Pe pietele de capital dezvoltate s-a demonstrat ca anuntul unei cresteri de capital antreneaza o scadere a cursului bursier si, implicit, a valorii de piata a societatii.Ca urmare acestui rezultat diverse ipoteze au fost emise pentru a explica aceasta reactie a pietei. y6h6ht
In acest studiu se va masura impactul anuntului majorarii de capital asupra cursului bursier pe piata romaneasca de capital. Se va studia daca informatia a fost cunoscuta si/sau anticipata cu o anumita perioada de timp inaintea anuntului si cum reactioneaza cursul bursier in functie de tipul majorarii.
In ultimele doua decenii numeroase studii au avut ca subiect majorarile de capital.
Prin intermediul acestora s-a incercat sa se masoare impactul anuntului asupra cursului bursier si implicit asupra valorii de piata a societatii emitente. Studiile efectuate pe piata americana au scos in evidenta faptul ca o crestere de capital antreneaza o scadere brusca a cursului bursier, in medie cu 3%.Un conducator de societate care actioneaza in interesul vechilor actionari va intentiona sa emita actiuni doar daca partea din activul societatii cedat noilor actionari este inferioara profitului pe care vechii actionari il obtin din noua investitie. Altfel spus, o majorare de capital va fi realizabila doar daca valoarea de piata a titlurilor este superioara valorii reale si in consecinta impactul anuntului trebuie sa fie negativ asupra cursului bursier. Un astfel de rezultat nu a fost confirmat pe piata franceza.
Reactia negativa a cursului bursier la anuntul majorarii de capital este astfel explicata prin intermediul asimetriei informationale dintre conducatorii societatii si investitori. Cu cat conducatorii intarzie sa transmita informatia catre piata cu atat asimetria va fi mai mare.
Exista momente mai mult sau mai putin oportune de a emite actiuni. Perioadele propice poarta denumirea de ferestre de oportunitate si sunt acelea in care reactia cursului este minima la anunt. Aceste perioade sunt imediat dupa anuntul rezultatelor dar pot fi si legate de o multime de variabile macroeconomice.
S-au efectuat studii care au incercat sa explice reactia cursului bursier in functie de tipul emisiunii , realizandu-se totodata o comparatie intre diferitele tipuri de emisiuni.

Un rol important asupra cursului bursier il are si societatea de intermediere.
Pana aici au fost prezentate cateva din subiectele de cercetare care vizeaza majorarile de capital, subiecte care, in limita posibilitatilor ar fi interesant a fi studiate pe piata romaneasca de capital. Acest studiu isi propune sa verifice existenta unui continut informativ al anuntului majorarii de capital. Cronologic, se pot identifica urmatoarele momente care sunt in atentia pietei : sedinta Consiliului de administratie in care se propune majorarea de capital, obtinerea aprobarii de la C.N.V.M., anuntul C.N.V.M., data de referinta, data AGA si data modificarii. Dintre aceste momente doar doua au putut fi identificate : data anuntului facut de CNVM si data AGA.
Pe piata romaneasca, majorarile de capital s-au realizat prin reevaluare, incorporarea rezervelor sau/ si a beneficiilor , precum si in numerar sau aporturi in natura.
Primele sunt operatiuni pur contabile si nu duc la o finantare reala a societatii.
De aceea reactia cursului bursier depinde de tipul emisiunii.
Studiul este structurat pe trei parti. In prima parte se va prezenta metodologia de studiu.
A doua parte contine rezultatele obtinute pe piata romaneasca de capital, iar ultima parte concluziile ce se desprind din efectuarea studiului.

2.1 METODOLOGIA UTILIZATA

Studiul s-a realizat pe un esantion de trei societati cotate la Bursa de Valori Bucuresti, datele fiind extrase de pe adresele www.kmarket.ro si www.bvb.ro. Firmele vizate sunt : Antibiotice Iasi (ATB), Silcotub Zalau(SLC), Impact Bucuresti (IMP).
Silcotub Zalau a efectuat majorarea de capital prin incorporarea rezervelor iar Alro Slatina si Impact Bucuresti au realizat majorarea prin aport in numerar. Majorarile au fost incheiate cu succes.
Metodologia urmata pentru a aprecia reactia cursurilor la anuntul majorarii de capital consta in :
• S-au extras cursurile zilnice de inchidere pe perioada studiului cat si cu 150 zile inainte de inceperea studiului
• S-au calculat rentabilitatile zilnice dupa expresia :
RtL = ln (CT)/(CT-1)
• S-au calculat rentabilitatile medii pe o perioada de 150 zile folosind expresia :
T
RTL = S RT /T unde T = 150 t=1

• S-au exprimat rentabilitatile anormale in cele doua ferestre folosind formula :
RAj,t = Rj,t -; Rp,t

unde : RAj,t -; rentabilitatea anormala a titlului j pentru perioada t;
Rj,t - rentabilitatea reala, respectiv observata a titlului j pentru perioada t;
Rp,t - rentabilitatea medie a titlului j pentru perioada t;

Pentru fiecare eveniment s-au fixat doua ferestre ale evenimentului :

DCNVM DAGA

-9 +3 -6 +4
F1 F2

DCNVM -; data anuntului facut de CNVM;
DAGA -; data Adunarii Generale a actionarilor;
F1 -; este fereastra de eveniment aferenta DCNVM si este cuprinsa intre -;9 si +3;
F2 -; este fereastra de eveniment aferenta DAGA cuprinsa intre -;6 si +4 in raport cu momentul 0 al ultimei zile de suspendare de la tranzactionare pe durata AGA.
Fereastra F1 este descentrata intentionat in raport cu data DCNVM pentru a evidentia eventualele distante dintre data anuntului si data la care investitorii au obtinut primele informatii privind posibilitatea unei majorari de capital, pentru ca se stie ca data consiliului de administratie este inainte.

Pe perioada AGA societatea este intrerupta de la cotare . Fereastra F2 incearca sa surprinda daca deciziile luate de AGA sunt o surpriza pentru investitori si daca da, care este viteza de incorporare a noii informatii in curs.

Evenimentele care constituie esantionul de studiu sunt :
Societate Data anunt CNVM Data AGA Tipul operatiunii
Silcotub Zalau 04.07.2002 18.07.2002 rezerve
Alro Slatina 26.10.2002 11.11.2002 numerar
Impact Bucuresti 23.01.2003 08.02.2003 numerar

2.2.2 ANALIZA REZULTATELOR

Analiza rezultatelor se va realiza separat pe cele doua ferestre pentru fiecare din cele trei societati :
I. SILCOTUB ZALAU
Fereastra I
La o prima observare a statisticilor calculate in aceasta fereastra se observa ca exista rentabilitati anormale pozitive in ziua a saptea(cu doua zile inaintea anuntului CNVM), si rentabilitati anormale negative dupa data anuntului CNVM(ziua a noua).
Fereastra 1 a fost descentrata intentionat in raport cu data CNVM pentru a evidentia eventualele distante dintre data anuntului si data la care investitorii au obtinut primele informatii privind posibilitatea unei majorari de capital, pentru ca se stie ca Data Consiliului de Administratie este inainte. Se pare ca in acest caz investitorii au avut informatii privind majorarea de capital inainte de data anuntului CNVM.
Fereastra II
Pe perioada AGA titlul este intrerupt de la cotare. In ziua deciziei AGA(ziua 6 pe grafic) se constata o rentabilitate anormala. Aceste variatii semnificative ale cursului pot fi explicate prin aparitia unor noi informatii legate de societate aparute pe perioada AGA. Din punct de vedere al eficientei informationale se poate remarca o incorporare rapida a informatiei in curs.

II.IMPACT BUCURESTI
Fereastra I
Se constata rentabilitati anormale cu trei zile(ziua 6) inaintea anuntului CNVM privind majorarea de capital. Se pare ca si in acest caz investitorii au avut informatii inaintea anuntului CNVM. Scaderea brutala a cursului ar putea fi o confirmare a faptului ca o crestere a capitalului in numerar este acompaniata cu o scadere a cursului bursier, respectiv rentabilitati anormale negative.

Fereastra II
Pe perioada AGA titlul este intrerupt de la cotare. In ziua hotararii AGA se constata o rentabilitate anormala negativa. Aceasta rentabilitate anormala poate fi explicata printr-un eventual efect de surpriza al deciziilor AGA privind majorarea.

III. ALRO SLATINA
Fereastra I
Alegerea momentului 0 ca data de informare a pietei , a fost corecta. Rentabilitati anormale se gasesc doar in a doua zi (ziua 10 pe grafic) dupa anuntul CNVM. Investitorii nu au detinut informatii privind majorarea de capital inaintea anuntului CNVM.M ai mult decat atat se observa o reactie lenta a pietei in urma anuntului, fapt ce denota grad slab de eficienta informationala in forma semi- puternica.
Fereastra II
O rentabilitate anormala se observa cu o zi inaintea deciziei AGA privind majorarea. Scaderea cursului poate confirma teoria conform careia o majorare de capital prin aport in numerar provoaca o scadere a cursului bursier.