Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
GRILE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
j5z14zi
GRILE I:
1. A considerat ca managementul presupune persoana care directioneaza activitatea celorlalti si care-si realizeaza activitatea determinandu-i pe ceilalti sa si-o realizeze pe a lor: a) Joseph Massie; b) K. Matsushita; c) Peter Drucker; d) A. Mackenzie.
2. Scoli de conducere sunt: a) functionale, empirice, ale relatiilor umane, matematice; b) functionale, prin rezultate, ale deciziei, ale relatiilor umane; c) functionale, prin rezultate, ale deciziei, ale schimbarii, cibernetice.
3. Detecteaza cu anticipatie problemele conducerii generale ale intreprinderii, conducerea: a) prin inovare; b) previzionala; c) prin obiective; d) prin rezultate.
4. Presupune un management strategic si scenarii alternetive, cu deosebire, conducerea: a) prin rezultate; b) prin exceptie; c) prin inovare; d) prin proiecte.
5. Care metoda presupune folosirea pentru fundamentarea deciziei atat a specialistilor interni cat si a consultantilor din afara: a) prin inovare; b) prin proiecte; c) prin obiective; d) previzionala.
6. Se bazeaza hotarator pe analiza studiilor de caz, scoala: a) conducerii functionale; b) deciziei; c) empirica; d) prin obiective.
7. Diferite nivele ierarhice sunt informate numai cu privire la nerealizari, in conducerea: a) prin obiective; b) prin exceptie; c) previzionala; d) prin inovare.
8. O buna organizare: a) trebuie sa realizeze un efect sinergetic; b) trebuie sa nu realizeze un efect sinergetic; c) nu are legatura cu efectul sinergetic;
9. Componentele managementului resurselor umane: a) logistica, etica, sinergetica; b) logistica, relationala, sinergetica; c) logistica, relationala, energetica.
10. Componenta energetica a managementului resurselor umane cuprinde: a) motivatia muncii, cresterrea competentei, reconversia profesionala, determinarea organigramei; b) motivatia muncii, cresterea competentei, reconversia profesionala, conducerea procesului de schimbare; c) motivatia muncii, cresterea competentei, reconversia profesionala, relatiile cu sindicatele.
11. Capacitatea manageriala generala reprezinta: a) o stare strict individuala; b) o stare culturala; c) o stare manageriala specializata; d) o stare individuala, culturala.
12. Capacitatea manageriala a conducatorilor presupune un complex de caracteristici: a) valori, capacitati, pregatire postuniversitara; b) valori cunostinte, mentoring; c) valori cunostinte, capacitati.
13. Se caracterizeaza printr-o inalta capacitate de luare a deciziilor, este penetrant, se bucura de relatiile cu oamenii, managerul: a) distrugator; b) conducator; c) inovator.
14. Strategiile de formare pe post sunt: a) specializarea, rotatia, mentoringul; b) specializarea, rotatia, studiul de caz; c) specializarea, rotatia, action-learning.
15. Fata de contracte in general, romanii: a) au un cult al relatiilor contractuale; b) nu au un cult al relatiilor contractuale; c) stapanesc foarte bine relatiile contractuale.
16. In modelul cultural managerial romanesc se considera ca: a) exista o mare disponibilitate spre comunicare si o mare fidelitate fata de intreprindere; b) exista o mica disponibilitate spre comunicare si o mare fidelitate fata de intreprindere; c) exista o mare disponibilitate spre comunicare si o mica fidelitate fata de intreprindere.
17. Se reduce in principiu la respectarea legilor: a) etica convingerii; b) etica responsabilitatii; c) etica pasibilului; d) etica regulilor.
18. Forme de manifestare ale culturii organizationale in mare parte intangibile: a) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, autoritar; b) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, marimea intreprinderii; c) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, natura activitatii firmei.
NEGOCIEREA
19. Conversatia in functie de tipologia negociatorilor este predominant (negocierea): a) analitica, vizuala, kinestetica; b) analitica, vizuala, auditiva; c) kinestetica, demonstrativa, obiectiva; d) kinestetica, subiectiva, demonstrativa.
20. In negociere strategia dead-lock propune: a) concesii pentru depasirea unui impas; b) nu propune concesii; c) urmareste principiul win-win; d) vizeaza strategia simulacrului.
21. Etapele negocierii sunt: a) prenegocierea, tratativele, post negocierea, protonegocierea; b) prenegocierea, tratativele, simularea, protonegocierea; c) prenegocierea, tratativele, stabilirea obiectivelor, simularea; d) prenegocierea, post negocierea, simularea.
22. Exigentele comunicarii verbale in negociere sunt: a) politetea, dozarea, concentrarea pe momentul respectiv; b) politetea, dozarea, concentrarea pe cuvinte anormale; c) politetea, dozarea, intreruperi frecvente; d) politetea, negarea, frecventa, nesinceritatea.
23. Functiile cererii de oferta sunt: a) initierea tratativelor si promovarea vanzarilor; b) initierea tratativelor si cercetarea pietelor; c) promovarea vanzarilor si cercetarea pietelor; d) initierea tratativelor si prospectarea pietei.
24. Operatiunile precontractuale in ansamblul lor reprezinta: a) posibilitatea de a vinde o marca competitiva; b) un ansamblu de masuri pentru negocierea si semnarea contractului de vanzare; c) strategii de coordonare a productiei de marfuri destinate vanzarii; d) o strategie de import.
25. O oferta produce efecte: a) din momentul in care este expediata de ofertant; b) cand destinatarul face o contraoferta; c) cand anjunge la destinatar; d) cand se semneaza contractul.
26. Simularea negocierii reprezinta: a) acordarea de concesii reciproce de catre parti; b) o stratagema folosita pentru obtinerea de avantaje; c) o metoda de combaterea obiectiilor; d) o metoda de anticipare a desfasurarii tratativelor.
27. Are o functie de informare privind conditiile pietei: a) oferta; b) contraoferta; c) cererea de oferta; d) comanda.
28. Are o functie de promovare a vanzarilor: a) oferta; b) cererea de oferta; c) comanda; d) contractul cadru.
29. Metodele de combatere a obiectiilor in negociere sunt: a) reformularea, acceptarea, revenirea, paradoxul; b) acceptarea, eludarea, dilema; c) motivatia, paradoxul, acceptarea, compromisul; d) eludarea, compensarea, reformularea, provenirea.
30. In negocieri stratagema “faptului implinit” este aplicata, de regula, de: a) cei slabi; b) cei puternici; c) ofertantii de marfuri slabe; d) importatorii.
31. Principiile ofertarii si redactarii ofertei sunt: a) promptitudinea si exactitatea; b) politetea si exactitatea; c) politetea si persistenta; d) promptitudinea, persistenta, precizia, politetea.
32. In negociere simbolizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
33. In negociere organizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
34. In negociere operationalizarea presupune : a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
35. Compromisul in negocieri reprezinta, de regula: a) concesii reciproce; b) concesii unilaterale; c) renuntarea totala la combaterea obiectiilor; d) renuntarea la obiectii.

CONTRACTAREA :
36. Contractarea ca functie a managementului reprezinta: a) distributia marfurilor si serviciilor; b) comunicarea in afacerile economice; c) luarea deciziei in afaceri; d) activitate de control.
37. Consimtamantul partilor intr-un contract de vanzare internationala este: a) o manifestare de vointa a hotararii partilor de a incheia un act juridic; b) un act de vointa conditionat; c) un act de vointa unilateral; d) o vointa de afaceri.
38. Obligatiile vanzatorului in contractul comercial decurg din : a) obiectul contractului ; b) pret; c) modalitatea de plata; d) instrumentele de plata.
39. Tipul de marfa reprezinta : a) o parte reprezentativa a marfii ce serveste la determinarea calitatii marfii contractate; b) o marfa care se accepta prin simpla vizionare; c) o calitate abstracta de marfa de care trebuie sa se apropie cat mai mult calitatea marfii ce urmeaza a fi livrata; d) o marfa ce se asteapta asa cum ajunge la destinatie.
40. In determinarea calitatii marfii mostra reprezinta: a) o parte reprezentativa a marfii sau un exemplar complet; b) o descriere a marfii; c) o calitate abstracta de marfa de care trebuie sa se apropie cat mai mult calitatea marfii ce urmeaza a fi livrata; d) un indicator de eficienta.
41. Importatorul va accepta marfa chiar daca aceasta soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative in cazul in care in contractul comercial international este prevazuta clauza : a) Sound Delivery; b) Rye Terms; c) Tel- quel; d) Vazut si placut.
42. Daca intre vanzator si cumparator nu sunt intelegeri anticipate ambalajul este de regula: a) Marcat pentru export ; b) Uzual de export; c) Inclus pn pretul marfii; d) Separat de pretul marfii.
43. In clauza “neto + ambalaj” vanzatorul : a) Calculeaza separat pretul ambalajului; b) Nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) Ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) Ambalajul este raportat la cantitatea marfii .
44. Clauza “ neto” vanzatorul : a) calculeaza separat pretul ambalajului; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea marfii.
45. In clauza “bruto per neto” vanzatorul : a) calculeaza separat pretul ambalajului ; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea marfii.
46. Marcajul poate fi : a) originar, special, neutru; b) special, originar, inclus in marfa; c) originar, special, global; d) original, neutru, inclus in marfa.
47. Conditia de livrare se refera la: a) faptul ca livrarea poate fi facuta global sau in transe; b) data la care urmeaza sa aiba loc livrarea; c) momentul si locul trecerii cheltuielilor si riscurilor de la exportator la importator; d) data semnarii contractului.
48. Pentru acoperirea riscurilor legate de marfa in timpul deplasarii acesteia de la locul de productie la locul de consum, este recomandabila: a) constituirea unei garantii bancare; b) includerea unei clauze speciale privind nivelul despagubirilor; c) incheierea de polite de asigurare; d) folosirea clauzei FOB.
49. Obtinerea licentei de export cade in sarcina exportatorului conform INCOTERMS 2000 cu conditia exceptiei de livrare: a) CIF; b) DDU; c) EXW; d) CIF.
50. Cheltuielile de transport in conditia de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 se suporta de: a) exportator; b) importator; c) caraus; d) producator.
51. Trecerea riscului privind marfa de la vanzator la cumparator in cazul conditiilor de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 are loc in momentul: a) trecerii balustradei vasului in portul de descarcare; b) predarii marfii vamuite carausului de catre exportator; c) predarii marfii cu formalitatile vamale efectuate cumparatorului; d) predarea marfii nevamuite carausului.
52. La efectuarea unui export in conditiile de livrare FAS Constanta conform INCOTERMS 2000, vamuirea marfii in Romania se poate face de catre: a) importatorul strain; b) un comisionar in vama angajat de importatorul strain; c) exportatorul roman; d) comisionarul importatorului.
53. Daca intr-un contract a fost inserata clauza DST si moneda de plata in contract (dolar) se depreciaza, plata efectiva va consta in: a) o suma de dolari egala cu cea inscrisa in contract; b) o suma de dolari mai mica decat cea inscrisa in contract; c) o suma de dolari mai mare decat cea inscrisa in contract; d) o suma in lei la cursul zilei.
54. Daca in contract a fost inserata clauza valutara dolar SUA, iar valuta de plata din contract (EURO) se devalorizeaza, plata efectiva va consta din: a) o suma in dolari SUA mai mare decat contravaloarea in EURO din contract; b) o parte din suma in EURO si restul in dolari SUA; c) o suma in EURO mai mare decat cea prevazuta in contract; d) o suma in lei la cursul zilei.
55. Clauza “cosului valutar” se poate propune de catre exportator pentru acoperirea riscului: a) cresterii conturilor de productie; b) deprecierii cursului valutei din contract; c) aprecierii cursului valutei din contract; d) nu se ia in considerare cursul valutar.
56. Reducerea de pret acordata de vanzator cumparatorului pentru cumpararea unei cantitati de marfa se numeste: a) bonificatie; b) remiza; c) scont de reglementare; d) profit diminuat.
57. Scontul de reglementare este reducerea de pret acordata clientului avandu-se in vedere: a) importanta (valoarea vanzarii); b) calitatea marfii neconforma cu obiectul contractului; c) plata marfii inainte de termenul normal de scadenta; d) pierderile cantitative pe parcursul transportului.
58. Un contract international poate fi incheiat: a) fara obiect; b) fara mentionarea partilor contractante; c) fara un pret fix; d) fara clauze de livrare.
59. Metoda “full cost” in determinarea pretului presupune: a) cost pe unitatea de produs + o marja forfetara; b) toate costurile directe si indirecte; c) costuri variabile + o marja d) numai costuri variabile.
60. Metoda “cost -; plus” in determinarea pretului presupune; a) cost pe unitatea de produs + o marja forfetara; b) toate costurile directe si indirecte; c) costuri variabile + o marja d) numai costuri variabile.
61. Separa costurile in fixe si variabile metoda: a) full cost; b) cost -; plus; c) direct -; costing; d) pragul de rentabilitate.




STRATEGII:
62. Strategia de smantanire progresiva presupune: a) pret ridicat, produs cunoscut, promovare slaba; b) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; c) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; d) pret constant, fara promovare.
63. Stategia de penetrare masiva presupune: a) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; b) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; c) pret redus, produs cunoscut, promovare puternica; d) pret ridicat, produs cunoscut.
64. Strategia de penetrare progresiva presupune: a) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; b) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; c) pret redus, produs cunoscut, promovare puternica; d) pret ridicat, produs cunoscut.
65. Documentul care mijloceste transferul de proprietate de la exportator la importator este: a) acreditivul documentar; b) certificatul de origine; c) factura externa; d) polita de asigurare.

TEHNICI SI PLI|I DE FINAN|ARE IN AFACERI ECONOMICE INTERNA|IONALE:

66. Trasul devine obligal in momentul: a) emiterii cambiei; b) avalizarii cambiei; c) acceptarii cambiei; d) girarii cambiei.
67. O cambie care nu are inscrisa scadenta este platita la: a) vedere; b) un numar de zile de la acceptare; c) un numar de zile de la emitere; d) la 15 zile.
68. Regresul cambial pentru neplata poate fi declansat de: a) tras; b) detinatorul legal al cambiei; c) avalist; d) girant.
69. Incasarea unei trate inainte de scadenta se poate face de catre beneficiar: a) la Banca Centrala din tara in a carei valuta a fost emisa trata; b) la o banca comerciala din orice tara; c) numai la o banca din tara tratului; d) numai la o banca din tara tragatorului.
70. Scontarea unei cambii in cadrul unui export pe credit: a) prezinta riscul de regres pentru exportator; b) nu prezinta nici un risc pentru exportator; c) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la termen; d) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la vedere.
71. Forfetarea unei cambii in cazul unui export pe credit: a) prezinta riscul de regres pentru exportator; b) nu prezinta nici un risc pentru exportator; c) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la termen; d) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la vedere.
72. Nivelul taxei de forfetare in raport cu nivelul taxei de scontare este: a) egal; b) mai mare; c) mai mic; d) mult mai mic.
73. In raport cu cambia in cazul biletului la ordin: a) emitentul cumuleaza functiile tragatorului si trasului; b) beneficiarul cumuleaza functiile tragatorului si trasului; c) emitentul cumuleza functiile trasului si beneficiarului; d) tragatorul cumuleaza toate functiile.
74. Biletul la ordin presupune participarea la emiterea sa a: a) trei persoane (emitent, tras, beneficiar); b) patru persoane (emitent, tragator, tras si beneficiar); c) doua persoane (emitent si beneficiar); d) doua banci si trasul.
75. In cazul biletului de ordin emitentul se obliga sa plateasca din momentul: a) acceptarii; b) prescriptiei; c) emiterii; d) avalizarii.
76. Nivelul taxei de forfetare depinde de: a) nivelul taxei de scont; b) nivelul taxei oficiale a scontului; c) o serie de factori care difera de la caz la caz; d) rata dobanzii.
77. Nu poate fi platit in numerar cecul: a) de calatorie; b) certificat; c) barat; d) nici un cec.
78. Acreditivul irevocabil poate fi modificat sau anulat de: a) Banca emitenta; b) Banca benefiarului; c) Banca emitenta cu avizul probabil al beneficiarului; d) Orice banca.
79. Cererea de deschidere a acreditivului este adresata: a) de beneficiarul acreditivului bancii emitente a acreditivului; b) de ordonatorul acreditivului bancii beneficiare a acreditivului; c) de ordonatorul acreditivului bancii emitente a acreditivului; d) de banca comerciala.
80. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de: a) Banca emitenta fara aviz prealabil de la beneficiar; b) Banca emitenta cu aviz prealabil de la beneficiar; c) Catre beneficiar; d) Importator ;
81. Este avantajos pentru exportator acreditivul: a) domiciliat in tara importatorului; b) domiciliat in tara exportatorului; c) domiciliat intr-o tara terta; d) divizibil.
82. La importul unei marfi in Romania cu plata prin acreditiv, deschiderea acreditivului se poate face de banca: a) exportatorului strain; b) importatorului roman; c) importatorului strain; d) exportatorul roman.
83. Daca valabilitatea acreditivului este depasita exportatorul : a) poate incasa contravaloarea exportului in orice conditii; b) nu poate incasa contravaloarea exportului in nici un caz; c) poate incasa contravaloarea exportului numai in anumite conditii; d) renunta la afaceri.
84. Exportatorul primeste avans in cazul acreditivului : a) revolving; b) back to back; c) cu clauza rosie; d) transferabil.
85. Conform brosurii 500/1993 a Camerei Internationale de Comert de la Paris, daca un acreditiv nu contine nici o mentiune referitoare la natura sa el este considerat : a) incomplet; b) irevocabil; c) revocabil; d) revolving.
86. Continutul setului de documente prezentat de exportator pentru plata: a) este standard pentru toate contractele; b) difera de la un contract la altul; c) se stabileste de catre banca; d) se stabileste de importator.
87. Daca in L/C nu se mentioneaza nici un termen pentru depunerea documentelor in banca acesta este: a) 21 de zile de la data declaratiei vamale de export; b) 30 de zile de la data facturii externe; c) 21 de zile de la data emiterii documentului de transport; d) 60 de zile de la data trecerii frontierei exportatorului.
88. Daca la exportul unei marfi din Romania, acreditivul este domiciliat la o banca din aceasta tara plata se face: a) la banca exportatorului roman; b) la banca importatorului roman; c) la una din cele 2 banci dupa cum se inteleg exportatorul si importatorul dupa livrarea marfii; d) la banca importatorului strain.
89. Acreditivul cu plata prin acceptare este utilizat: a) pe baza acceptului bancii exportatorului; b) in cazul unui export prin utilizarea cambiei; c) in cazul cooperarii economice internationale; d) in cazul transferului international de creativitate.
90. Ordinul de incasare in cazul incassoului documentar este intocmit de: a) exportator; b) importator; c) banca importatorului; d) banca beneficiarului.
91. Remiterea documentelor contra plata se utilizeaza in cazul: a) scrisorii comerciale de credit; b) incassoului documentar; c) acreditivului documentar; d) acreditivului cu clauza rosie.
92. Remiterea documentelor contra acceptare presupune includerea in setul de documente a: a) unei trate; b) unui cec; c) unui ordin de plata; d) unui bilet la ordin.
93. In cazul vincularii unei marfi cu plata prin incasso cumparatorului marfii: a) i se trimit copii dupa documentele de livrare; b) nu i se trimite nici un document; c) i se trimite marfa; d) i se trimite numai polita de asigurare.
94. Garantia de participare la licitatii (bid-bond) asigura faptul ca firma: a) va participa la tratative de concurenta; b) va incheia contractul; c) va executa contractul in bune conditii; d) va putea sa-i retraga oferta inainte de adjudecare.
95. Prin operatiuni de factoring aderentul transfera asupra factorului riscul: a) de insolvabilitate, de trezorerie valutara; b) de insolvabilitate; c) de trezorerie; d) de insolvabilitate si valutar.
96. Creditul furnizor este acordat de: a) o banca exportatorului; b) o banca importatorului; c) vanzator, cumparatorului; d) cumparator, vanzatorului.
97. Pretul contractual poate fi modificat de regula prin renegociere in cazul in care in contract a fost inserata clauza: a) pretului escaladat; b) marfa; c) de revizuire a pretului; d) fara nici o clauza.
TEHNICILE:
I. CONTRAPARTIDA:

98. Pentru asigurarea unei piete de desfacere la produsele realizate pe baza unui import de echipamente se poate apela la: a) o cumparare legata; b) o operatiune in lohn; c) o operatiune de tip buy -; back; d) o operatiune adresata (iunctimate).
99. Operatiunile iunctimate presupun: a) cumparari de produse rezultate; b) cumparari legate; c) cumparari in avans; d) compensatii bilaterale largite.
100. Operatiunile buy -; back presupun: a) cumparari de produse rezultate; b) cumparari legate; c) cumparari in avans; d) compensatii bilaterale largite.
101. Care modalitate de decontare este indicata in compensatii: a) acreditivul documentar transferabil; b) acreditivul documentar reciproc; c) acreditivul revolving; d) acreditivul back to back.
102. Creditul tehnic reprezinta: a) o garantie intr-un contract; b) o posibilitate de deblocare a unui acord de clearing; c) un plafon; d) un credit obisnuit.
103. Prin operatiunile paralele obligatiile se sting: a) numai prin marfuri; b) numai prin bani; c) atat marfuri cat si bani; d) orice fel de plati.
104. Dupa numarul partenerilor, operatiunile de contrapartida se aplica in: a) compensatii si operatiuni paralele; b) barter si clearing; c) bilaterale si multilaterale; d) reexport si lohn.
105. Clearingul este o compensatie globala la nivel de: a) intreprinderi din doua tari; b) grupuri de intreprinderi din ramuri diferite; c) economii nationale (tari); d) societati transnationale.

LOHN, REEXPORT SI SWITCH:
106. Lohnul pune in valoare marca: a) exportatorului; b) importatorului; c) atat a importatorului cat sia exportatorului; d) nici o marca.
107. In lohn materia prima cumparata de ordonator trece in: a) proprietatea prestatorului pe durata prelucrarii ei; b) posesia ordonatorului siin proprietatea prestatorului; c) posesia prestatorului; d) posesia ordonatorului.
108. Lohnul confera ordonatorului avantajul ca: a) isi mareste volumul afacerilor fara investitii in productie; b) isi mentine productia la nivel cantitativ ridicat; c) evita riscul de pret; d) isi modernizeaza o serie de tehnologii.
109. Lohnul activ presupune ca: a) exportatorul vinde manopera; b) exportatorul importa produse finite; c) importatorul vinde manopera; d) importatorul importa materii prime.
110. Limitele sau riscurile pentru exportatorul in lohn sunt: a) nerespectarea prescriptiilor privind calitatea produselor; b) mentinerea in anonimat si profit redus; c) irosirea materiilor prime si a materialelor; d) nefolosirea capacitatilor de productie.
111. Reexportul pe baza importului de completare: a) promoveaza exportul propriu; b) diminueaza exportul propriu; c) nu are influenta asupra exportului; d) flexibilizeaza contrapartida.
112. Riscurile in reexport fata de cele ale unui export obisnuit sunt: a) de regula, de aceeasi amplitudine; b) de amplitudine mai mare; c) de amplitudine mai mica; d) nu exista riscuri.
113. Pentru a preveni riscul valutar in operatiunile de reexport se recomanda: a) doua monede straine; b) o moneda straina; c) o singura moneda; d) contrapartida la import, moneda la export.
114. In cazul unui reexport atunci cand acreditivul nu este transferabil se poate utiliza acreditivul: a) cu clauza rosie; b) cu plata diferata; c) spate in spate (back to back); d) revolving.
115. In conditiile in care intre parteneri exista incredere deplina, in operatiunile de reexport este preferabil acreditivul: a) subsidial; b) transferabil; c) revolving; d) cu clauza rosie.
116. In cazul reexporturilor unde modalitatea de plata este acreditivul “back to back”: a) este necesara si o garantie bancara; b) producatorul marfii isi poate incasa plata in avans; c) plata producatorului se efectueaza numai dupa incasarea pretului de catre reexportator de la cumparatorul marfii; d) plata se face cand decide reexportatorul;
117. Domicilierea acreditivelor “back to back” in cazul operatiunilor de reexport trebuie facuta: a) la banca vanzatorului; b) la banca cumparatorului; c) la banca reexportatorului; d) la orice banca.
118. Intr-o operatiune de reexport este indicat sa se utilizeze conditiile de livrare: a) CIF atat in contractul de import cat si in cel de export; b) FOB atat la import cat si la export; c) FOB la import si CIF la export; d) CIF la import si FOB sau CIF la export.

LEASING, FRANCHISI, LICITA|II:
LEASING:
119. Leasingul este fata de uzura morala, in comparatie cu vanzarea traditionala: a) mai vulnerabil; b) mai putin vulnerabil; c) la fel de vulnerabil; d) mult mai vulnerabil.
120. In leasingul financiar in perioada de baza se obtine: a) pretul si beneficiu; b) o parte din pret; c) numai pretul; d) beneficiu.

121. Leasingul financiar poate sa aiba variantele de plata: a) cu plata integrala; b) cu plata partiala; c) cu plata integrala si partiala; d) cu plata numai in produse.
122. In leasingul functional in perioada de baza se obtine: a) pretul si profitul; b) numai o parte din pret; c) pretul integral al produsului; d) profitul.
123. Master leasing este specific: a) calculatoarelor; b) containerelor; c) avioanelor; d) automobilelor.
124. Tripla optiune in leasing consta in: a) cumparare, lichidare, prelungire; b) cumparare, revanzare, prelungire; c) cumparare, prelucrare, reexport; d) cumparare, revanzare, reexport.
125. Societatea de leasing care inchiriaza utilizatorului un mijloc fix are drept garantie: a) proprietatea asupra bunului; b) gajul asupra bunului; c) ipoteca asupra bunului; d) o cambie acceptata de utilizator.
126. Operatiunea lease-back este: a) o tehnica de creditare; b) o tehnica de furnizare de servicii; c) o tehnica de promovare a vanzarilor; d) o metoda de transformare a fondurilor imobilizate in fonduri disponibile.
127. Operatiunea de time sharing este: a) o tehnica de creditare; b) o tehnica de furnizare de servicii; c) o tehnica de promovare a vanzarilor; d) o forma de inchiriere pe timpi partajati.
128. Utilajul inchiriat prin leasing, in cazul uzurii morale, inainte de expirarea contractului: a) poate fi inlocuit automat; b) poate fi inlocuit daca s-a prevazut in contract; c) nu poate fi inlocuit; d) se inceteaza operatiunea.
129. Leasingul actionar se refera de regula la: a) burse; b) societati transnationale; c) intreprinderi mici si mijlocii; d) tari.
130. In cazul unei operatiuni de leasing, beneficiarul: a) poate modifica bunul inchiriat fara acordul locatorului; b) poate modifica bunul inchiriat numai cu acordul locatorului; c) nu poate modifica bunul inchiriat; d) poate revinde produsul.
131. Leasingul presupune: a) instrainarea dreptului de folosinta; b) instrainarea dreptului de proprietate; c) instrainarea dreptului atat de folosinta cat si a dreptului de proprietate; d) conservarea dreptului de folosinta.
132. Pe durata unui contract de leasing, utilizatorul: a) poate subinchiria bunulfara acordul locatorului; b) nu poate subinchiria bunul; c) poate subinchiria bunul numai cu acordul locatorului; d) poate revinde produsul.
133. Royalties in leasing reprezinta: a) reduceri ale chiriei; b) procente la productia prin leasing; c) procente la vanzare prin leasing; d) adaos la chirie.

FRANCHISING:
134. Limitele franchisingului pentru cedent vizeaza: a) lipsa independentei totale; b) caracterul temporar al accesului la piata; c) cerinte initiale mari de capital, repatrierea profitului; d) imposibilitatea de a beneficia in continuare de asistenta tehnica din partea cedentului.
135. Franchisingul este o forma: a) de existenta a lantului de magazine; b) de valorificare comerciala a marcii; c) de cesiune a proprietatii asupra unei marci; d) de valorificare a unui brevet de inventie.
136. Taxa de franchising se compune din: a) redeventa; b) taxa de intrare in retea; c) redeventa + taxa de intrare in retea; d) rata profitului.
137. In contractul de franchisa pe langa acordarea Know-how-ului includerea beneficiarului in reteaua de franchising: a) este obligatorie; b) nu este obligatorie; c) este la latitudinea beneficiarului; d) se negociaza.
138. In cazul unui contract de franchising beneficiarul: a) este obligat sa mentina nivelul standard al calitatii produselor comercializate; b) este obligat sa realizeze doar un volum ridicat al vanzarilor; c) poate decide singur asupra calitatii produselor; d) are libertatea sa faca ce doreste.

LICITA|II:
139. Cererea si oferta in licitatie: a) sunt uneori concentrate in timp; b) sunt concentrate intotdeauna in timp si spatiu; c) nu sunt concentrate in nici un fel; d) nu au nici o influenta.
140. Dupa functia pe care o indeplinesc licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
141. In functie de regimul juridic si posibilitatile de participare licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
142. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
143. Dupa frecventa organizarii, licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
144. Dupa natura obiectului tranzactiei licitatiile pot fi: a) publice sau inchise; b) de vanzare sau de cumparare; c) periodice sau ocazionale; d) pentru produse de baza, produse finite sau pentru servicii.
145. Determinarea calitatii in licitatiile de vanzare se face de regula prin: a) descriere tehnica; b) tipuri standard de marfa; c) tel-quel; d) degustare.
146. In licitatiile de vanzare conditia de livrare unuala: a) EXW; b) FOB; c) CIF; d) DDU.
147. La licitatiile de vanzare pretul se formeaza: a) intotdeauna pornind de la un pret minim de strigare; b) intotdeauna pornind de la un pret maxim de strigare; c) pornind fie de la un pret minim de strigare, fie de la un pret maxim de strigare; d) este specificat in caietul de sarcini.
148. La licitatiile publice inchise anuntarea ofertantilor se realizeaza: a) prin publicarea unui anunt intr-un cotidian de mare tiraj; b) prin transmiterea de invitatii de participare; c) prin televiziune; d) prin radio.
149. Licitatiile de import se mai numesc: a) actiuni; b) tratative de concurenta; c) adjudecari sau tratative de concurenta; d) licitatii deschise.
150. La licitatiile de import firmele: a) se pot uni in consortii; b) nu se pot uni in consortii; c) se pot uni cu aprobarea guvernelor; d) se pot uni cu aprobarea FNI.
151. La licitatiile de import ofertantul: a) este obligat sa depuna garantia de buna executie odata cu oferta; b) nu este obligat sa depuna garantia de buna executie odata cu oferta; c) poate sa nu depuna nici o garantie de buna executie; d) nu se ridica problema garantiei.
152. Caietul de sarcini: a) prevede obligatoriu nivelul pretului; b) prevede la cerere nivelul pretului; c) nu prevede nimic referitor la pret; d) poate solicita detalierea pretului.
153. Caietul de sarcini la licitatiile de import are rolul: a) unei oferte ferme; b) unei cereri de oferta; c) unei oferte fara obligatii; d) unei garantii de participare.
154. Conditiile in caietul de sarcini pot fi grupate in conditii: a) tehnice, generale, de livrare; b) comerciale, de livrare, de plata; c) tehnice, comerciale, generale; d) de livrare, de plata, generale.
155. Conditiile tehnice din caietul de sarcini cuprind: a) caracteristicile produsului finit si ale principalelor componente ale acestuia; b) modul de detaliere a pretului; c) regulile de procedura; d) tehnica negocierii.
156. Conditiile comerciale din caietul de sarcini pot cuprinde: a) caracteristicile produsului finit; b) modul de detaliere al pretului; c) regulile de procedura; d) regulile de negociere.
157. Conditiile generale din caietul de sarcini cuprind: a) caracteristicile produselor finite; b) modul de detaliere al pretului; c) regulile de procedura si alte informatii utile; d) conditiile de livrare.
158. Oferta este conforma cu documentele licitatiei daca: a) cuprinde doar o parte din documentele solicitate; b) cuprinde toate elementele solicitate; c) contine modificari majore fata de elementele solicitate; d) respecta numai conditiile comerciale.
159. Oferta prezentata la licitatie este luata, de regula in considerare de organizatori daca: a) respecta prevederile caietului de sarcini; b) se abate de la prevederile caietului de sarcini cu conditia ca abaterea sa fie in interesul cumparatorului; c) este elaborata partial conform caietuluui de sarcini si partial conform tehnologiei ofertantului; d) numai daca are oferte tehnice alternative.
160. In cazul unei licitatii de import verificarea capacitatii tehnice si financiare a ofertantilor pentru executarea viitorului contract se realizeaza prin: a) conditii tehnice sau comerciale din caietul de sarcini; b) operatiuni de precalificare sau postcalificare; c) solicitarea garantiei de participare; d) analiza ofertei comerciale.
161. Garantia de participare la licitatiile de import bid-bond reprezinta, de regula: a) 10% din valoarea ofertei; b) 2% din valoarea ofertei; c) 6% din valoarea ofertei; d) 15% din valoarea ofertei.
162. Garantia de participare la licitatiile de import: a) asigura fermitatea ofertei si seriozitatea partenerului; b) este depusa de castigatorul licitatiei; c) se restituie celor care isi retrag oferta inainte de termenul de expirare a valabilitatii; d) nu are nici o relevanta.
163. Garantia de participare la licitatii: a) se restituie integral celor care pierd licitatia; b) se restituie partial celor care pierd licitatia; c) se restituie integral celor care castiga licitatia in momentul adjudecarii; d) nu se restituie celor care pierd licitatia.
164. Garantia de buna executie la licitatiile de import: a) se depune de toti ofertantii; b) este depusa de castigatorul licitatiei; c) se restituie celor care isi retrag oferta inainte de termenul de expirare a valabilitatii; d) se depune de ofertantii nesiguri.
165. Garantia de buna executie ceruta la o licitatie reprezinta de regula: a) 1-2% din valoarea ofertei; b) pana la 5% din valoarea ofertei; c) pana la 10% din valoarea ofertei; d) pana la 20 % din valoarea caietului de sarcini.
166. Firmelor care nu au castigat licitatia de import: a) li se returneaza integral garantia de participare; b) li se returneaza 50% din garantia de participare; c) nu li se returneaza garantia de participare; d) li se returneaza garantia de participare + dobanda .
167. Criteriile de determinare a ofertei celei mai avantajoase vizeaza: a) pretul, creditul, termenul de livrare, renumele firmei; b) data depunerii ofertei; c) creditul, termenul de livrare, renumele firmei; d) conditiile tehnice, renumele firmei.
168. Cu prilejul incheierii contractului dupa adjudecare, in licitatiile de import: a) nu mai pot fi modificate conditiile convenite; b) pot fi modificate radical aceste conditii; c) pot fi revizuite in limite modeste; d) poate fi modificata radical numai oferta tehnica.
169. Principalul organism economic care finanteaza importurile prin licitatii pe plan mondial este: a) UNCTAD b) UE c) BIRD d) FMI

Transferul international de creativitate tehnico-economica:
170. Practicile incorecte in legatura cu folosirea brevetelor sunt : a) contrafacerea si limitarile teritoriale; b) contrafacerea si concurenta neloiala; c) concurenta si limitarile cantitative; d) nu exista practici incorecte.
171. Contrafacerea prin folosire presupune: a) producerea clandestina a unui produs brevetat; b) intrebuintarea in scopuri comerciale a obiectului brevetului; c) copierea de modele; d) crearea de confuzii cu privire la provenienta produselor.
172. Licentierea inseamna: a) transferul unui brevet de inventie catre un tert; b) transferul dreptului de proprietate asupra unor cunostinte tehnice brevetate; c) transferul dreptului de proprietate asupra unor cunostinte tehnice nebrevetate; d) transferul dreptului de folosinta asupra unor cunostinte tehnice brevetate.
173. In contractul de licenta, royalty reprezinta: a) o plata in avans ; b) o despagubire platita de licentiat; c) o plata sub forma unui procent din valoarea vanzarilor de marfuri realizate pe baza licentei; d) un profit brut.
174. Garantia impotriva evictiunii este data in contractul de licenta de: a) licentiar; b) licentiat; c) atat de licentiar cat si de licentiat; d) nu este data.
175. Restrictii si abuzuri in licentierea brevetelor identificate de UNCTAD: a) clauza achizitionarilor legate, sistemul licentelor grupate, preturi monopoliste, conditionari si limitari temporare si partiale; b) clauza achizitionarilor legate, contrafacerea brevetelor, preturi monopoliste, conditionari si limitari temporare si spatiale; c) clauza achizitionarilor legate, sistemul licentelor grupate, plata prin sunning-royalties, conditionari si limitari temporare si spatiale. d) nu exista asemenea restrictii si abuzuri.
176. Sistemul licentelor grupate reprezinta: a) un avantaj pentru licentiat; b) un avantaj pentru licentiar; c) un dejavantaj pentru licentiar; d) un avantaj atat pentru licentiar cat si pentru licentiat.
177. Cross-licencing presupune ca: a) partile recurg la limitari severe; b) licentiarul solicita rate inalte de plata; c) platile isi conced reciproc dreptul de exploatare a unui “pool” de brevete; d) obligatia licentiatului de a achizitiona odata cu brevetul de inventie si alte echipamente.
178. Sunt concurentiale: a) licentele exclusive; b) licentele simple; c) atat licentele simple cat si cele exclusive; d) licentele grupate.
179. Transferul cunostintelor tehnice, care nu fac obiectul unui patent se poate face prin: a) vanzarea de know-how; b) cesiune de brevet; c) licentiere de brevet; d) locatiune de brevet.
180. Know-how-ul cuprinde: a) abilitate, experienta; b) abilitate, experienta, cunostinte, procedee; c) cunostinte, procedee; d) asistenta tehnico-inginereasca, indicatiile de provenienta.
181. Contractul de know-how poate fi: a) numai pur; b) numai combinat; c) pur, combinat, suplimentar; d) numai suplimentar.
182. In contractul de know-how pur, transferul de know-how: a) este legat de alte operatiuni comerciale; b) nu este legat de alte operatiuni comerciale; c) include transferul si a altor drepturi de proprietate industriala; d) se confunda cu licentierea.
183. Pentru proprietarul de know-how, negocierea comporta riscuri care deriva din: a) caracterul reversibil al marfii; b) posibilitatea de a se oferi cunostinte intrate deja in larga folosire; c) caracterul ireversibil al marfii; d) nu comporta riscuri.
184. Plata serviciilor de consulting-ingeneringse face prin metodele: a) cost+onorariu; b) pret minim garantat; c) cost+onorariu sau pret minim garantat sau onorariu de angajare; d) onorariu de angajare sau pret minim garantat.
185. Alegerea unui contract se poate face: a) numai prin procedeul de alegere oficiala; b) numai prin procedeul de alegere neoficiala; c) atat prin procedeul de alegere oficiala cat si prin cel de alegere neoficiala; d) numai prin licitatii.

BURSA:
186. Functioneaza in principiu ca societati pe actiuni: a) toate bursele; b) numai bursele private; c) numai bursele de stat; d) numai bursele de valori.
187. Bursele caracteristice sunt: a) bursele care au rol important in stabilirea preturilor internationale si a cursurilor monetare; b) numai bursele la care se tranzactioneaza metale; c) numai bursele de valori; d) numai bursele de servicii.
188. Cererile pentru bunurile cotate la bursa trebuie sa fie: a) ample, solvabile, relativ constante; b) ample, solvabile, fungibile; c) ample, solvabile, speculative; d) solvabile, speculative, fungibile.
189. Dealerii sunt persoane care actioneaza, de regula: a) in nume si pe cont propriu; b) in numele si pe contul altuia; c) in numele lor si pe contul altora; d) in numele altora.
190. La bursele de marfuri se pot incheia tranzactii in numele si pe contul tertilor de catre: a) brokeri; b) dealeri; c) case de compensatie; d) proprietari.
191. Speculatorul “a la baisse” estimeaza: a) cresterea preturilor si ia o pozitie short futures; b) scaderea preturilor si adopta o pozitie long futures; c) scaderea preturilor si adopta o pozitie schort futures; d) mentinerea constanta a pretului.
192. Operatiunea “a la baisse” este initiata de: a) cumparator, care asteapta cresterea preturilor; b) vanzator, care asteapta reducerea preturilor; c) cumparator, care asteapta reducerea preturilor; d) fie de cumparator, fie de vanzator.
193. Operatiunea “a la hausse” este initiata de: a) cumparator, care asteapta cresterea preturilor; b) vanzator, care asteapta cresterea preturilor; c) cumparator, care asteapta scaderea preturilor; d) vanzator, care asteapta scaderea preturilor.
194. Operatiunile de pe pietele valutare se clasifica dupa natura lor in: a) la vedere sau la termen; b) de specula, de acoperire; c) de cotare directa sau indirecta; d) simple sau swap.
195. Tranzactiile la termen incheiate la bursa pot fi de tipul: a) spot; b) futures sau forward; c) efective; d) extrabursiere.
196. Folosind drept criterii scopul urmarit, operatiunile bursiere se clasifica in: a) simple, de arbitraj, de acoperire, speculative, cu caracter tehnic; b) de acoperire pe termen scurt, pe termen lung; c) cu caracter tehnic, conditionate, la vedere; d) efective, la termen.
197. Bursele actioneaza pe piata financiara: a) numai prin operatiuni speculative; b) numai prin plasamente de capital pe termen lung; c) atat prin operatiuni speculative cat si prin plasament de capital; d) numai prin operatiuni efective.

198. Daca ordinele la bursa sunt inregistrate la preturi egale, se procedeaza conform urmatoarelor prioritati: a) timp, volum; b) cu atentie, cu grija; c) prorata, stop; d) stop, cu grija.
199. Luand drept criterii de ordonare pretul de afacere, distingem urmatoarele ordine de bursa: a) la piata, limita, stop; b) la piata, limita, cu atentie; c) la piata, limita, cu grija; d) futures, forward.
200. Marja reprezinta: a) un depozit al membrilor casei de clearing; b) cotizatie in crestere la bursa; c) rezerva valutara in hedging; d) indice de bursa.
201. Backwardation apare cand: a) preturile la termen sunt mai mari decat cele cash; b) preturile la termen sunt mai mici decat cele cash; c) preturile la termen sunt egale cu cele cash; d) indiferent de raportul dintre preturile cash si cele la termen.
202. Operatiunea de raport este initiata de: a) cumparatorul “a la hausse”; b) vanzatorul “a la hausse”; c) casa de clearing; d) comitetul de directori.
203. Operatiunea deport este initiata de: a) vanzatorul “a la hausse”; b) cumparatorul “a la hausse”; c) cumparatorul “a la baisse” d) casa clearing.
204. Dupa modul de calcul cotatiile pot fi: a) medii, limita, de lichidare; b) medii, oficiale, neoficiale; c) medii, limita, efective; d) in crestere, in scadere.
205. Prin cotarea directa: a) pretul unei unitati fixe de valuta se exprima in moneda nationala; b) pretul unei unitati fixe de moneda nationala se exprima in valuta; c) pretul dolarului se exprima in diferite valute; d) pretul unei valute se exprima in DST.
206. In cotarea directa valuta face prima atunci cand: a) cursul forward mai mare decat cursul spot; b) cursul forward mai mic decat cursul spot; c) cursul forward egal cu cel spot; d) cursul forward este constant.
207. Alternativele de lichidare a obligatiilor contractuale dint-un contract futures sunt: a) numai prin executarea fizica la scadenta; b) executarea fizica sau prin regularizare valorica la scadenta; c) compensarea pana la scadenta si executarea fizica sau prin regularizare valorica la scadenta; d) prin rezilierea contractului fara despagubiri.
208. Un vanzator futures poate: a) sa-i inchida pozitia sa, printr-o vanzare futures; b) sa-i inchida pozitia sa, printr-o cumparare futures; c) sa-i inchida pozitia sa, inainte de data expirarii contractului; d) sa lichideze contractul prin intrare.
209. O pozitie short pe un contract futures poate fi acoperita (compensata) prin: a) vanzare de contracte futures; b) livrarea marfii pana in luna de livrare; c) vanzarea de optiuni call; d) cumpararea de contracte futures.
210. Optiunile de bursa de tip put sunt: a) de cumparare; b) de vanzare; c) atat de vanzare, cat si de cumparare; d) efective.
211. In cazul operatiunii put cand PE -; P<C<PE cumparatorul: a) castiga; b) pierde; c) pierde mai putin decat marimea primei; d) nu castiga, nu pierde.
212. In cazul operatiunii put cand cursul C>PE cumparatorul: a) castiga prima; b) pierde prima daca abandoneaza operatiunea; c) castiga; d) venitul ramane constant.
213. Optiunile de bursa de tip call pot fi: a) de cumparare; b) de vanzare; c) atat de cumparare cat si de vanzare; d) de acoperire.
214. In cazul optiunii call cand pretul de executie PE<C<PE+P vanzatorul: a) pierde; b) castiga prima; c) castiga; d) nu castiga, nu pierde.
215. In cazul operatiunii call atunci cand C>PE+P cumparatorul: a) castiga prin exercitarea optiunii; b) pierde prin exercitarea optiunii; c) pierde prin exercitarea optiunii mai putin decat marimea primei; d) nu castiga, nu pierde.
216. Swapul valutar: a) apare in bilantul firmei; b) nu apare in bilantul firmei; c) poate sa apara sau nu in bilantul firmei; d) depinde de hotararea BNR.
217. Spreadingul reprezinta: a) o optiune speculativa de tip futures; b) imbinarea unei optiuni de bursa cu una pe piata reala; c) imbinarea a doua contracte futures; d) imbinarea unei operatiuni spot cu una futures.
218. Pozitiile futures in spreading pot sa se refere la: a) luni diferite, piete diferite, produse diferite; b) luni diferite, piete diferite, hedging selectiv; c) luni diferite, heading anticipativ, piete diferite; d) luni diferite, operatiuni de call sau put.
219. Un broker care primeste un ordin limita de vanzare la 100, in cazul in care apare in bursa o oferta la 101: a) va executa ordinul la 100; b) va executa ordinul la 101; c) va negocia pretul cu celalalt broker; d) nu va executa ordinul.
220. Un broker care primeste un ordin limita “au mieux” de vanzare la 100 in cazul in care apare in bursa o oferta la 101: a) va executa ordinul la 100; b) va executa ordinul la 101; c) va negocia pretul cu celalalt broker; d) nu va executa ordinul.
221. Hedgingul in scopul obtinerii unui profit cunoaste mai multe variante: a) anticipativ, selectiv, prin baza; b) anticipativ, pur, prin baza; c) anticipativ, pur, in trei luni de la livrare; d) anticipativ, efectiv.
222. Delivery-price este: a) pretul international la bursele caracteristice; b) pretul fixat de casa de clearing; c) pretul minim al zilei; d) pretul constant.
223. Arbitrajul prin programul TRADING presupune: a) arbitraj pe piata spot; b) arbitraj in timp; c) arbitraj prin programe de calculator; d) operatiuni speculative.
224. Tranzactiile de tip futures au ca obiect in cazul celor cu prima: a) un castig nelemitat; b) reducerea riscului de pierdere; c) un castig moderat; d) o pierdere.

Mondiala, politici comerciale, comert international (15,16,17,18):
225. Ce reprezinta economia mondiala: a) ansamblul relatiilor economice internationale; b) economiile nationale si STN (societatile transnationale); c) totalitatea economiilor nationale; d) acel stadiu al schimbului reciproc de afinitate cand este implicata majoritatea agentilor economici de pe glob.
226. Nu caracterizeaza echilibrul economiei mondiale: a) caracterul relativ; b) starea de permanenta; c) caracterul de tendinta; d) caracterul dinamic.
227. Nu caracterizeaza economia mondiala: a) faptul ca celulele de baza sunt economiile nationale; b) faptul ca economia mondiala este unica; c) faptul ca are continut eterogen; d) faptul ca economia mondiala constituie un proces finit inchis.
228. De ce economia mondiala reprezinta un sistem: a) pentru ca intre partile componente exista legaturi de interdependenta; b) faptul ca se intinde pe toata planeta; c) faptul ca cuprinde atat tari dezvoltate cat si in curs de dezvoltare; d) este compusa dintr-o structura
229. Care este celula de baza a economiei mondiale:
R: economia nationala.
230. Prin ce se deosebeste economia deschisa de cea inchisa: a) prin autarhie; b) prin costuri; c) prin orientarea catre piata; d) prin satisfacerea propriilor necesitati.
231. Agentii economici rezidenti sunt reprezentati de: a) societati din tarile dezvoltate; b) cei ce desfasoara activitate in interiorul unei tari cel putin un an; c) filiale ale societatilor transnationale; d) organizatii economice internationale.
232. Ce reprezinta diviziunea mondiala a muncii: a) expresia sintetica a tendintelor de specializare internationala; b) adaptarea potentialului national la caracteristicile cererii pe piata mondiala; c) legaturile dintre agentii economici de pe glob; d) expresia raportului dintre producatori si consumatori.
233. In ce consta diferenta dintre producator si produs: a) produsul cuprinde disponibilitatile efective ale unei tari; b) productia cuprinde produsul in valoarea amortizarii; c) produsul presupune productia la care se adauga valoarea serviciilor; d) productia nu este mai putin cuprinzatoare decat produsul.
234. In ce consta scopul specializarii internationale: a) specializarea in diverse productii primare; b) specializarea in diverse productii manufacturiere; c) adaptarea potentialului national la caracteristicile cererii de pe piata mondiala; d) specializarea intersectoriala.

235. De ce depinde specializarea internationala in productii primare: a) disponibilitatile la capital; b) existenta unor conditii materiale favorabile; c) calificarea fortei de munca; d) calitatea aparatului de productie.
236. Cum poate fi asigurata compatibilitatea intre bilateralism si multilateralism: a) de catre marile puteri; b) de catre organizatiile internationale; c) atat timp cat sunt respectate principiile dreptului international; d) de catre STN (societatile transnationale).
237. Care este principalul organ al ONU care poate decide decretarea blocadei sau a embargoului: a) Consiliul economic si social; b) Consiliul de securitate; c) Adunarea generala; d) Secretariatul.
238. Figureaza printre propunerile de reforma a O.N.U: a) cresterea numarului de secretari generali adjuncti; b) cresterea numarului membrilor permanenti ai Consiliului de securitate; c) sporirea numarului de ale Adunarii generale; d) extinderea timpului de de desfasurare a sesiunilor Adunarii generale.
239. Care este cel mai important canal de asistenta tehnica si de preinvestitii acordata pe cale multilaterala: a) ECOSOC b) UNCTAD c) Secretariatul O.N.U. d) PNUD.
240. Care este prima organizatie economica internationala cu caracter integrationist: a) CECO b) CEE c) OCDE d) EURATOM.
241. Care era scopul principal al Cartii Albe adoptata in 1985 in cadrul C.E.E: a) o politica comerciala comuna; b) realizarea unei piete interne unice; c) intarirea protectiei retorsisantilor: d) promovarea progresului social.
242. In ce cadru se poate realiza armonizarea politicilor economice si sociale: a) pietei comune; b) uniunii economice; c) zonei de comert liber; d) uniunii vamale.
243. Ce consecinta are aplicarea principiului subsidiaritatii prevazut in tratatul de la Mastricht: a) reducerea deficitului bugetar: b) limitarea suveranitatii nationale; c) armonizarea intereselor nationale; d) cresterea eficientei actului decizional
244. Cine reprezinta U.E. in raporturile cu alte tari: a) Consiliul de Ministrii; b) Consiliul European; c) Comisia Europeana; d) Parlamentul European.
245. Printre institutiile specializate ale O.N.U. nu figureaza: a) F.A.O.; b) O.N.U.D.I. c) B.E.R.D. d) B.I.R.D.
246. Pentru ce data s-a preconizat trecerea definitiva la moneda unica EURO: a) 1 ianuarie 2002.
247. Nu face parte din Grupul Bancii Mondiale: a) C.F.I. b) A.I.D. c) B.E.R.D. d) B.I.R.D.
248. Care din componentele Grupului Bancii Mondiale sprijina pe cale financiara intreprinderile particulare: a) C.F.I. b) A.I.D. c) B.I.R.D. d) M.I.G.A.
249. Care proiecte se realizeaza pe baza de licitatii internationale: a) finantate de A.I.D. b) finantate de M.I.G.A. c) finantate de B.I.R.D. d) finantate de B.E.R.D.
250. De ce unele state dispun de mai multe voturi la FMI: a) au o pondere mai mare in comertul international; b) au un PNB/loc mai mare; c) au o cota mai mare de participare la capital; d) fac parte din Consiliul Guvernatorilor.
251. Mecanistul tragerilor ordinare in cadrul FMI se bazeaza pe: a) resurse proprii; b) resurse obtinute prin emisiuni de obligatiuni; c) resurse obtinute prin emisiuni de actiuni; d) imprumuturi de la banci transnationale.
252. Cui se adreseaza facilitatea de transformare sistemica a FMI: a) tarilor exportatoare de produse primare; b) tarilor in tranzitie la economia de piata; c) ansamblului tarilor in dezvoltare; d) tarilor mai putin dezvoltate.

Comert international:
253. Cum se adopta deciziile de aderare a unor tari la OMC: a) prin consensul membrilor; b) cu o majoritate de 2/3 din votul membrilor; c) cu o majoritate de 3/4 din votul membrilor; d) prin majoritatea simpla de voturi.
254. UNCTAD este: a) un organ al Adunarii generale a ONU; b) o organizatie subordonata OMC; c) un tratat interguvernamental al tarilor in dezvoltare; d) o organizatie internationala independenta.
255. Care este organul suprem si organul executiv al ONU: a) Sesiunea partilor contractante si Consiliul general pentru bunuri ; b) Consiliul reprezentantilor si Consiliul general pentru servicii; c) Conferinta Ministeriala si Consiliul general; d) Sesiunea Ministeriala si Organul de reglementare.
256. Cand a inceput sa functioneze OMC:
1 ianuarie 1996
257. Ce reprezinta Uniunea vamala: a) o grupare de state care elimina numai taxele vamale in relatiile reciproce; b) o forma de integrare care presupune desfintarea taxelor vamale (bariere tarifare si netarifare), instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale fata de terti; c) o grupare de state care elimina numai barierele paratarifare din schimburile reciproce; d) o grupare care elimina numai barierele netarifare.
258. Care sunt obstacolele rezultate din participarea statului la activitati comerciale: a) achizitii guvernamentale, comertul de stat si monopolul statului asupra importurilor; b) interdictii selective si temporare la import; c) taxe de retorsiune, taxe antidumping, taxe compensatorii; d) licente automate, neautomate.
259. Care sunt barierele netarifare care limiteaza cantitativ importurile: a) ajustarile fiscale la frontiera si barierele paratarifare; b) interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, limitarile valutare de export si acordurile privind comercializarea ordonata a produselor; c) metodologia de evaluare vamala si formalitati suplimentare cerute la import; d) prelevarile variabile la import si taxele de retorsiune.
260. Cum se clasifica taxele vamale dupa modul modul de fixare de catre stat: a) taxe vamale autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune; b) taxe vamale mixte si protectioniste; c) taxe vamale de import, export si tranzit; d) taxe vamale ad valorem si specifice.
261. Care sunt formele de restrangere a teritoriului vamal: a) zona de liber schimb imperfecta; b) zona de liber schimb perfecta; c) zona libera si antrepozitul vamal; d) uniunea vamala perfecta si imperfecta.
262. Cum se clasifica taxele vamale dupa modul de percepere: a) taxe vamale de export; b) taxe vamale advalorem, specifice, mixte; c) taxe vamale autonome; d) taxe vamale de tranzit si preferentiale.
263. Care sunt formele de extindere a teritoriului vamal: a) uniune vamala si zona de liber schimb; b) zona libera de export; c) antrepozitul vamal; d) zona libera si portofranco.
264. Cum se clasifica taxele vamale dupa obiectul impunerii: a) taxe preferentiale si de retorsiune; b) taxe vamale de import, export, tranzit; c) taxe autonome si generale; d) taxe fiscale si protectioniste.
265. Ce sunt taxele vamale: a) bariere paratarifare; b) impozite indirecte; c) impozite directe; d) bariere netarifare.

Politici economice internationale:
266. Cate coloane cuprindea tariful vamal de import al Romaniei in anul 2000:
16 coloane
267. Ce prevedea legislatia romana de politica comerciala netarifara pentru protejarea producatorilor si consumatorilor interni: a) taxe vamale autonome; b) taxe antidumping, taxe compensatorii si taxe de salvgardare; c) taxe de prelevare; d) taxe vamaleconventionale.
268. Ce s-a stabilit prin Acordul european de asociere dintre Romania si Comunitatile Europei: a) integrarea Romaniei in piata interna unica; b) crearea unei zone de comert liber in decursul a 10 ani; c) adoptarea tarifului vamal comun de catre Romania; d) crearea unei uniuni vamale pe parcursul a 10 ani.
269. Ce masura fiscala de stimulare a exporturilor romanesti este reprezentata de: a) acordarea de bonificatii; b) reducerea impozitului pe profitul realizat din export pana la 5% cu conditia transferului in tara a contravalorii marfurilor exportate; c) asigurarea creditelor de export pentru riscul de tara de alocatii bugetare pentru participarea la targuri si expozitii internationale.
270. Cum se mai numesc perioadele egale de tratament: a) clauza regimului national; b) clauza Comunitatii; c) clauza natiunii celei mai favorizate in varianta neconditionata; d) clauza natiunii in varianta conditionata.
271. In ce sens se poate aprecia ca Romania practica o politica comerciala netarifara, liberala: a) formalitatile vamale si documentatia de vamuire sunt simplificate; b) nu se prevad interdictii la import; c) atat importul cat si exportul de marfuri sunt liberalizate; d) licentele de export si licentele de import sunt eliberate de un singur organism.
272. Ce directii au fost vizate de principalele realizari in cadrul reformei din comertul exterior romanesc: a)incurajarea importului unor produse si tehnologii necesare economiei; b)desfintarea monopolului statului asupra comertului exterior si transformarea tarifului vamal in instrument principal de politica comerciala; c)angajamentele tarifare bi si multilaterale luate de Romania pe plan international; d)elaborarea de strategii de specializare economica internationala.
273. Cui este destinat programul semnat de Romania cu BIRD cunoscut sub denumirea de PSAL: a) ajustarii protectiei sociale; b) ajustarii sectorului agricol; c) ajustarii sectorului financiar; d) ajustarii structurale a sectorului privat;
274. Cand a inaintat Romania cererea de aderare la UE: iunie 1995
275. Pune accentul pe relatiile interpersonale scoala de management : a) Behavionista
276. Este fundamentata de Fayol structura : a) ierarhic liniara
277. A considerat ca managementul reprezinta “arta de a mobiliza si de a canaliza intreaga inteligenta a tuturor…”: a) Konosuka Matsushita
278. Formarea capacityatii manageriale: a) este o problema de invatare socio-culturala
279. Se afla in avangarda profesiei sale :
-managerul inovator
280. Managerii capabili sa gandeasca international :
-descriu culturile in intentia de a le diferentia
281. Fata de actionari, in spiritul eticii, managerii au urmatoarele obligatii :
-supunere, confidentialitate, loialitate
282. Fata de angajati managerii au urmatoarele obligatii :
-dreptul la libertate, intimitate si la un salariu corect
283. Motivatiile extinderii internationale ale firmei sunt :
-active si pro-active
284. In abordarea managementului schimbarii prin invatare se cunosc mai multe etape:
-ignoranta ? constienta cunoasterea ? constienta inconstienta inconstienta
285. Presupune ca la nivel ierarhic sarcinile sunt divizate pe specialisti :
-structura functionala
286. Comisionarul lucreaza in :
-numele sau si pe contul mandantului (altuia)
287. Nu are personalitate juridica:
-biroul commercial
288. A definit managementul ca fiind realizarea prin altii a obiectivelor propuse:
-A. Mackenzie
289. Se concentreaza asupra selectarii din mai multe variante a unui anumit curs de actiune:
-scoala deciziei
290. Are drept element esential efectul de snnoire continua :
-conducerea prin inovare
291. Functiile managementului ca stiinta a conducerii sunt:
-stabilirea obiectivelor, prognoza si planificarea metodelor si instrumentelor, organizarea, comunicarea, resursele umane, decizia, controlul
292. Metoda conducerii prin obiective a fost fundamentata de:
-Peter Drucker
293. Sistemele (curente) de management pot fi grupate in:
-tehnicist, bazat pe relatiile umane
294. Considera conducatorul un centru de comunicatii :
-scoala sistemelor de comunicare
295. Structura functionala a fost fundamntata de :
-Frederick W. Taylor
296. Presupune o combinare duala:
-structura matriciala
297. Intreprinderea ca system cuprinde urmatoarele subsisteme:
-operational, informational, decisional, relational
298. Decizia in conditii de risc presupune ca:
-decidentul nu cunoaste starea adevarata dar cunoaste distributia probabilitatilor
299. In anul 1997 volumul creditelor catre economie :
-s-a redus considerabil
300. Caderea drastica pe termen lung a cursului de schimb a leului a contribuit la:
-deteriorarea economiei
301. Functiile ofertei sunt :
-initierea tratativelor si promovarea vanzarilor
302. La efectuarea unui export in conditiile de livrare FOB Constanta conform INCOTERMS 2000, vamuirea marfii in Romania se poate face de catre: a) importatorul strain; b) un comisionar in vama angajat de importatorul strain; c) exportatorul roman; d) comisionarul importatorului.
303. Pretul obiectiv se poate


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta