referat la Economie Mondiala p9k7kh

Acest referat pe care vi-l prezint contine date , informatii si statistici despre economia OLANDEI Mai intai am sa va ofer cateva date generale despre Olanda ,apoi am sa continui cu prezentarea pe larg a cadrului economic cu profilul si structura economiei cuprizand industria ,resursele energetice , agricultura , transporturile si alte ramuri .
Numele oficial al tarii este Regatul Tarilor de Jos (Koninkrij der Nederlanden ).
Face parte din: * ¨Uniunea Europeana, inclusiv din Uniunea Economica si
Monetara (UEM); este unul din cele sase state europene semnatare ale Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului - CECO (Paris, 18 aprilie 1951), al
Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene pentru Energie
Atomica - EURATOM (Bruxelles, 17 aprilie 1957) si al
Tratatului de infiintare a Comunitatii Economice Europene -
CEE (Roma, 25 mai 1957)
¨Este membra a ONU, UNCTAD, FMI, BIRD, BERD, OCDE,
OMC, NATO, etc
Suprafata : 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.
Numar locuitori: ¨16,15 milioane (locul 11 in Europa), adica 2,16% din populatia Europei, din care populatie activa 44,1% - 7,1 milioane locuitori.
¨In perioada 1990 - 2001, 40% din cresterea populatiei este atribuita imigratiei. Numarul populatiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.
Densitatea populatiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si
Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.
Capitala: ¨Amsterdam (750 mii locuitori);
¨Sediul guvernului, al parlamentului si resedinta regala: Haga
(450 mii locuitori)
Alte orase principale: ¨Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori),
Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori),
Groningen (171 mii locuitori), Breda (159 mii locuitori),

Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori).
¨Rotterdam - cel mai mare port maritim din lume (volum intrari/iesiri 303,4 milioane tone metrice in 2000) si al V-lea port pentru containere (dupa Hong-Kong, Singapore,
Kaohsiung, Pusan).
¨Schiphol - Amsterdam: al IV-lea aeroport european pentru traficul de calatori si marfuri (dupa Londra, Frankfurt, Paris).
Limba oficiala: Neerlandeza
Religia: Romano-catolica (36%); protestanta reformata (20%); neoreformata (8%)
Moneda nationala: ¨Euro;
PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12
PIB/locuitor:25.062 euro (locul III in Europa). Ritm de crestere :3,5 %-2000 ;1% -2001 0% -sem .I -2002 %
P.I.B¨ 401 miliarde euro (2000) ¨Ritm de crestere: 3,5% - 2000; 1% - 2001; 0% - sem.I 2002.
¨Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:
- industrie: 17,5%
- sectorul public: 14,5%
- comert, reparatii: 13,6%
- transporturi, telecomunicatii: 7,8%
- agricultura: 2,9%
- minerit: 2,0%
- alte servicii : 42,2%
Principalele productii:
- Agricultura, silvicultura:-17,238 mld euro
-reprezinta 3% din forta de munca ocupata;
-numar de ferme :aprox. 102.000,din care: 14.000 teren arabil; 5000 livezi cu fructe ;
14.000de ferme in horticultura; 49.000ferme de vite ; 9000 ferme de porci si pasari ;
10500 ferme mixte.
-suprafata cultivata :1.969 ha;
-locul I in lume la exportul de flori taiate ;locul II la exportul de branzeturi ; locul III la produse agricole, in general .
-Principalele productii:
-zootehnie(60%)-cca10,35 mld euro (2000);
-capete animale in 2000: 4047.000 vite ;13.073.000 porcine ;1.296.000 ovine ; 221.000 caprine ;100.334.000pui/gaini
-culturi vegetale (40%)-cca 6,9 mld. euro :cartof ,sfecla de zahar, grau , legume, flori, (productia anuala de legume - cca2,2 mld. euro ; flori- 2,27 mld euro)
Industria:
-¨157,546 miliarde euro (16% din forta de munca ocupata)
¨Principalele ramuri: industria metalurgica, a constructiilor de masini si electrotehnica (46,6 miliarde euro); industria alimentara (38,35 miliarde euro); industria chimica si petrochimica (37,4 miliarde euro); industria hartiei si tiparitului (13,7 miliarde euro); industria textila, a confectiilor si pielariei (3,1 miliarde euro)
Serviciile: 81% din forta de munca ocupata.
Principalele domenii: bancar, asigurari, telecomunicatii, transporturi.
Somaj: 3,5% (2001)
Rata inflatiei: 4,5% (2001)
Investitii olandeze in strainatate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea Europeana
23,23 miliarde euro, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmata in ordine, de Irlanda, Germania, Italia, Franta, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Centrala si de Est 2,2 miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde)
Investitii straine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17,6 miliarde, din care cele mai mari contributii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea
Britanie, Germania, Franta; S.U.A. 9,9 miliarde; alte tari europene 1,16 miliarde)
Datoria publica: 63,5% din PIB (2000)
Deficit bugetar: 0,4 din PIB (2000)
Rezerve valutare: 16,64 miliarde dolari (aprilie2000)
Comertul exterior
Volum: 447,911 miliarde euro (2000)
Export: 231,854 miliarde euro, locul 8 in lume in 2000 (aprox.60% din PIB)
(locul IV la servicii; locul I la servicii de transport).
Jumatate din marfurile produse in Olanda sunt destinate exportului.
Parteneri: Europa (peste 85%), din care cca. 80% UE. Pe primele locuri:
Germania (25%), Belgia si Luxemburg (12%), Franta (11%), Marea
Britanie (11%), Italia (6%)
SUA (6%)
Asia (6,2%)
Africa (1,7%)
America Latina si Caraibe (1,4%)
Principale produse exportate: masini, aparate, echipamente de transport (34%), produse chimice (16%), animale vii si produse alimentare (12%), minerale (9%).
Import: 216,057 miliarde euro - locul 9 in lume (2000)
Parteneri: Europa (66,3%), din care 59,3% UE. Pe primele locuri: Germania,
Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Franta
Asia (19,2%) - Japonia, China, Taiwan, Indonezia
SUA (9,4%)
America Latina, Caraibe (2,5%)
Africa (1,9%)
Principale produse importate: masini, aparate, echipamente de transport; produse chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbracaminte;
(60% din importuri sunt reexportate).
Balanta comerciala: +15,8 miliarde euro (2002)
Statul este o monarhie constitutionala ereditara conform Constitutie intrate in vigoare la 17. II. 1983 .Puterea legislativa este exercitata de un Parlament bicameral ,Statele Generale , format din Prima Camera (75 membri ,alesi indirect de catre membri celor 12 Consili Provinciale , pentru un mandat de 4 ani) si Camera a Doua (150 membri alesi prin vot direct ,pentru un mandat de 4 ani ).Puterea executiva este exercitata de Consiliul de Ministri condus de un prim-ministru ,numit de suveran .Consiliul de mini- stri este raspunzator fata de Statele Generale .Consiliul de Stat este organul consultativ cel mai vechi si cel mai important al guvernului .Regele este presedintele Consiliului ,dar activitatea curenta este condusa de vicepresedinte .Membri Consiliului sunt alesi pe viata dintre fosti politicieni ,oameni de stiinta ,judecatori , oameni de afaceri .Cele 12 provincii sunt adimistrate de cate un Consiliu Provincial (ales prin vot direct ,are rol de Parlament ),un Consiliu Executiv (ales dintre membrii Consiliului Provincial si un Comisar Regal-numit prin decret al suveranului ).
Plasata pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legata printr-un sistem de relati speciale (fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului ,Comunitatii Economice Europene, Comunitati Europene a Carbunelui, si Otelului a Comunitatii Europene pentru Energie Atomica,a Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare ), economia olandeza se detaseaza prin dimensiunile sale ,care au prea putin cu intinderea sa teritorila.
Conditile naturale ,la randul lor , dau economiei un profil deosebit .
Lupta contiuna impotriva apelor va face sa se realizeze , ca ramura deosebit de importanta ,industria constructoare de dragi de diferite tipuri ,remorchere si alte echipamente de acest gen , consacrand reputatia mondiala a constructorilor olandezi de diguri ,porturi si ecluze .
Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii ,ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta ,va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii ,respectiv comertul, navigatia si agricultura .Este suficient sa amintim in acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor , 6,5% -1969 si 3% in 2000 din pop. activa in agricultura..
Acealeasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze- prin lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a lungul adancilor cursuri de apa -constituirea unor puternice centre industriale .
Sunt de amintit inaltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai moderne din lume ) rafinariile de petrol sau importantele centre ale industriei petrochimice construite in jurul acestora industrii realizate prin punerea in valoare a situatie geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materi prime .
Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competivitate ,productia de petrol este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale Olanda trebuie sa importe materiile prime.
Problema ce s-a pus in pernanenta pentru economia olandeza este deci aceea a acopririi importurilor prin exporturi .Industria electrotehnica concura la aceasta cu circa 60% din cifra sa de afaceri ,industria chimica cu 45% ind. metalurgiga cu 40% ,ca si ind. textila .Cu toate acestea ,exporturile nu acoperea in intregime valoarea importurilor .In anul 1969 .de exemplu ,totalul importurilor , inclusiv produsele agricole , se ridicau la 39,8 mld. florini ,fata de circa 36,1 mld. valoarea exporturilor ,care asigurau deci o acoperire de numai 90%.Echilibrul trebuia stabilit de sectorul servicilor ,care ,ca si in trecutul indepartat ,joaca un rol important in structura economica a tarii .Este vorba de intreprindrile de transport ,de intreprindrile comerciale , de banci etc. Caracterul international al acestui sector decurge nu numai din infiintarea unui mare nr. de intreprinderi straine pe teritoriul tarii dar si din importanta tranzitului de marfuri de 110 mil. tone anual , din care peste 70% sunt transportate in Olanda si mai mult de 20% trec prin antrepozitele acesteia .
.Toate aceste activitati ,exercitate de intreprinderi cu experienta seculara uneori ,de intreprinderi specializate in comertul de tranzit si triunghiular ,presupun cele mai adesea interventia socetatilor de asigurare si a bancilor pentru acoperirea riscurilor si pentru finantare .La baza tuturor acestor servicii stau marile porturi olandeze ,flota maritima si fluviala , aeroportul de la Schiphol,care se situeaza printre cele mai mari si mai moderne din lume , flota aeriana a tarii.
Cel de-al treilea sector de baza al economiei olandeze este agricultura care detine un loc important in schimburile internationale ale tarii.
Vorbind despre profilul si structura economiei olandeze , trebuie amintite , in mod necesar , marile concerne , care depasesc cu mult granitele nationale ''Bataafse Petroleumm Maatschappij''-in sectorul petrolier '',Unilever.''- in domeniul produselor alimentare si al oleaginoaselor ,''Philips''-in productia electrotehnica ,''Algemeene Kunstzijde
Unie''-in domeniul textilelor sintetice
Cel de-al doilea razboi mondial avea sa puna economia olandeza in situatia de a lua multe lucruri de la inceput .Razboiul a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tarii devastate (92000 de locuinte distruse) ,228.000 de acri de pamant sub apa productia de gaz si de electricitate redusa la 17% fata de nivelul din 1938 ,reteaua de cai ferate la 40% ,iar capacitatea de productie serios amputate prin demontarea si ridicarea de catre trupele naziste in retragere a 86 de instalati industriale si peste 28.000de masini .In iarna anului 1944-1945,populatia avea sa se hranesca adesea cu bulbi de lalele.
INDUSTRIA :
Existenta grupurilor industriale de importanta mondiala pe care le-am amintit mai sus determina profilul si importanta industriei olandeze.La aceasta situatie s-a ajuns insa printr-un proces istoric de lunga durata , legat de functiile primare ale economiei , respectiv comertul exterior ,navigatia si agricultura .Comertul exterior a facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare , navigatia a antrenat industria constructilor navalesi industria mecanica , iar agricultura industrializarea produselor alimentare si, paralel cu aceasta ,industria textila ,care in prima jumatate a sec. trecut ocupa 30% din populatia activa .
Crcetarea stiintifica , de care depinde in buna masura sporirea competivitatii pe plan international , se bucura de o atentie deosebita atat in intreprinderi , cat si in universitati sau institute de specilizate subventionate de stat . Statul , alaturi de 5 grupuri industriale , participa la Ultra- Centrifuge Nederland N.V (Societate anonima olandeza pentru centrifugare ),care a construit si exploteaza o uzina pilot pentru imbogatirea uraniului prin centrifugare ,precum si o instalatie pentru fabricarea centrifugelor necesare .In mod practic , procedeul ultra -centrifugarii ,elaborat in laboratoarele olandeze , este folosit pe scara mondiala .
Au fost infiintate institutele de cercetare specializate ,asa numitele TNO, organizatie centrala pentru cercetare stiintifica aplicata. Rolul sau este de a coordona activitatile a 4 organizati specializate ,dintre care cea mai importanta pentru industrie este Organizatia industria TNO.
Cercetarea in domeniul aviatiei , al constructiei aeronautice si al astronauticii se efectueaza in Laboratorul national de aviatie si astronautica .Exista de asemenea un institut special pentru energia atomica , respectiv REACTOR CENTRUM NEDERLAND .
Relatiile pe plan international se desfasoara in cadrul diferitelor organizatii existente , cum sunt :Euroatom , European Launcher Developement Organization (ELDO) Organizatia europeana pentru punerea la punct si lansarea de rachete spatiale si Organizatia europeana de cercetari spatiale (ESRO).
Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective in sensul acordarii unei prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii.Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg face necesara crearea de noi locuri de munca .Partea occidentala a tarii ,in care locuiesc peste 7 milioane de oameni , este , pe de alta parte , prea aglomerata .
Pornind de la aceste necesitati , s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor avute in vedere , fiind de mentionat , printre altele , construirea portului Eems (Eemshaven) in provincia Groningen . In plus , instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale , prima de investiti putandu-se ridica pana la 25% din costul terenului , cladirilor si echipamentului.
Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate . O uzina de aluminiu s-a instalat , printre altele , in regiunea de nord in Limburg s-a dezvoltat industria chimica ,iar in
1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.
Industria metalurgica si electrotenica utilizeza 25%din personalul angajat in industrie si prezinta un profil foarte variat.Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de intreprinderi importante producand aluminiu ( 123 mii tone anual ).plumb ( 45mii tone ) zinc (60mii to. ) cositor 7 ( mii tone ) ,precum si unele metale speciale ca indiu.
De reputati internationala a bine stabilita se bucura constuctiile navale , aeronautice ,ramura electonicii si electrotehnicii .
Santierele navale sunt concentrate indeosebi la Rotterdam si la Amsterdam, iar constructi de vase ( 3/4 mil .t.r.b.) plaseaza Olanda pe locul III printre tarile Pietei comune ,cu o productie de 3% din productia mondiala .Se constuiesc vase pentru cabotaj sau navigatia interna ,dragi , platforme de foraj , petroliere cu capacitate depasind 200.000de tone.
Constuctia aeronautica s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor "FokkerN.V", dupa cum bine primite pe piata internationala sunt automobi- lele DAF.
Industria electrotehica si electronica este reprezentata indeosebi prin concernul "Philips", care asigura circa 11% din intregule export al tarii.Industri alimentara se situeaza pe locul al doilea an cadrul industriilor manufacturiere, iar "Unilever " ,grupul anglo -olandez cu acest profil, este in prezent cel mai important din lume .Productia acestei ramuri industriale este ddirijata catre pietele externe in proporsie de circa 25%.
Profilul industriei mai este completat de industria textila ,industria hartiei (Olanda fiind primul exportator mondial de pasta de hartie penrtu fabricarea cutiilor si cartonului ondulat), industria ceramicii, si a sticlei ,industria poligrafica ,cu traditii multiiseculare , ca si industria diamantului.
Olanda este lipsita de resurse subsolice ,cu exceptia , notabila a, hidrocarburilor (pana in anii din urma , primul producator de gaze naturale din Europa Occidentala , in prezent ,al doilea dupa Marea Britanie ).Pe langa gaze naturale(extrase atat de pe uscat , zona Groningen -Schlohteren, cat si din zona Marii Nordului) in anii "80 a demarat extractia de petrol , productia fiind insa modesta (sub 3 mil.t/.an).In pofida productie reduse de petrol , are o mare capacitate de prelucrare a petrolului importat (c. 70 milioane t./anual) cele mai mari rafinarii aflandu-se in apropiere de Rotterdam si amsterdam.
AGRICULTURA
Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5 ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii.
Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala .
Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.
Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera , care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor .
Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica ,laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637.Virusul care afectase la un moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important ;in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie , iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa ,si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Sute de familii burgheze au fost ruinate , cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .
Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic .Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez ,a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii, transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international .Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti , extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui . acorduri si conflicte internationale si, in orice caz , venituri importante. Heringii , olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati.
TRANSPORTURI
In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii.In acest sens ele creaza 52,4% din locurile de munca .In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze ,este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesci n aceasta tara sunt numai tranzitate.
Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport ,care , in conditile unui comert interna- tional deosebit de activ, joaca un rol de prim ordin .Coloana vertebrala a acestei activitati este in primul rand flota comerciala ,care numara 1314 untati (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul sau. Exista in Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoara 5046 km , din care 3500km canale .
In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel mai mare pod din Europa.In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume , infiintata de Koninklijke Lu- chtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigatie aeriana).
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) - incluzand componentele bancar, asigurari si transporturi. Calitatea si complexitatea acestora, constituie factori importanti in decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau reprezentanta in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitati de productie sau distributie. Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina, totalizand cca. 7000 companii. In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat si in cele emergente.
Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK si FORTIS. Impreuna, acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari. In acelasi timp, in Olanda functioneaza 60 filiale si sucursale ale unor banci din Europa, Asia si America. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume.
Finantarea afacerilor se realizeaza, de asemenea, prin alte institutii specializate, cum sunt Banca Nationala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu si lung), companii de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semi-independente) si agentii regionale de dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului ).
Suplimentar, in functie de tipul afacerii, guvernul olandez acorda o serie de stimulente, subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finantare a exporturilor.
Turismul :6.558.000 turisti (1996) ;venituri din turism -6,23 mld. dolari Principalele zone sau obiective : orasele de arta-Amsterdam (vizitat de c. 50% din turisti straini) Haga, Delft , Haarlem, Utrecht-cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) si numeroase muzee( din cele peste 400 existente in Olanda )litoralul M. Nordului , cu 55 de statiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden si ins.Frisce (pentru sporturi nautice); intre Haga si Scheveningen se afla Madu-rodam, oras miniatura cu reproduceri fidele ,la scra , ale multor monumente si curiozitati ale tarii; in S tarii se remarca Maastricht ,cel mai vechi oras al Olandei (arhitectura me- dievala , a Renasteri ,baroca) .
Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda (fara taxe vamale). In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.
Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri, bucurandu-se de un climat politic stabil, o baza macro-economica puternica, un cadru legal clar si relatii comerciale bine dezvoltate, in special cu tarile vecine.