanda (guvernanti) si indivizi care se lasa comandati, se supun ordinelor (guvernati). Unii iau hotarari si altii le executa. Aceasta diferentiere constituie un dat fundamental, un fenomen politic depistabil in toate societatile. O astfel de viziune este extensiva: tinde sa dilueze politica in ansamblul realitatii sociale. Puterea de stat nu este diferita prin natura de formele puterii, proprii celorlalte tipuri de colectivitati sociale. Se deosebeste de ele doar prin gradul de perfectionare a organizarii si strictetea obedientei celor guvernati. Puterea nu este caracteristica doar relatiei politice. Se poate vorbi de putere si in alte situatii (in familie, in scoala, in Biserica). c) Politica -; identificata cu dominatia. Pentru sociologul german Max Weber singularitatea politicului este data de capacitatea dobandita de o grupare umana de a monopoliza resursele constrangerii fizice in interiorul unui teritoriu dat. O asemenea revendicare se prevaleaza de credintele colective suficient de profund internalizate pentru a-si valida „legitimitatea“. Politicul apare ca o „putere deasupra puterilor“. Se confera astfel valoare procedeelor de legitimare a dominatiei politice in detrimentul principiilor generatoare ale societatilor politice.

C. Faptul politic si politizarea societatilor

• Daca in plan teoretic se poate incerca o disociere conceptuala intre „politic“ si „politica“, in practica, in realitatea cotidiana deosebirea se estompeaza. Politicul apare numai prin politica ce il realizeaza, in vreme ce politica se justifica prin politicul caruia cauta sa-i aserveasca societatea. Politicul ca structura a societatii se manifesta in politica prin modul in care oamenii interactioneaza, coopereaza, intra in conflict in spatiul puterii.
• Nu exista fapt politic in sine. Nu exista fenomen politic prin natura sau esenta, diferite de realitatile sociale. Stiinta politica analizeaza acele fapte sociale ce dobandesc in anumite contexte un caracter si o calitate atribuite ca atare. Politica nu are ratiune de a fi decat prin construirea politicului. Functia politica la nivel social presupune functionalizarea politicului, a structurii unei societati, edificarea, ajustarea, echilibrarea ei, asigurarea unor coeziuni si detensionarea acelor relatii ce pot duce la fracturi sociale si compromiterea unitatii ravnite. (Raymond Aron)
• Pe masura ce politica isi extinde sfera valorilor tributare actiunii sale, finalitatea functiei politice inglobeaza sectoare de activitate tot mai diverse si mai numeroase.
• Politizarea este tocmai procesul prin care faptelor sociale li se confera atribute si dimensiuni politice. Acest lucru se produce prin incorporarea lor in structura politica, prin constientizarea si valorificarea unor raporturi, scopuri, obiective sociale ca repere ale actiunii politice (a partidelor, guvernelor, statelor).
• Faptele politice sunt contingente, au determinari spatio-temporale. Fiecare arie culturala, fiecare natiune produce propriile sale elemente de identificare a faptului politic (o afacere de moravuri poate deveni un scandal politic, ex. Bill Clinton -; Monica Lewinski). Fenomene care altadata ramaneau circumscrise sferei private devin politice prin interventia publica a puterii (sanatatea, familia).
• Un fapt politic -; calificat ca atare -; poate proveni si din redimensionarea unui raport de forte. O instanta politica isi impune in chip autoritar vointa de a face sa fie recunoscut un fapt social ca fapt politic, ridicandu-l la rang de problema, interesand societatea in ansamblul ei (ex. SIDA, lupta impotriva terorismului). Si cetatenii pot politiza un fapt social prin militantism politic, impunand vointa populara conducatorilor (ex. drepturi civile, conditia femeii).
• Calificativul de fapt politic poate fi atribuit si unei probleme pe care societatea nu ajunge sa o rezolve, in conditiile unei carente a functiei sale reglatoare. Politicul apare astfel sub forma unei specializari in medierea si arbitrarea conflictelor intr-o societate.
• La intersectia interventiei Puterii si reactiei civice, odata constientizat in termeni de actiune politica, un fapt social devine ceea ce se cheama fapt politic, o necesitate sociala careia i se confera o semnificatie politica.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite