i5q9qj
Istoric
Dubla reprezentare a patrimoniului
Dubla determinare a rezultatului
Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor
Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale

Partida dubla -; ca si caracteristica fundamentala a contabilitatii -; se bazeaza pe cele trei principii: dubla reprezentare, dubla inregistrare si dubla determinare a rezultatului
In raport cu evolutia C de la partida simpla la partida dubla aceste principii se succed astfel:
Dubla inregistrare -; realizata cu ajutorul contului; contul a aparut primul
Dubla reprezentare si determinare a rezultatului realizata cu ajutorul componentelor de baza ale SF: bilantul si contul de profit si pierdere
A. ISTORIC a) Aparitia si evolutia contabilitatii in partida simpla
Roma antica -; sefii de familie tineau un registru de venituri (incasari) si cheltuieli (plati) -; evidenta cronologica si sistematica
Evul Mediu -; jurnal al afacerilor in ordinea producerii lor
Aparitia contabilitatii in partida simpla -; un singur cont “Casa”
Apar conturi de persoane (terti) deschise pentru debitori si creditori
Registru de incasari si plati, de creante si datorii dar fara legatura valorica intre ele
Conturile de persoane se dezvolta pe doua coloane: debit si credit
Debit (debeo) -; tert care datoreaza (creanta celui care tine contul de terti)
Credit (credo) -; tertul care a dat pe incredere (datorie pentru cel care tine contul de terti)
Initial, coloanele de debit si credit erau asezate invers fata de forma actuala
A. ISTORIC
Generalizarea dublei inregistrari
S-a impus generalizarea dublei inregistrari de semne contrare
Pentru contul “Casa” si cele de terti s-a renuntat la interpretarea traditionala a celor doua parti ale contului
“Casa”
Debit Credit
Plati Incasari

Contul “Casa”: platile au fost trecute in coloana de credit iar incasarile in coloana de debit
Introducerea conturilor de profit/pierdere, capitaluri, bunuri
Apar bilantul si contul de profit si pierdere ca si tabloul de sinteza al capitalurilor

Generalizarea dublei inregistrari a determinat deci aparitia dublei reprezentari a patrimoniului si a dublei determinari a rezultatului.
B. DUBLA REPREZENTARE A PATRIMONIULUI
= Principiu fundamental al C: patrimoniul unei E e prezentat din doua puncte de vedere: concret-material, sub forma A, respectiv abstract-al provenientei, sub forma P
Termen active: bunurile si valorile economice se afla in continua miscare si transformare
Termen pasive: nu participa direct la circuitul economic, se modifica doar ca urmare a modificarii A
Instrument de realizare -; bilantul, care are doua parti distincte, dintre care in partea stanga -; denumita Activ -; sunt prezentate existentele de A la un moment dat iar in cea din dreapta -; denumita Pasiv -; sunt prezentate existentele de P la un moment dat
B. DUBLA REPREZENTARE A PATRIMONIULUI

Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la egalitatea bilantiera:
A = P = CP + D = Sn + D
CP mai poarta denumirea de situatie neta (Sn)
C. DUBLA DETERMINARE A REZULTATULUI
Principiu fundamental al C: rezultatul unui exercitiu financiar se determina ca diferenta intre elementele de rezultate (venituri si cheltuieli) ale perioadei cu ajutorul contului de profit si pierdere: V -; C = R
Ca si verificare, acelasi rezultat se determina in raport cu evolutia capitalurilor proprii in cursul exercitiului pe sema fructificarii capitalurilor investite in exploatarea E, ca diferenta intre variatia elementelor patrimoniale: A -; D = CP (cu conditia sa nu se primeasca capitaluri proprii externe)

C. DUBLA DETERMINARE A REZULTATULUI
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor
Atat TOE care afecteaza elementele de patrimoniu cat si cele care afecteaza elementele de rezultate pot fi reflectate - la un moment dat -; cu ajutorul bilantului
Argument pentru reflectarea elementelor de rezultate cu ajutorul bilantului in scop didactic
Veniturile, cheltuielile si rezultatul sunt consecinta miscarii si transformarii A si P
Rezultatul exercitiului figureaza atat in contul de profit si pierdere cat si in bilant, la capitaluri proprii
In raport cu modul de reflectare a situatiei patrimoniului, TOE se clasifica in 4 categorii de operatii, dupa unele opinii, respecti in 9, dupa altele:
A. Clasificarea in 4 categorii pe baza relatiei: A = P (22 = 4)
1. Modificari in strcutura A
2. Modificari in structura P
3. Modificari in volumul A si P in sensul cresterii
4. Modificari in volumul A si P in sensul diminuarii
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- A/1 modificari in structura activelor Transferul unor materii prime
in valoare de
2500 UM la categoria marfurilor,
in vederea vanzarii lor fara prelucrari suplimentare.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- A/2 modificari in structura pasivelor Conversia unor obligatiuni emise de E si devenite scadente in actiuni proprii, in valoare de 40000
UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- A/3 modificari in volumul A si P in sensul cresterii -

Primirea, in contul de disponibil de la banca, a unei subventii de la
Stat in valoare de 6500 UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- A/4 modificari in volumul A si P in sensul diminuarii -

Rambursarea, din contul de disponibil de la banca, a unui credit pe termen scurt, in suma de 7200 UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor

B. Clasificarea in 9 categorii, pe baza relatiei: A -; D = CP (Sn) (32 = 9)
1. Modificari in structura activelor
2. Modificari in structura pasivelor (capitalurilor proprii)
3. Modificari in structura pasivelor (datoriilor)
4. Modificari in structura pasivelor (capitaluri proprii si datorii in sensul cresterii capitalurilor proprii)
5. Modificari in structura pasivelor (capitaluri proprii si datorii in sensul cresterii datoriilor)
6. Modificari in volumul activelor si pasivelor (capitaluri proprii) in sensul cresterii
7. Modificari in volumul activelor si pasivelor (capitaluri proprii) in sensul diminuarii
8. Modificari in volumul activelor si pasivelor (datorii) in sensul cresterii
9. Modificari in volumul activelor si pasivelor (datorii) in sensul diminuarii

D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/2 modificari in structura pasivelor (capitaluri proprii) Transferul la capitalul social a primelor de emisiune platite de noii actionari la ultima majorare de capital, in suma de
10000 UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/3 modificari in structura pasivelor (datorii) Achitarea unei datorii fata de furnizori in valoare de 5000
UM dintr-un credit pe termen scurt.

D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/4 modificari in structura pasivelor (capitaluri proprii si datorii in sensul cresterii capitalurilor proprii) Reducerea unei datorii furnizori exprimata in devize ca urmare a scaderii cursului valutar si constatarea unui venit financiar in suma de
6000 UM.

D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/5 modificari in structura pasivelor (capitaluri proprii si datorii in sensul cresterii datoriilor) -

Inregistrarea datoriei privind serviciile expertului contabil pentru suma de
7000 UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/6 modificari in volumul activelor si pasivelor (capitaluri proprii) in sensul cresterii -

Primirea in contul de disponibil de la banca a sumei de
10000 UM, repre zentand aport la capitalul social.

D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/7 modificari in volumul activelor si pasivelor (capitaluri proprii) in sensul diminuarii -

Achitarea in numerar a unor taxe postale
in suma de
1000 UM.
D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/8 modificari in volumul activelor si pasivelor (datorii) in sensul cresterii -

Achizitia unui program infor matic (imobilizare) cu plata ulterioara

in valoare de
20000 UM.

D. Influenta TOE asupra patrimoniului si rezultatelor- B/9 modificari in volumul activelor si pasivelor (datorii) in sensul diminuarii -

Achitarea prin banca a unor impozite datorate bugetului statului
in suma de 3000
UM.

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.2. NECESITATEA SI CONTINUTUL ECONOMIC AL CONTULUI
E necesar sa se cunoasca existentele si miscarile elementelor patrimoniale
Bilantul -; ca procedeu al metodei contabile -; poate prezenta doar existentele elementelor patirmoniale la un moment dat
Importanta altui procedeu al metodei C: contul, cu ajutorul caruia se reflecta existentele si miscarile (+,-) elementelor patrimoniale
Existente initiale + Cresteri -; Micsorari = Existente finale
Conturile se deschid separat pentru fiecare element de: A, P, V, Ch
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.2. FORMA GRAFICA A CONTULUI
Didactica
Cont
Debit Credit

a) bilaterala (clasica): doua parti alaturate si opuse in care se inscriu date generale si specifice b) unilaterala: datele generale se scriu o singura data iar cele specifice sunt alaturate in doua coloane distincte; mai exista o coloana pentru existentele la un moment dat (solduri)

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.1. ELEMENTELE CONTULUI
Acestea sunt: denumirea contului, explicatia TOE, debitul si creditul, rulajul, total sume, soldul initial si final.

Denumire si simbol
Debit Credit
Sold initial

(Explicatie) Rulaj debitor Rulaj creditor (Explicatie)

Total sume deditoare Total sume creditoare
Sold final
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale a) Denumirea (titlul) contului
Denumirea elementelor patrimoniale / de rezultate pentru care se deschide
Este insotita de un simbol cifric pentru facilitarea utilizarii
Exemple: 401 “Furnizori”, 371 “Marfuri” b) Explicatia TOE inregistrata in cont
Descriptiva: redarea in cuvinte
Exemplu: plata dobanzilor bancare, incasarea creantei de la clienti
Contabila: marcarea, in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont, a contului cu care intra in legatura (corespondenta) cel analizat

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale c) Debitul si creditul contului
Debit (D) = partea stanga a contului; Credit (C) = partea dreapta a contului
Utilizarea D si C:
Daca conturile sunt deschise pentru A si Ch, D reprezinta existentele si cresterile iar C reprezinta micsorarile acestor elemente in cursul unei perioade
Daca conturile sunt deschise pentru P si V, D reprezinta micsorarile iar C reprezinta existentele si cresterile acestor elemente in cursul unei perioade
A inscrie o suma in D unui cont inseamna a debita acel cont, iar a inscrie o suma in C unui cont inseamna a credita acel cont
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale d) Rulajul contului
=Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, fara existentele initiale feluri: rulaj debitor (RD), rulaj creditor (RC)
Continut economic:
Daca conturile sunt deschise pentru A si Ch, RD reprezinta cresterile iar RC reprezinta micsorarile pentru acel element in cursul perioadei
Daca conturile sunt deschise pentru P si V, RD reprezinta micsorarile iar RC reprezinta cresterile pentru acel element in cursul perioadei
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale e) Total sume ale contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, inclusiv existentele initiale
Feluri: total sume debitoare si creditoare (TSD, TSC)
Continut economic:
Daca conturile sunt deschise pentru A si Ch, TSD reprezinta insumarea existentelor initiale cu RD si semnifica totalitatea elementelor de care a dispus E in cursul perioadei, iar TSC reprezinta RC si reflecta micsarari ale elementelor in cursul perioadei
Daca conturile sunt deschise pentru P si V, TSC reprezinta insumarea existentelor initiale cu RC si semnifica totalitatea elementelor de care a dispus E in cursul perioadei, iar TSD reprezinta RD si reflecta micsarari ale elementelor in cursul perioadei

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale f) Soldul initial si final al contului
Soldul initial (Si) al unei perioade (pentru un cont) este egal cu soldul final (Sf) al perioadei precedente
Se determina ca diferenta intre TS si reprezinta existentele de A sau P la un moment dat, astfel:
Daca conturile sunt deschise pentru A si Ch, SF se determina ca diferenta intre TSD (existente si cresteri de A) si TSC (micsorari de A) ale perioadei
Sf = TSD -; TSC = (Si + RC) - RD
Daca conturile sunt deschise pentru P si V, SF se determina ca diferenta intre TSC (existente si cresteri de P) si TSD (micsorari de P) ale perioadei
Sf = TSD -; TSC = (Si + RC) -; RD
Obs: cazul conturilor deschise pentru Ch si V: ele nu au sold pentru ca elementele lor se preiau in contul de rezultat, care este in acelasi timp un element patrimonial (capital propriu)

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Exemplu pentru conturile de A si Ch: la inceputul perioadei exista un stoc de materii prime in valoare de 10000 UM. In cursul perioadei se consuma materii prime in valoare de 4000 UM.

301 “Materii prime” 601 “Cheltuieli cu materiile prime”
D C D C
Si=10000
(existent initial)
RD=0 RC=4000 RD=4000 RC=4000
(consum=iesire (consum materii (transfer la rezulta materii prime) prime in cursul tul exercitiului la perioadei) finele perioadei)
TSD=Si+RD= TSC=RC=4000
10000+0=10000 TSD=RD=4000 TSC=RC=4000

Sf=TSD-TSC= Sold 0
10000-4000=6000
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Exemplu pentru conturile de P si V: la inceputul perioadei exista o datorie fata de un furnizor de materii prime in valoare de 50000 UM. In cursul perioadei, E achita in avans datoria, obtinand o reducere din partea furnizorului de 5000 UM (se inregistreaza doar obtinerea reducerii).

401 “Furnizori” 767 “Venituri din reduceri obtinute”

D C D C
Si=50000
(existent initial)
RD=5000 RC=0 RD=5000 RC=5000
(diminuarea da- (transfer la rezul- (reducere obtinuta toriei cu reducerea tatul exercitiului la = venit obtinut in acordata de furnizor finele perioadei) cursul perioadei)
TSD=RD= TSC=Si+RC=
5000 50000+0=50000 TSD=RD=5000 TSC=RC=5000

Sf=TSC-TSD= Sold 0
50000-5000=45000
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.2. FUNCTIILE CONTULUI
Economica -; fiecare cont reflecta un bun economic, drept de proprietate sau obligatie, precum si transformarea elementelor patrimoniale in venituri, cheltuieli, rezultat
Statistica si de informare -; reflecta indicatori ai activitatii: cifra de afaceri, volumul productiei
De calcul -; situatia elementelor patrimoniale si de rezultate la un moment dat: costul productiei, rezultatele financiare
De control -; integritatea patrimoniului, respectarea legalitatii operatiilor, altele
De grupare a TOE -; pe elemente omogene (bunuri, relatii de proprietate)
De sistematizare -; sunt inregistrate distinct TOE care genereaza cresteri, separat de cele care genereaza micsorari (cele doua parti ale contului)
Contabila -; determinata de continutul economic al fiecarui cont
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.3. REGULILE DE FUNCTIONARE A CONTURILOR -; metoda de explicare pornind de la bilant la cont
Exista o stransa legatura intre bilant si cont care se realizeaza la inceputul exercitiului (perioadei) cand, pe baza bilantului initial, se deschid conturile
Existentele initiale din bilant se preiau ca existente initiale in conturile deschise pentru A, respectiv pentru P
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Reguli partiale de functionare a conturilor: a) Prima regula:
Conturile deschise pentru A (de activ) incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale preluate din activul bilantului
Conturile deschise pentru P (de pasiv) incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale preluate din pasivul bilantului b) A doua regula, bazata pe sensul economic identic al existentelor si al cresterilor
Conturile de A se mai debiteaza cu cresterile de active determinate de TOE
Conturile de P se mai crediteaza cu cresterile de pasive determinate de TOE

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
A treia regula: in partea opusa a contului se inregistreaza micsorarile elementelor (astfel incat conturile inregistreaza cele doua tipuri de modificari ale patrimoniului -; cresteri si micsorari)
Conturile de A se crediteaza cu micsorarile de active determinate de TOE
Conturile de P se debiteaza cu micsorarile de pasive determinate de TOE
A patra regula, legata de sold, determinata pe baza relatiei: Si + I -; E = Sf
Conturile de A pot prezenta numai sold debitor reprezentand existentele de active la un moment dat
Conturile de P pot prezenta numai sold creditor reprezentand existentele de pasive la un moment dat
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Din cele 4 reguli partiale rezulta 2 reguli generale de functionare a conturilor:
Conturile de activ:
incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale preluate din activul bilantului se mai debiteaza cu cresterile de active determinate de TOE se crediteaza cu micsorarile de active determinate de TOE pot prezenta numai sold debitor reprezentand existentele de active la un moment dat

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Conturile de pasiv:
incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale preluate din pasivul bilantului se mai crediteaza cu cresterile de pasive determinate de TOE se debiteaza cu micsorarile de pasive determinate de TOE pot prezenta numai sold creditor reprezentand existentele de pasive la un moment dat

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Consideratii finale:
Conturile care reflecta cheltuieli sunt asimilate ca si functionare conturilor care reflecta elemente patrimoniale de activ (cu observatia ca nu prezinta sold)
Conturile care reflecta venituri sunt asimilate ca si functionare conturilor care reflecta elemente patrimoniale de pasiv (cu observatia ca nu prezinta sold)
Conturile care respecta una din cele doua reguli generale de functionare sunt denumite monofunctionale
Exista conturi care, in cursul perioadei, functioneaza fie dupa regulile conturilor de A, fie dupa cele ale conturilor de P, cu toate ca la sfarsitul, respectiv inceputul perioadei au un sold unic conform, dupa caz, conturilor de A sau de P; sunt denumite bifunctionale
Exemplu: contul 5121 “Conturi curente la banci” poate reflecta la un moment dat existentul de disponibilitati banesti al E sau un credit bancar pe termen scurt

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.4. CORESPONDENTA CONTURILOR
Principiul dublei inregistrari determina o legatura intre conturi, denumita corespondenta conturilor -; conturi corespondente
Corespondenta conturilor se bazeaza pe regulile lor de functionare:

Conturi de A (deschise Conturi de P (deschise pentru active si cheltuieli) pentru pasive si venituri)

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Exemplul 1:
Se ridica numerar de la banca, suma de 100000 UM
Are loc concomitent scaderea disponibilitatilor banesti in contul bancar, respectiv cresterea celor din casierie, cu aceeasi suma, 100000
TOE genereaza modificari in structura activelor
Conturile corespondente in care e reflectata TOE sunt:
Contul “Casa” care, dupa continutul economic, este un cont de disponibilitati banesti (active curente), iar dupa functia contabila este un cont de A; avand loc o crestere a disponibilitatilor banesti din casierie, contul se debiteaza cu suma de 100000

Contul “Conturi curente la banci” care, dupa continutul economic, este un cont de disponibilitati banesti (active curente), iar dupa functia contabila este un cont de A; avand loc o scadere a disponibilitatilor banesti de la banca, contul se crediteaza cu suma de 100000

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Transpunere in conturi a exemplului 1 corespondenta conturilor

5121 “Ct curente la banci” 5311 “Casa”
D C D C

Si=500000 Si=50000

100000 100000
RD=0 RC=100000 RD=100000 RC=0

TSD=Si+RD= TSC=RC= TSD=Si+RD TSC=RC=0
=500000 =100000 =150000

Sf=TSD-TSC= Sf=TSD-TSC=
=400000 =150000

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Exemplul 2:
Se achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 400000 UM, plata urmand sa se faca ulterior
Are loc concomitent cresterea stocului de materii prime, respectiv cresterea datoriilor fata de furnizori, cu aceeasi suma, 400000
TOE genereaza modificari in volumul activelor si pasivelor in sensul cresterii lor
Conturile corespondente in care e reflectata TOE sunt:
Contul “Materii prime” care, dupa continutul economic, este un cont de stocuri (active curente), iar dupa functia contabila este un cont de A; avand loc o crestere a stocului de materii prime, contul se debiteaza cu suma de 400000
Contul “Furnizori” care, dupa continutul economic, este un cont de datorii, iar dupa functia contabila este un cont de P; avand loc o crestere a datoriilor fata de furnizori, contul se crediteaza cu suma de 400000
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Transpunere in conturi a exemplului 2 corespondenta conturilor

301 “Materii prime” 401 “Furnizori”
D C D C

Si=500000 Si=100000
400000 400000
RD=400000 RC=0 RD=0 RC=400000

TSD=Si+RD= TSC=RC=0 TSD=RD=0 TSC=Si+RC=
=900000 =500000

Sf=TSD-TSC= Sf=TSC-TSD=
=900000 =500000

E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.5. ANALIZA CONTABILA A TOE
Importanta: asigura inregistrarea TOE numai cu ajutorul acelor conturi care corespund continutului economic al acestora
Continut: cercetarea fiecarei TOE pe baza documentelor justificative in vederea determinarii conturilor corespondente iar apoi a intocmirii formulei contabile
Etape (in numar de 5): a) Determinarea naturii TOE: pe baza documentelor justificative, a cunoasterii elementelor patrimoniale
Exemplu: intrare materii prime de la furnizori pentru suma de 400000 UM b) Determinarea influentei TOE asupra patrimoniului/rezultatelor: in care dintre cele 9 tipuri de modificari se incadreaza TOE iar apoi elementul si sensul modificarii
Exemplu: modificare in volumul A si P, creste stocul de materii prime, creste datoria furnizori
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale c) Stabilirea conturilor corespondente: identificarea contului potrivit din lista de conturi (planul de conturi)
Exemplu: contul 301 “Materii prime”, 401 “Furnizori” d) Aplicarea regulilor de functionare a conturilor: se aplica cele 2 reguli generale de functionare a conturilor de A si de P pentru fiecare cont corespondent
Exemplu: Contul 301 ”Materii prime” este cont de A; avand loc o crestere a stocului de materii prime, contul se va debita cu suma de 400000. Contul 401 “Furnizori” este cont de P; avand loc o crestere a datoriilor fata de furnizori, contul se va credita cu suma de 400000 e) Intocmirea formulei contabile: transpunerea TOE in limbaj specific contabil
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.6. FORMULA CONTABILA
Modalitate de prezentare grafica a fiecarei TOE reflectata in conturi corespondente pe baza dublei inregistrari sub forma unei egalitati valorice
Componente:
Cont corespondent debitor: scris in partea stanga a egalitatii (debitul e in stanga contului)
Cont corespondent creditor: scris in partea dreapta a egalitatii (creditul e in dreapta contului)
Semnul “=” care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente
Sumele inscrise in conturile corespondente
Exemplu: 400000 301”Materii prime” = 401”Furnizori” 400000
Articol contabil = Formula contabila + Data TOE + Document justificativ al TOE + Explicatia descriptiva a TOE
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
Clasificarea formulelor contabile:
Criteriul numarului de conturi corespondente:
FC simple: TOE genereaza modificari doar pentru 2 elemente patrimoniale/de rezultate
FC complexe: TOE genereaza modificari pentru un singur cont corespondent debitor si 2 sau mai multe conturi corespondente creditoare sau invers
FC compuse: TOE genereaza modificari pentru 2 sau mai multe conturi corespondente debitoare si pentru 2 sau mai multe conturi corespondente creditoare
Criteriul scopului:
Normale
De corectare (stornare): in rosu (FC initiala cu sumele in minus) sau in negru (inversarea FC initiale)
E. Dubla inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
E.7. CLASIFICAREA CONTURILOR
Criteriul continutului economic
Deschise pentru conturi de A, P, Ch, V utilizate in contabilitatea financiara
Obs: exista si conturi utilizate in contabilitatea de gestiune, respectiv conturi speciale (reflecta elemente care nu se regasesc in SF)
Criteriul functiei contabile:
De A si de P
Criteriul sferei de cuprindere:
Sintetice -; utilizate pentru grupe sau categorii omogene a elementelor, dupa continutul lor: conturi sintetice de gradul I (din 3 cifre) si II (din patru cifre), obligatorii pentru E
Analitice -; dezvolta un anumit cont sintetic si se deschid dupa cum doreste E