j5z14zi
GRILE I:
1. A considerat ca managementul presupune persoana care directioneaza activitatea celorlalti si care-si realizeaza activitatea determinandu-i pe ceilalti sa si-o realizeze pe a lor: a) Joseph Massie; b) K. Matsushita; c) Peter Drucker; d) A. Mackenzie.
2. Scoli de conducere sunt: a) functionale, empirice, ale relatiilor umane, matematice; b) functionale, prin rezultate, ale deciziei, ale relatiilor umane; c) functionale, prin rezultate, ale deciziei, ale schimbarii, cibernetice.
3. Detecteaza cu anticipatie problemele conducerii generale ale intreprinderii, conducerea: a) prin inovare; b) previzionala; c) prin obiective; d) prin rezultate.
4. Presupune un management strategic si scenarii alternetive, cu deosebire, conducerea: a) prin rezultate; b) prin exceptie; c) prin inovare; d) prin proiecte.
5. Care metoda presupune folosirea pentru fundamentarea deciziei atat a specialistilor interni cat si a consultantilor din afara: a) prin inovare; b) prin proiecte; c) prin obiective; d) previzionala.
6. Se bazeaza hotarator pe analiza studiilor de caz, scoala: a) conducerii functionale; b) deciziei; c) empirica; d) prin obiective.
7. Diferite nivele ierarhice sunt informate numai cu privire la nerealizari, in conducerea: a) prin obiective; b) prin exceptie; c) previzionala; d) prin inovare.
8. O buna organizare: a) trebuie sa realizeze un efect sinergetic; b) trebuie sa nu realizeze un efect sinergetic; c) nu are legatura cu efectul sinergetic;
9. Componentele managementului resurselor umane: a) logistica, etica, sinergetica; b) logistica, relationala, sinergetica; c) logistica, relationala, energetica.
10. Componenta energetica a managementului resurselor umane cuprinde: a) motivatia muncii, cresterrea competentei, reconversia profesionala, determinarea organigramei; b) motivatia muncii, cresterea competentei, reconversia profesionala, conducerea procesului de schimbare; c) motivatia muncii, cresterea competentei, reconversia profesionala, relatiile cu sindicatele.
11. Capacitatea manageriala generala reprezinta: a) o stare strict individuala; b) o stare culturala; c) o stare manageriala specializata; d) o stare individuala, culturala.
12. Capacitatea manageriala a conducatorilor presupune un complex de caracteristici: a) valori, capacitati, pregatire postuniversitara; b) valori cunostinte, mentoring; c) valori cunostinte, capacitati.
13. Se caracterizeaza printr-o inalta capacitate de luare a deciziilor, este penetrant, se bucura de relatiile cu oamenii, managerul: a) distrugator; b) conducator; c) inovator.
14. Strategiile de formare pe post sunt: a) specializarea, rotatia, mentoringul; b) specializarea, rotatia, studiul de caz; c) specializarea, rotatia, action-learning.
15. Fata de contracte in general, romanii: a) au un cult al relatiilor contractuale; b) nu au un cult al relatiilor contractuale; c) stapanesc foarte bine relatiile contractuale.
16. In modelul cultural managerial romanesc se considera ca: a) exista o mare disponibilitate spre comunicare si o mare fidelitate fata de intreprindere; b) exista o mica disponibilitate spre comunicare si o mare fidelitate fata de intreprindere; c) exista o mare disponibilitate spre comunicare si o mica fidelitate fata de intreprindere.
17. Se reduce in principiu la respectarea legilor: a) etica convingerii; b) etica responsabilitatii; c) etica pasibilului; d) etica regulilor.
18. Forme de manifestare ale culturii organizationale in mare parte intangibile: a) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, autoritar; b) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, marimea intreprinderii; c) simboluri, norme comportamentale, prestigiu, natura activitatii firmei.
NEGOCIEREA
19. Conversatia in functie de tipologia negociatorilor este predominant (negocierea): a) analitica, vizuala, kinestetica; b) analitica, vizuala, auditiva; c) kinestetica, demonstrativa, obiectiva; d) kinestetica, subiectiva, demonstrativa.
20. In negociere strategia dead-lock propune: a) concesii pentru depasirea unui impas; b) nu propune concesii; c) urmareste principiul win-win; d) vizeaza strategia simulacrului.
21. Etapele negocierii sunt: a) prenegocierea, tratativele, post negocierea, protonegocierea; b) prenegocierea, tratativele, simularea, protonegocierea; c) prenegocierea, tratativele, stabilirea obiectivelor, simularea; d) prenegocierea, post negocierea, simularea.
22. Exigentele comunicarii verbale in negociere sunt: a) politetea, dozarea, concentrarea pe momentul respectiv; b) politetea, dozarea, concentrarea pe cuvinte anormale; c) politetea, dozarea, intreruperi frecvente; d) politetea, negarea, frecventa, nesinceritatea.
23. Functiile cererii de oferta sunt: a) initierea tratativelor si promovarea vanzarilor; b) initierea tratativelor si cercetarea pietelor; c) promovarea vanzarilor si cercetarea pietelor; d) initierea tratativelor si prospectarea pietei.
24. Operatiunile precontractuale in ansamblul lor reprezinta: a) posibilitatea de a vinde o marca competitiva; b) un ansamblu de masuri pentru negocierea si semnarea contractului de vanzare; c) strategii de coordonare a productiei de marfuri destinate vanzarii; d) o strategie de import.
25. O oferta produce efecte: a) din momentul in care este expediata de ofertant; b) cand destinatarul face o contraoferta; c) cand anjunge la destinatar; d) cand se semneaza contractul.
26. Simularea negocierii reprezinta: a) acordarea de concesii reciproce de catre parti; b) o stratagema folosita pentru obtinerea de avantaje; c) o metoda de combaterea obiectiilor; d) o metoda de anticipare a desfasurarii tratativelor.
27. Are o functie de informare privind conditiile pietei: a) oferta; b) contraoferta; c) cererea de oferta; d) comanda.
28. Are o functie de promovare a vanzarilor: a) oferta; b) cererea de oferta; c) comanda; d) contractul cadru.
29. Metodele de combatere a obiectiilor in negociere sunt: a) reformularea, acceptarea, revenirea, paradoxul; b) acceptarea, eludarea, dilema; c) motivatia, paradoxul, acceptarea, compromisul; d) eludarea, compensarea, reformularea, provenirea.
30. In negocieri stratagema “faptului implinit” este aplicata, de regula, de: a) cei slabi; b) cei puternici; c) ofertantii de marfuri slabe; d) importatorii.
31. Principiile ofertarii si redactarii ofertei sunt: a) promptitudinea si exactitatea; b) politetea si exactitatea; c) politetea si persistenta; d) promptitudinea, persistenta, precizia, politetea.
32. In negociere simbolizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
33. In negociere organizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
34. In negociere operationalizarea presupune : a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informatiilor; c) constructia sociala a realitatii; d) transmiterea mesajului.
35. Compromisul in negocieri reprezinta, de regula: a) concesii reciproce; b) concesii unilaterale; c) renuntarea totala la combaterea obiectiilor; d) renuntarea la obiectii.

CONTRACTAREA :
36. Contractarea ca functie a managementului reprezinta: a) distributia marfurilor si serviciilor; b) comunicarea in afacerile economice; c) luarea deciziei in afaceri; d) activitate de control.
37. Consimtamantul partilor intr-un contract de vanzare internationala este: a) o manifestare de vointa a hotararii partilor de a incheia un act juridic; b) un act de vointa conditionat; c) un act de vointa unilateral; d) o vointa de afaceri.
38. Obligatiile vanzatorului in contractul comercial decurg din : a) obiectul contractului ; b) pret; c) modalitatea de plata; d) instrumentele de plata.
39. Tipul de marfa reprezinta : a) o parte reprezentativa a marfii ce serveste la determinarea calitatii marfii contractate; b) o marfa care se accepta prin simpla vizionare; c) o calitate abstracta de marfa de care trebuie sa se apropie cat mai mult calitatea marfii ce urmeaza a fi livrata; d) o marfa ce se asteapta asa cum ajunge la destinatie.
40. In determinarea calitatii marfii mostra reprezinta: a) o parte reprezentativa a marfii sau un exemplar complet; b) o descriere a marfii; c) o calitate abstracta de marfa de care trebuie sa se apropie cat mai mult calitatea marfii ce urmeaza a fi livrata; d) un indicator de eficienta.
41. Importatorul va accepta marfa chiar daca aceasta soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative in cazul in care in contractul comercial international este prevazuta clauza : a) Sound Delivery; b) Rye Terms; c) Tel- quel; d) Vazut si placut.
42. Daca intre vanzator si cumparator nu sunt intelegeri anticipate ambalajul este de regula: a) Marcat pentru export ; b) Uzual de export; c) Inclus pn pretul marfii; d) Separat de pretul marfii.
43. In clauza “neto + ambalaj” vanzatorul : a) Calculeaza separat pretul ambalajului; b) Nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) Ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) Ambalajul este raportat la cantitatea marfii .
44. Clauza “ neto” vanzatorul : a) calculeaza separat pretul ambalajului; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea marfii.
45. In clauza “bruto per neto” vanzatorul : a) calculeaza separat pretul ambalajului ; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la pretul unitar al marfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea marfii.
46. Marcajul poate fi : a) originar, special, neutru; b) special, originar, inclus in marfa; c) originar, special, global; d) original, neutru, inclus in marfa.
47. Conditia de livrare se refera la: a) faptul ca livrarea poate fi facuta global sau in transe; b) data la care urmeaza sa aiba loc livrarea; c) momentul si locul trecerii cheltuielilor si riscurilor de la exportator la importator; d) data semnarii contractului.
48. Pentru acoperirea riscurilor legate de marfa in timpul deplasarii acesteia de la locul de productie la locul de consum, este recomandabila: a) constituirea unei garantii bancare; b) includerea unei clauze speciale privind nivelul despagubirilor; c) incheierea de polite de asigurare; d) folosirea clauzei FOB.
49. Obtinerea licentei de export cade in sarcina exportatorului conform INCOTERMS 2000 cu conditia exceptiei de livrare: a) CIF; b) DDU; c) EXW; d) CIF.
50. Cheltuielile de transport in conditia de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 se suporta de: a) exportator; b) importator; c) caraus; d) producator.
51. Trecerea riscului privind marfa de la vanzator la cumparator in cazul conditiilor de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 are loc in momentul: a) trecerii balustradei vasului in portul de descarcare; b) predarii marfii vamuite carausului de catre exportator; c) predarii marfii cu formalitatile vamale efectuate cumparatorului; d) predarea marfii nevamuite carausului.
52. La efectuarea unui export in conditiile de livrare FAS Constanta conform INCOTERMS 2000, vamuirea marfii in Romania se poate face de catre: a) importatorul strain; b) un comisionar in vama angajat de importatorul strain; c) exportatorul roman; d) comisionarul importatorului.
53. Daca intr-un contract a fost inserata clauza DST si moneda de plata in contract (dolar) se depreciaza, plata efectiva va consta in: a) o suma de dolari egala cu cea inscrisa in contract; b) o suma de dolari mai mica decat cea inscrisa in contract; c) o suma de dolari mai mare decat cea inscrisa in contract; d) o suma in lei la cursul zilei.
54. Daca in contract a fost inserata clauza valutara dolar SUA, iar valuta de plata din contract (EURO) se devalorizeaza, plata efectiva va consta din: a) o suma in dolari SUA mai mare decat contravaloarea in EURO din contract; b) o parte din suma in EURO si restul in dolari SUA; c) o suma in EURO mai mare decat cea prevazuta in contract; d) o suma in lei la cursul zilei.
55. Clauza “cosului valutar” se poate propune de catre exportator pentru acoperirea riscului: a) cresterii conturilor de productie; b) deprecierii cursului valutei din contract; c) aprecierii cursului valutei din contract; d) nu se ia in considerare cursul valutar.
56. Reducerea de pret acordata de vanzator cumparatorului pentru cumpararea unei cantitati de marfa se numeste: a) bonificatie; b) remiza; c) scont de reglementare; d) profit diminuat.
57. Scontul de reglementare este reducerea de pret acordata clientului avandu-se in vedere: a) importanta (valoarea vanzarii); b) calitatea marfii neconforma cu obiectul contractului; c) plata marfii inainte de termenul normal de scadenta; d) pierderile cantitative pe parcursul transportului.
58. Un contract international poate fi incheiat: a) fara obiect; b) fara mentionarea partilor contractante; c) fara un pret fix; d) fara clauze de livrare.
59. Metoda “full cost” in determinarea pretului presupune: a) cost pe unitatea de produs + o marja forfetara; b) toate costurile directe si indirecte; c) costuri variabile + o marja d) numai costuri variabile.
60. Metoda “cost -; plus” in determinarea pretului presupune; a) cost pe unitatea de produs + o marja forfetara; b) toate costurile directe si indirecte; c) costuri variabile + o marja d) numai costuri variabile.
61. Separa costurile in fixe si variabile metoda: a) full cost; b) cost -; plus; c) direct -; costing; d) pragul de rentabilitate.

STRATEGII:
62. Strategia de smantanire progresiva presupune: a) pret ridicat, produs cunoscut, promovare slaba; b) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; c) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; d) pret constant, fara promovare.
63. Stategia de penetrare masiva presupune: a) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; b) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; c) pret redus, produs cunoscut, promovare puternica; d) pret ridicat, produs cunoscut.
64. Strategia de penetrare progresiva presupune: a) pret ridicat, produs necunoscut, promovare puternica; b) pret redus, produs cunoscut, promovare slaba; c) pret redus, produs cunoscut, promovare puternica; d) pret ridicat, produs cunoscut.
65. Documentul care mijloceste transferul de proprietate de la exportator la importator este: a) acreditivul documentar; b) certificatul de origine; c) factura externa; d) polita de asigurare.

TEHNICI SI PLI|I DE FINAN|ARE IN AFACERI ECONOMICE INTERNA|IONALE:

66. Trasul devine obligal in momentul: a) emiterii cambiei; b) avalizarii cambiei; c) acceptarii cambiei; d) girarii cambiei.
67. O cambie care nu are inscrisa scadenta este platita la: a) vedere; b) un numar de zile de la acceptare; c) un numar de zile de la emitere; d) la 15 zile.
68. Regresul cambial pentru neplata poate fi declansat de: a) tras; b) detinatorul legal al cambiei; c) avalist; d) girant.
69. Incasarea unei trate inainte de scadenta se poate face de catre beneficiar: a) la Banca Centrala din tara in a carei valuta a fost emisa trata; b) la o banca comerciala din orice tara; c) numai la o banca din tara tratului; d) numai la o banca din tara tragatorului.
70. Scontarea unei cambii in cadrul unui export pe credit: a) prezinta riscul de regres pentru exportator; b) nu prezinta nici un risc pentru exportator; c) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la termen; d) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la vedere.
71. Forfetarea unei cambii in cazul unui export pe credit: a) prezinta riscul de regres pentru exportator; b) nu prezinta nici un risc pentru exportator; c) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la termen; d) prezinta riscul de neincasare pentru exportator numai in cazul cambiilor la vedere.
72. Nivelul taxei de forfetare in raport cu nivelul taxei de scontare este: a) egal; b) mai mare; c) mai mic; d) mult mai mic.
73. In raport cu cambia in cazul biletului la ordin: a) emitentul cumuleaza functiile tragatorului si trasului; b) beneficiarul cumuleaza functiile tragatorului si trasului; c) emitentul cumuleza functiile trasului si beneficiarului; d) tragatorul cumuleaza toate functiile.
74. Biletul la ordin presupune participarea la emiterea sa a: a) trei persoane (emitent, tras, beneficiar); b) patru persoane (emitent, tragator, tras si beneficiar); c) doua persoane (emitent si beneficiar); d) doua banci si trasul.
75. In cazul biletului de ordin emitentul se obliga sa plateasca din momentul: a) acceptarii; b) prescriptiei; c) emiterii; d) avalizarii.
76. Nivelul taxei de forfetare depinde de: a) nivelul taxei de scont; b) nivelul taxei oficiale a scontului; c) o serie de factori care difera de la caz la caz; d) rata dobanzii.
77. Nu poate fi platit in numerar cecul: a) de calatorie; b) certificat; c) barat; d) nici un cec.
78. Acreditivul irevocabil poate fi modificat sau anulat de: a) Banca emitenta; b) Banca benefiarului; c) Banca emitenta cu avizul probabil al beneficiarului; d) Orice banca.
79. Cererea de deschidere a acreditivului este adresata: a) de beneficiarul acreditivului bancii emitente a acreditivului; b) de ordonatorul acreditivului bancii beneficiare a acreditivului; c) de ordonatorul acreditivului bancii emitente a acreditivului; d) de banca comerciala.
80. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de: a) Banca emitenta fara aviz prealabil de la beneficiar; b) Banca emitenta cu aviz prealabil de la beneficiar; c) Catre beneficiar; d) Importator ;
81. Este avantajos pentru exportator acreditivul: a) domiciliat in tara importatorului; b) domiciliat in tara exportatorului; c) domiciliat intr-o tara terta; d) divizibil.
82. La importul unei marfi in Romania cu plata prin acreditiv, deschiderea acreditivului se poate face de banca: a) exportatorului strain; b) importatorului roman; c) importatorului strain; d) exportatorul roman.
83. Daca valabilitatea acreditivului este depasita exportatorul : a) poate incasa contravaloarea exportului in orice conditii; b) nu poate incasa contravaloarea exportului in nici un caz; c) poate incasa contravaloarea exportului numai in anumite conditii; d) renunta la afaceri.
84. Exportatorul primeste avans in cazul acreditivului : a) revolving; b) back to back; c) cu clauza rosie; d) transferabil.
85. Conform brosurii 500/1993 a Camerei Internationale de Comert de la Paris, daca un acreditiv nu contine nici o mentiune referitoare la natura sa el este considerat : a) incomplet; b) irevocabil; c) revocabil; d) revolving.
86. Continutul setului de documente prezentat de exportator pentru plata: a) este standard pentru toate contractele; b) difera de la un contract la altul; c) se stabileste de catre banca; d) se stabileste de importator.
87. Daca in L/C nu se mentioneaza nici un termen pentru depunerea documentelor in banca acesta este: a) 21 de zile de la data declaratiei vamale de export; b) 30 de zile de la data facturii externe; c) 21 de zile de la data emiterii documentului de transport; d) 60 de zile de la data trecerii frontierei exportatorului.
88. Daca la exportul unei marfi din Romania, acreditivul este domiciliat la o banca din aceasta tara plata se face: a) la banca exportatorului roman; b) la banca importatorului roman; c) la una din cele 2 banci dupa cum se inteleg exportatorul si importatorul dupa livrarea marfii; d) la banca importatorului strain.
89. Acreditivul cu plata prin acceptare este utilizat: a) pe baza acceptului bancii exportatorului; b) in cazul unui export prin utilizarea cambiei; c) in cazul cooperarii economice internationale; d) in cazul transferului international de creativitate.
90. Ordinul de incasare in cazul incassoului documentar este intocmit de: a) exportator; b) importator; c) banca importatorului; d) banca beneficiarului.
91. Remiterea documentelor contra plata se utilizeaza in cazul: a) scrisorii comerciale de credit; b) incassoului documentar; c) acreditivului documentar; d) acreditivului cu clauza rosie.
92. Remiterea documentelor contra acceptare presupune includerea in setul de documente a: a) unei trate; b) unui cec; c) unui ordin de plata; d) unui bilet la ordin.
93. In cazul vincularii unei marfi cu plata prin incasso cumparatorului marfii: a) i se trimit copii dupa documentele de livrare; b) nu i se trimite nici un document; c) i se trimite marfa; d) i se trimite numai polita de asigurare.
94. Garantia de participare la licitatii (bid-bond) asigura faptul ca firma: a) va participa la tratative de concurenta; b) va incheia contractul; c) va executa contractul in bune conditii; d) va putea sa-i retraga oferta inainte de adjudecare.
95. Prin operatiuni de factoring aderentul transfera asupra factorului riscul: a) de insolvabilitate, de trezorerie valutara; b) de insolvabilitate; c) de trezorerie; d) de insolvabilitate si valutar.
96. Creditul furnizor este acordat de: a) o banca exportatorului; b) o banca importatorului; c) vanzator, cumparatorului; d) cumparator, vanzatorului.
97. Pretul contractual poate fi modificat de regula prin renegociere in cazul in care in contract a fost inserata clauza: a) pretului escaladat; b) marfa; c) de revizuire a pretului; d) fara nici o clauza.
TEHNICILE:
I. CONTRAPARTIDA:

98. Pentru asigurarea unei piete de desfacere la produsele realizate pe baza unui import de echipamente se poate apela la: a) o cumparare legata; b) o operatiune in lohn; c) o operatiune de tip buy -; back; d) o operatiune adresata (iunctimate).
99. Operatiunile iunctimate presupun: a) cumparari de produse rezultate; b) cumparari legate; c) cumparari in avans; d) compensatii bilaterale largite.
100. Operatiunile buy -; back presupun: a) cumparari de produse rezultate; b) cumparari legate; c) cumparari in avans; d) compensatii bilaterale largite.
101. Care modalitate de decontare este indicata in compensatii: a) acreditivul documentar transferabil; b) acreditivul documentar reciproc; c) acreditivul revolving; d) acreditivul back to back.
102. Creditul tehnic reprezinta: a) o garantie intr-un contract; b) o posibilitate de deblocare a unui acord de clearing; c) un plafon; d) un credit obisnuit.
103. Prin operatiunile paralele obligatiile se sting: a) numai prin marfuri; b) numai prin bani; c) atat marfuri cat si bani; d) orice fel de plati.
104. Dupa numarul partenerilor, operatiunile de contrapartida se aplica in: a) compensatii si operatiuni paralele; b) barter si clearing; c) bilaterale si multilaterale; d) reexport si lohn.
105. Clearingul este o compensatie globala la nivel de: a) intreprinderi din doua tari; b) grupuri de intreprinderi din ramuri diferite; c) economii nationale (tari); d) societati transnationale.

LOHN, REEXPORT SI SWITCH:
106. Lohnul pune in valoare marca: a) exportatorului; b) importatorului; c) atat a importatorului cat sia exportatorului; d) nici o marca.
107. In lohn materia prima cumparata de ordonator trece in: a) proprietatea prestatorului pe durata prelucrarii ei; b) posesia ordonatorului siin proprietatea prestatorului; c) posesia prestatorului; d) posesia ordonatorului.
108. Lohnul confera ordonatorului avantajul ca: a) isi mareste volumul afacerilor fara investitii in productie; b) isi mentine productia la nivel cantitativ ridicat; c) evita riscul de pret; d) isi modernizeaza o serie de tehnologii.
109. Lohnul activ presupune ca: a) exportatorul vinde manopera; b) exportatorul importa produse finite; c) importatorul vinde manopera; d) importatorul importa materii prime.
110. Limitele sau riscurile pentru exportatorul in lohn sunt: a) nerespectarea prescriptiilor privind calitatea produselor; b) mentinerea in anonimat si profit redus; c) irosirea materiilor prime si a materialelor; d) nefolosirea capacitatilor de productie.
111. Reexportul pe baza importului de completare: a) promoveaza exportul propriu; b) diminueaza exportul propriu; c) nu are influenta asupra exportului; d) flexibilizeaza contrapartida.
112. Riscurile in reexport fata de cele ale unui export obisnuit sunt: a) de regula, de aceeasi amplitudine; b) de amplitudine mai mare; c) de amplitudine mai mica; d) nu exista riscuri.
113. Pentru a preveni riscul valutar in operatiunile de reexport se recomanda: a) doua monede straine; b) o moneda straina; c) o singura moneda; d) contrapartida la import, moneda la export.
114. In cazul unui reexport atunci cand acreditivul nu este transferabil se poate utiliza acreditivul: a) cu clauza rosie; b) cu plata diferata; c) spate in spate (back to back); d) revolving.
115. In conditiile in care intre parteneri exista incredere deplina, in operatiunile de reexport este preferabil acreditivul: a) subsidial; b) transferabil; c) revolving; d) cu clauza rosie.
116. In cazul reexporturilor unde modalitatea de plata este acreditivul “back to back”: a) este necesara si o garantie bancara; b) producatorul marfii isi poate incasa plata in avans; c) plata producatorului se efectueaza numai dupa incasarea pretului de catre reexportator de la cumparatorul marfii; d) plata se face cand decide reexportatorul;
117. Domicilierea acreditivelor “back to back” in cazul operatiunilor de reexport trebuie facuta: a) la banca vanzatorului; b) la banca cumparatorului; c) la banca reexportatorului; d) la orice banca.
118. Intr-o operatiune de reexport este indicat sa se utilizeze conditiile de livrare: a) CIF atat in contractul de import cat si in cel de export; b) FOB atat la import cat si la export; c) FOB la import si CIF la export; d) CIF la import si FOB sau CIF la export.

LEASING, FRANCHISI, LICITA|II:
LEASING:
119. Leasingul este fata de uzura morala, in comparatie cu vanzarea traditionala: a) mai vulnerabil; b) mai putin vulnerabil; c) la fel de vulnerabil; d) mult mai vulnerabil.
120. In leasingul financiar in perioada de baza se obtine: a) pretul si beneficiu; b) o parte din pret; c) numai pretul; d) beneficiu.

121. Leasingul financiar poate sa aiba variantele de plata: a) cu plata integrala; b) cu plata partiala; c) cu plata integrala si partiala; d) cu plata numai in produse.
122. In leasingul functional in perioada de baza se obtine: a) pretul si profitul; b) numai o parte din pret; c) pretul integral al produsului; d) profitul.
123. Master leasing este specific: a) calculatoarelor; b) containerelor; c) avioanelor; d) automobilelor.
124. Tripla optiune in leasing consta in: a) cumparare, lichidare, prelungire; b) cumparare, revanzare, prelungire; c) cumparare, prelucrare, reexport; d) cumparare, revanzare, reexport.
125. Societatea de leasing care inchiriaza utilizatorului un mijloc fix are drept garantie: a) proprietatea asupra bunului; b) gajul asupra bunului; c) ipoteca asupra bunului; d) o cambie acceptata de utilizator.
126. Operatiunea lease-back este: a) o tehnica de creditare; b) o tehnica de furnizare de servicii; c) o tehnica de promovare a vanzarilor; d) o metoda de transformare a fondurilor imobilizate in fonduri disponibile.
127. Operatiunea de time sharing este: a) o tehnica de creditare; b) o tehnica de furnizare de servicii; c) o tehnica de promovare a vanzarilor; d) o forma de inchiriere pe timpi partajati.
128. Utilajul inchiriat prin leasing, in cazul uzurii morale, inainte de expirarea contractului: a) poate fi inlocuit automat; b) poate fi inlocuit daca s-a prevazut in contract; c) nu poate fi inlocuit; d) se inceteaza operatiunea.
129. Leasingul actionar se refera de regula la: a) burse; b) societati transnationale; c) intreprinderi mici si mijlocii; d) tari.
130. In cazul unei operatiuni de leasing, beneficiarul: a) poate modifica bunul inchiriat fara acordul locatorului; b) poate modifica bunul inchiriat numai cu acordul locatorului; c) nu poate modifica bunul inchiriat; d) poate revinde produsul.
131. Leasingul presupune: a) instrainarea dreptului de folosinta; b) instrainarea dreptului de proprietate; c) instrainarea dreptului atat de folosinta cat si a dreptului de proprietate; d) conservarea dreptului de folosinta.
132. Pe durata unui contract de leasing, utilizatorul: a) poate subinchiria bunulfara acordul locatorului; b) nu poate subinchiria bunul; c) poate subinchiria bunul numai cu acordul locatorului; d) poate revinde produsul.
133. Royalties in leasing reprezinta: a) reduceri ale chiriei; b) procente la productia prin leasing; c) procente la vanzare prin leasing; d) adaos la chirie.

FRANCHISING:
134. Limitele franchisingului pentru cedent vizeaza: a) lipsa independentei totale; b) caracterul temporar al accesului la piata; c) cerinte initiale mari de capital, repatrierea profitului; d) imposibilitatea de a beneficia in continuare de asistenta tehnica din partea cedentului.
135. Franchisingul este o forma: a) de existenta a lantului de magazine; b) de valorificare comerciala a marcii; c) de cesiune a proprietatii asupra unei marci; d) de valorificare a unui brevet de inventie.
136. Taxa de franchising se compune din: a) redeventa; b) taxa de intrare in retea; c) redeventa + taxa de intrare in retea; d) rata profitului.
137. In contractul de franchisa pe langa acordarea Know-how-ului includerea beneficiarului in reteaua de franchising: a) este obligatorie; b) nu este obligatorie; c) este la latitudinea beneficiarului; d) se negociaza.
138. In cazul unui contract de franchising beneficiarul: a) este obligat sa mentina nivelul standard al calitatii produselor comercializate; b) este obligat sa realizeze doar un volum ridicat al vanzarilor; c) poate decide singur asupra calitatii produselor; d) are libertatea sa faca ce doreste.

LICITA|II:
139. Cererea si oferta in licitatie: a) sunt uneori concentrate in timp; b) sunt concentrate intotdeauna in timp si spatiu; c) nu sunt concentrate in nici un fel; d) nu au nici o influenta.
140. Dupa functia pe care o indeplinesc licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
141. In functie de regimul juridic si posibilitatile de participare licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
142. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
143. Dupa frecventa organizarii, licitatiile pot fi: a) cu ridicata sau cu amanuntul; b) periodice, ocazionale; c) de vanzare sau de cumparare; d) publice sau inchise.
144. Dupa natura obiectului tranzactiei licitatiile pot fi: a) publice sau inchise; b) de vanzare sau de cumparare; c) periodice sau ocazionale; d) pentru produse de baza, produse finite sau pentru servicii.
145. Determinarea calitatii in licitatiile de vanzare se face de regula prin: a) descriere tehnica; b) tipuri standard de marfa; c) tel-quel; d) degustare.
146. In licitatiile de vanzare conditia de livrare unuala: a) EXW; b) FOB; c) CIF; d) DDU.
147. La licitatiile de vanzare pretul se formeaza: a) intotdeauna pornind de la un pret minim de strigare; b) intotdeauna pornind de la un pret maxim de strigare; c) pornind fie de la un pret minim de strigare, fie de la un pret maxim de strigare; d) este specificat in caietul de sarcini.
148. La licitatiile publice inchise anuntarea ofertantilor se realizeaza: a) prin publicarea unui anunt intr-un cotidian de mare tiraj; b) prin transmiterea de invitatii de participare; c) prin televiziune; d) prin radio.
149. Licitatiile de import se mai numesc: a) actiuni; b) tratative de concurenta; c) adjudecari sau tratative de concurenta; d) licitatii deschise.
150. La licitatiile de import firmele: a) se pot uni in consortii; b) nu se pot uni in consortii; c) se pot uni cu aprobarea guvernelor; d) se pot uni cu aprobarea FNI.
151. La licitatiile de import ofertantul: a) este obligat sa depuna garantia de buna executie odata cu oferta; b) nu este obligat sa depuna garantia de buna executie odata cu oferta; c) poate sa nu depuna nici o garantie de buna executie; d) nu se ridica problema garantiei.
152. Caietul de sarcini: a) prevede obligatoriu nivelul pretului; b) prevede la cerere nivelul pretului; c) nu prevede nimic referitor la pret; d) poate solicita detalierea pretului.
153. Caietul de sarcini la licitatiile de import are rolul: a) unei oferte ferme; b) unei cereri de oferta; c) unei oferte fara obligatii; d) unei garantii de participare.
154. Conditiile in caietul de sarcini pot fi grupate in conditii: a) tehnice, generale, de livrare; b) comerciale, de livrare, de plata; c) tehnice, comerciale, generale; d) de livrare, de plata, generale.
155. Conditiile tehnice din caietul de sarcini cuprind: a) caracteristicile produsului finit si ale principalelor componente ale acestuia; b) modul de detaliere a pretului; c) regulile de procedura; d) tehnica negocierii.
156. Conditiile comerciale din caietul de sarcini pot cuprinde: a) caracteristicile produsului finit; b) modul de detaliere al pretului; c) regulile de procedura; d) regulile de negociere.
157. Conditiile generale din caietul de sarcini cuprind: a) caracteristicile produselor finite; b) modul de detaliere al pretului; c) regulile de procedura si alte informatii utile; d) conditiile de livrare.
158. Oferta este conforma cu documentele licitatiei daca: a) cuprinde doar o parte din documentele solicitate; b) cuprinde toate elementele solicitate; c) contine modificari majore fata de elementele solicitate; d) respecta numai conditiile comerciale.
159. Oferta prezentata la licitatie este luata, de regula in considerare de organizatori daca: a) respecta prevederile caietului de sarcini; b) se abate de la prevederile caietului de sarcini cu conditia ca abaterea sa fie in interesul cumparatorului; c) este elaborata partial conform caietuluui de sarcini si partial conform tehnologiei ofertantului; d) numai daca are oferte tehnice alternative.
160. In cazul unei licitatii de import verificarea capacitatii tehnice si financiare a ofertantilor pentru executarea viitorului contract se realizeaza prin: a) conditii tehnice sau comerciale din caietul de sarcini; b) operatiuni de precalificare sau postcalificare; c) solicitarea garantiei de participare; d) analiza ofertei comerciale.
161. Garantia de participare la licitatiile de import bid-bond reprezinta, de regula: a) 10% din valoarea ofertei; b) 2% din valoarea ofertei; c) 6% din valoarea ofertei; d) 15% din valoarea ofertei.
162. Garantia de participare la licitatiile de import: a) asigura fermitatea ofertei si seriozitatea partenerului; b) este depusa de castigatorul licitatiei; c) se restituie celor care isi retrag oferta inainte de termenul de expirare a valabilitatii; d) nu are nici o relevanta.
163. Garantia de participare la licitatii: a) se restituie integral celor care pierd licitatia; b) se restituie partial celor care pierd licitatia; c) se restituie integral celor care castiga licitatia in momentul adjudecarii; d) nu se restituie celor care pierd licitatia.
164. Garantia de buna executie la licitatiile de import: a) se depune de toti ofertantii; b) este depusa de castigatorul licitatiei; c) se restituie celor care isi retrag oferta inainte de termenul de expirare a valabilitatii; d) se depune de ofertantii nesiguri.
165. Garantia de buna executie ceruta la o licitatie reprezinta de regula: a) 1-2% din valoarea ofertei; b) pana la 5% din valoarea ofertei; c) pana la 10% din valoarea ofertei; d) pana la 20 % din valoarea caietului de sarcini.
166. Firmelor care nu au castigat licitatia de import: a) li se returneaza integral garantia de participare; b) li se returneaza 50% din garantia de participare; c) nu li se returneaza garantia de participare; d) li se returneaza garantia de participare + dobanda .
167. Criteriile de determinare a ofertei celei mai avantajoase vizeaza: a) pretul, creditul, termenul de livrare, renumele firmei; b) data depunerii ofertei; c) creditul, termenul de livrare, renumele firmei; d) conditiile tehnice, renumele firmei.
168. Cu prilejul incheierii contractului dupa adjudecare, in licitatiile de import: a) nu mai pot fi modificate conditiile convenite; b) pot fi modificate radical aceste conditii; c) pot fi revizuite in limite modeste; d) poate fi modificata radical numai oferta tehnica.
169. Principalul organism economic care finanteaza importurile prin licitatii pe plan mondial este: a) UNCTAD b) UE c) BIRD d) FMI

Transferul international de creativitate tehnico-economica:
170. Practicile incorecte in legatura cu folosirea brevetelor sunt : a) contrafacerea si limitarile teritoriale; b) contrafacerea si concurenta neloiala; c) concurenta si limitarile cantitative; d) nu exista practici incorecte.
171. Contrafacerea prin folosire presupune: a) producerea clandestina a unui produs brevetat; b) intrebuintarea in scopuri comerciale a obiectului brevetului; c) copierea de modele; d) crearea de confuzii cu privire la provenienta produselor.
172. Licentierea inseamna: a) transferul unui brevet de inventie catre un tert; b) transferul dreptului de proprietate asupra unor cunostinte tehnice brevetate; c) transferul dreptului de proprietate asupra unor cunostinte tehnice nebrevetate; d) transferul dreptului de folosinta asupra unor cunostinte tehnice brevetate.
173. In contractul de licenta, royalty reprezinta: a) o plata in avans ; b) o despagubire platita de licentiat; c) o plata sub forma unui procent din valoarea vanzarilor de marfuri realizate pe baza licentei; d) un profit brut.
174. Garantia impotriva evictiunii este data in contractul de licenta de: a) licentiar; b) licentiat; c) atat de licentiar cat si de licentiat; d) nu este data.
175. Restrictii si abuzuri in licentierea brevetelor identificate de UNCTAD: a) clauza achizitionarilor legate, sistemul licentelor grupate, preturi monopoliste, conditionari si limitari temporare si partiale; b) clauza achizitionarilor legate, contrafacerea brevetelor, preturi monopoliste, conditionari si limitari temporare si spatiale; c) clauza achizitionarilor legate, sistemul licentelor grupate, plata prin sunning-royalties, conditionari si limitari temporare si spatiale. d) nu exista asemenea restrictii si abuzuri.
176. Sistemul licentelor grupate reprezinta: a) un avantaj pentru licentiat; b) un avantaj pentru licentiar; c) un dejavantaj pentru licentiar; d) un avantaj atat pentru licentiar cat si pentru licentiat.
177. Cross-licencing presupune ca: a) partile recurg la limitari severe; b) licentiarul solicita rate inalte de plata; c) platile isi conced reciproc dreptul de exploatare a unui “pool” de brevete; d) obligatia licentiatului de a achizitiona odata cu brevetul de inventie si alte echipamente.
178. Sunt concurentiale: a) licentele exclusive; b) licentele simple; c) atat licentele simple cat si cele exclusive; d) licentele grupate.
179. Transferul cunostintelor tehnice, care nu fac obiectul unui patent se poate face prin: a) vanzarea de know-how; b) cesiune de brevet; c) licentiere de brevet; d) locatiune de brevet.
180. Know-how-ul cuprinde: a) abilitate, experienta; b) abilitate, experienta, cunostinte, procedee; c) cunostinte, procedee; d) asistenta tehnico-inginereasca, indicatiile de provenienta.
181. Contractul de know-how poate fi: a) numai pur; b) numai combinat; c) pur, combinat, suplimentar; d) numai suplimentar.
182. In contractul de know-how pur, transferul de know-how: a) este legat de alte operatiuni comerciale; b) nu este legat de alte operatiuni comerciale; c) include transferul si a altor drepturi de proprietate industriala; d) se confunda cu licentierea.
183. Pentru proprietarul de know-how, negocierea comporta riscuri care deriva din: a) caracterul reversibil al marfii; b) posibilitatea de a se oferi cunostinte intrate deja in larga folosire; c) caracterul ireversibil al marfii; d) nu comporta riscuri.
184. Plata serviciilor de consulting-ingeneringse face prin metodele: a) cost+onorariu; b) pret minim garantat; c) cost+onorariu sau pret minim garantat sau onorariu de angajare; d) onorariu de angajare sau pret minim garantat.
185. Alegerea unui contract se poate face: a) numai prin procedeul de alegere oficiala; b) numai prin procedeul de alegere neoficiala; c) atat prin procedeul de alegere oficiala cat si prin cel de alegere neoficiala; d) numai prin licitatii.

BURSA:
186. Functioneaza in principiu ca societati pe actiuni: a) toate bursele; b) numai bursele private; c) numai bursele de stat; d) numai bursele de valori.
187. Bursele caracteristice sunt: a) bursele care au rol important in stabilirea preturilor internationale si a cursurilor monetare; b) numai bursele la care se tranzactioneaza metale; c) numai bursele de valori; d) numai bursele de servicii.
188. Cererile pentru bunurile cotate la bursa trebuie sa fie: a) ample, solvabile, relativ constante; b) ample, solvabile, fungibile; c) ample, solvabile, speculative; d) solvabile, speculative, fungibile.
189. Dealerii sunt persoane care actioneaza, de regula: a) in nume si pe cont propriu; b) in numele si pe contul altuia; c) in numele lor si pe contul altora; d) in numele altora.
190. La bursele de marfuri se pot incheia tranzactii in numele si pe contul tertilor de catre: a) brokeri; b) dealeri; c) case de compensatie; d) proprietari.
191. Speculatorul “a la baisse” estimeaza: a) cresterea preturilor si ia o pozitie short futures; b) scaderea preturilor si adopta o pozitie long futures; c) scaderea preturilor si adopta o pozitie schort futures; d) mentinerea constanta a pretului.
192. Operatiunea “a la baisse” este initiata de: a) cumparator, care asteapta cresterea preturilor; b) vanzator, care asteapta reducerea preturilor; c) cumparator, care asteapta reducerea preturilor; d) fie de cumparator, fie de vanzator.
193. Operatiunea “a la hausse” este initiata de: a) cumparator, care asteapta cresterea preturilor; b) vanzator, care asteapta cresterea preturilor; c) cumparator, care asteapta scaderea preturilor; d) vanzator, care asteapta scaderea preturilor.
194. Operatiunile de pe pietele valutare se clasifica dupa natura lor in: a) la vedere sau la termen; b) de specula, de acoperire; c) de cotare directa sau indirecta; d) simple sau swap.
195. Tranzactiile la termen incheiate la bursa pot fi de tipul: a) spot; b) futures sau forward; c) efective; d) extrabursiere.
196. Folosind drept criterii scopul urmarit, operatiunile bursiere se clasifica in: a) simple, de arbitraj, de acoperire, speculative, cu caracter tehnic; b) de acoperire pe termen scurt, pe termen lung; c) cu caracter tehnic, conditionate, la vedere; d) efective, la termen.
197. Bursele actioneaza pe piata financiara: a) numai prin operatiuni speculative; b) numai prin plasamente de capital pe termen lung; c) atat prin operatiuni speculative cat si prin plasament de capital; d) numai prin operatiuni efective.

198. Daca ordinele la bursa sunt inregistrate la preturi egale, se procedeaza conform urmatoarelor prioritati: a) timp, volum; b) cu atentie, cu grija; c) prorata, stop; d) stop, cu grija.
199. Luand drept criterii de ordonare pretul de afacere, distingem urmatoarele ordine de bursa: a) la piata, limita, stop; b) la piata, limita, cu atentie; c) la piata, limita, cu grija; d) futures, forward.
200. Marja reprezinta: a) un depozit al membrilor casei de clearing; b) cotizatie in crestere la bursa; c) rezerva valutara in hedging; d) indice de bursa.
201. Backwardation apare cand: a) preturile la termen sunt mai mari decat cele cash; b) preturile la termen sunt mai mici decat cele cash; c) preturile la termen sunt egale cu cele cash; d) indiferent de raportul dintre preturile cash si cele la termen.
202. Operatiunea de raport este initiata de: a) cumparatorul “a la hausse”; b) vanzatorul “a la hausse”; c) casa de clearing; d) comitetul de directori.
203. Operatiunea deport este initiata de: a) vanzatorul “a la hausse”; b) cumparatorul “a la hausse”; c) cumparatorul “a la baisse” d) casa clearing.
204. Dupa modul de calcul cotatiile pot fi: a) medii, limita, de lichidare; b) medii, oficiale, neoficiale; c) medii, limita, efective; d) in crestere, in scadere.
205. Prin cotarea directa: a) pretul unei unitati fixe de valuta se exprima in moneda nationala; b) pretul unei unitati fixe de moneda nationala se exprima in valuta; c) pretul dolarului se exprima in diferite valute; d) pretul unei valute se exprima in DST.
206. In cotarea directa valuta face prima atunci cand: a) cursul forward mai mare decat cursul spot; b) cursul forward mai mic decat cursul spot; c) cursul forward egal cu cel spot; d) cursul forward este constant.
207. Alternativele de lichidare a obligatiilor contractuale dint-un contract futures sunt: a) numai prin executarea fizica la scadenta; b) executarea fizica sau prin regularizare valorica la scadenta; c) compensarea pana la scadenta si executarea fizica sau prin regularizare valorica la scadenta; d) prin rezilierea contractului fara despagubiri.
208. Un vanzator futures poate: a) sa-i inchida pozitia sa, printr-o vanzare futures; b) sa-i inchida pozitia sa, printr-o cumparare futures; c) sa-i inchida pozitia sa, inainte de data expirarii contractului; d) sa lichideze contractul prin intrare.
209. O pozitie short pe un contract futures poate fi acoperita (compensata) prin: a) vanzare de contracte futures; b) livrarea marfii pana in luna de livrare; c) vanzarea de optiuni call; d) cumpararea de contracte futures.
210. Optiunile de bursa de tip put sunt: a) de cumparare; b) de vanzare; c) atat de vanzare, cat si de cumparare; d) efective.
211. In cazul operatiunii put cand PE -; P<C<PE cumparatorul: a) castiga; b) pierde; c) pierde mai putin decat marimea primei; d) nu castiga, nu pierde.
212. In cazul operatiunii put cand cursul C>PE cumparatorul: a) castiga prima; b) pierde prima daca abandoneaza operatiunea; c) castiga; d) venitul ramane constant.
213. Optiunile de bursa de tip call pot fi: a) de cumparare; b) de vanzare; c) atat de cumparare cat si de vanzare; d) de acoperire.
214. In cazul optiunii call cand pretul de executie PE<C<PE+P vanzatorul: a) pierde; b) castiga prima; c) castiga; d) nu castiga, nu pierde.
215. In cazul operatiunii call atunci cand C>PE+P cumparatorul: a) castiga prin exercitarea optiunii; b) pierde prin exercitarea optiunii; c) pierde prin exercitarea optiunii mai putin decat marimea primei; d) nu castiga, nu pierde.
216. Swapul valutar: a) apare in bilantul firmei; b) nu apare in bilantul firmei; c) poate sa apara sau nu in bilantul firmei; d) depinde de hotararea BNR.
217. Spreadingul reprezinta: a) o optiune speculativa de tip futures; b) imbinarea unei optiuni de bursa cu una pe piata reala; c) imbinarea a doua contracte futures; d) imbinarea unei operatiuni spot cu una futures.
218. Pozitiile futures in spreading pot sa se refere la: a) luni diferite, piete diferite, produse diferite; b) luni diferite, piete diferite, hedging selectiv; c) luni diferite, heading anticipativ, piete diferite; d) luni diferite, operatiuni de call sau put.
219. Un broker care primeste un ordin limita de vanzare la 100, in cazul in care apare in bursa o oferta la 101: a) va executa ordinul la 100; b) va executa ordinul la 101; c) va negocia pretul cu celalalt broker; d) nu va executa ordinul.
220. Un broker care primeste un ordin limita “au mieux” de vanzare la 100 in cazul in care apare in bursa o oferta la 101: a) va executa ordinul la 100; b) va executa ordinul la 101; c) va negocia pretul cu celalalt broker; d) nu va executa ordinul.
221. Hedgingul in scopul obtinerii unui profit cunoaste mai multe variante: a) anticipativ, selectiv, prin baza; b) anticipativ, pur, prin baza; c) anticipativ, pur, in trei luni de la livrare; d) anticipativ, efectiv.
222. Delivery-price este: a) pretul international la bursele caracteristice; b) pretul fixat de casa de clearing; c) pretul minim al zilei; d) pretul constant.
223. Arbitrajul prin programul TRADING presupune: a) arbitraj pe piata spot; b) arbitraj in timp; c) arbitraj prin programe de calculator; d) operatiuni speculative.
224. Tranzactiile de tip futures au ca obiect in cazul celor cu prima: a) un castig nelemitat; b) reducerea riscului de pierdere; c) un castig moderat; d) o pierdere.

Mondiala, politici comerciale, comert international (15,16,17,18):
225. Ce reprezinta economia mondiala: a) ansamblul relatiilor economice internationale; b) economiile nationale si STN (societatile transnationale); c) totalitatea economiilor nationale; d) acel stadiu al schimbului reciproc de afinitate cand este implicata majoritatea agentilor economici de pe glob.
226. Nu caracterizeaza echilibrul economiei mondiale: a) caracterul relativ; b) starea de permanenta; c) caracterul de tendinta; d) caracterul dinamic.
227. Nu caracterizeaza economia mondiala: a) faptul ca celulele de baza sunt economiile nationale; b) faptul ca economia mondiala este unica; c) faptul ca are continut eterogen; d) faptul ca economia mondiala constituie un proces finit inchis.
228. De ce economia mondiala reprezinta un sistem: a) pentru ca intre partile componente exista legaturi de interdependenta; b) faptul ca se intinde pe toata planeta; c) faptul ca cuprinde atat tari dezvoltate cat si in curs de dezvoltare; d) este compusa dintr-o structura
229. Care este celula de baza a economiei mondiale:
R: economia nationala.
230. Prin ce se deosebeste economia deschisa de cea inchisa: a) prin autarhie; b) prin costuri; c) prin orientarea catre piata; d) prin satisfacerea propriilor necesitati.
231. Agentii economici rezidenti sunt reprezentati de: a) societati din tarile dezvoltate; b) cei ce desfasoara activitate in interiorul unei tari cel putin un an; c) filiale ale societatilor transnationale; d) organizatii economice internationale.
232. Ce reprezinta diviziunea mondiala a muncii: a) expresia sintetica a tendintelor de specializare internationala; b) adaptarea potentialului national la caracteristicile cererii pe piata mondiala; c) legaturile dintre agentii economici de pe glob; d) expresia raportului dintre producatori si consumatori.
233. In ce consta diferenta dintre producator si produs: a) produsul cuprinde disponibilitatile efective ale unei tari; b) productia cuprinde produsul in valoarea amortizarii; c) produsul presupune productia la care se adauga valoarea serviciilor; d) productia nu este mai putin cuprinzatoare decat produsul.
234. In ce consta scopul specializarii internationale: a) specializarea in diverse productii primare; b) specializarea in diverse productii manufacturiere; c) adaptarea potentialului national la caracteristicile cererii de pe piata mondiala; d) specializarea intersectoriala.

235. De ce depinde specializarea internationala in productii primare: a) disponibilitatile la capital; b) existenta unor conditii materiale favorabile; c) calificarea fortei de munca; d) calitatea aparatului de productie.
236. Cum poate fi asigurata compatibilitatea intre bilateralism si multilateralism: a) de catre marile puteri; b) de catre organizatiile internationale; c) atat timp cat sunt respectate principiile dreptului international; d) de catre STN (societatile transnationale).
237. Care este principalul organ al ONU care poate decide decretarea blocadei sau a embargoului: a) Consiliul economic si social; b) Consiliul de securitate; c) Adunarea generala; d) Secretariatul.
238. Figureaza printre propunerile de reforma a O.N.U: a) cresterea numarului de secretari generali adjuncti; b) cresterea numarului membrilor permanenti ai Consiliului de securitate; c) sporirea numarului de ale Adunarii generale; d) extinderea timpului de de desfasurare a sesiunilor Adunarii generale.
239. Care este cel mai important canal de asistenta tehnica si de preinvestitii acordata pe cale multilaterala: a) ECOSOC b) UNCTAD c) Secretariatul O.N.U. d) PNUD.
240. Care este prima organizatie economica internationala cu caracter integrationist: a) CECO b) CEE c) OCDE d) EURATOM.
241. Care era scopul principal al Cartii Albe adoptata in 1985 in cadrul C.E.E: a) o politica comerciala comuna; b) realizarea unei piete interne unice; c) intarirea protectiei retorsisantilor: d) promovarea progresului social.
242. In ce cadru se poate realiza armonizarea politicilor economice si sociale: a) pietei comune; b) uniunii economice; c) zonei de comert liber; d) uniunii vamale.
243. Ce consecinta are aplicarea principiului subsidiaritatii prevazut in tratatul de la Mastricht: a) reducerea deficitului bugetar: b) limitarea suveranitatii nationale; c) armonizarea intereselor nationale; d) cresterea eficientei actului decizional
244. Cine reprezinta U.E. in raporturile cu alte tari: a) Consiliul de Ministrii; b) Consiliul European; c) Comisia Europeana; d) Parlamentul European.
245. Printre institutiile specializate ale O.N.U. nu figureaza: a) F.A.O.; b) O.N.U.D.I. c) B.E.R.D. d) B.I.R.D.
246. Pentru ce data s-a preconizat trecerea definitiva la moneda unica EURO: a) 1 ianuarie 2002.
247. Nu face parte din Grupul Bancii Mondiale: a) C.F.I. b) A.I.D. c) B.E.R.D. d) B.I.R.D.
248. Care din componentele Grupului Bancii Mondiale sprijina pe cale financiara intreprinderile particulare: a) C.F.I. b) A.I.D. c) B.I.R.D. d) M.I.G.A.
249. Care proiecte se realizeaza pe baza de licitatii internationale: a) finantate de A.I.D. b) finantate de M.I.G.A. c) finantate de B.I.R.D. d) finantate de B.E.R.D.
250. De ce unele state dispun de mai multe voturi la FMI: a) au o pondere mai mare in comertul international; b) au un PNB/loc mai mare; c) au o cota mai mare de participare la capital; d) fac parte din Consiliul Guvernatorilor.
251. Mecanistul tragerilor ordinare in cadrul FMI se bazeaza pe: a) resurse proprii; b) resurse obtinute prin emisiuni de obligatiuni; c) resurse obtinute prin emisiuni de actiuni; d) imprumuturi de la banci transnationale.
252. Cui se adreseaza facilitatea de transformare sistemica a FMI: a) tarilor exportatoare de produse primare; b) tarilor in tranzitie la economia de piata; c) ansamblului tarilor in dezvoltare; d) tarilor mai putin dezvoltate.

Comert international:
253. Cum se adopta deciziile de aderare a unor tari la OMC: a) prin consensul membrilor; b) cu o majoritate de 2/3 din votul membrilor; c) cu o majoritate de 3/4 din votul membrilor; d) prin majoritatea simpla de voturi.
254. UNCTAD este: a) un organ al Adunarii generale a ONU; b) o organizatie subordonata OMC; c) un tratat interguvernamental al tarilor in dezvoltare; d) o organizatie internationala independenta.
255. Care este organul suprem si organul executiv al ONU: a) Sesiunea partilor contractante si Consiliul general pentru bunuri ; b) Consiliul reprezentantilor si Consiliul general pentru servicii; c) Conferinta Ministeriala si Consiliul general; d) Sesiunea Ministeriala si Organul de reglementare.
256. Cand a inceput sa functioneze OMC:
1 ianuarie 1996
257. Ce reprezinta Uniunea vamala: a) o grupare de state care elimina numai taxele vamale in relatiile reciproce; b) o forma de integrare care presupune desfintarea taxelor vamale (bariere tarifare si netarifare), instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale fata de terti; c) o grupare de state care elimina numai barierele paratarifare din schimburile reciproce; d) o grupare care elimina numai barierele netarifare.
258. Care sunt obstacolele rezultate din participarea statului la activitati comerciale: a) achizitii guvernamentale, comertul de stat si monopolul statului asupra importurilor; b) interdictii selective si temporare la import; c) taxe de retorsiune, taxe antidumping, taxe compensatorii; d) licente automate, neautomate.
259. Care sunt barierele netarifare care limiteaza cantitativ importurile: a) ajustarile fiscale la frontiera si barierele paratarifare; b) interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, limitarile valutare de export si acordurile privind comercializarea ordonata a produselor; c) metodologia de evaluare vamala si formalitati suplimentare cerute la import; d) prelevarile variabile la import si taxele de retorsiune.
260. Cum se clasifica taxele vamale dupa modul modul de fixare de catre stat: a) taxe vamale autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune; b) taxe vamale mixte si protectioniste; c) taxe vamale de import, export si tranzit; d) taxe vamale ad valorem si specifice.
261. Care sunt formele de restrangere a teritoriului vamal: a) zona de liber schimb imperfecta; b) zona de liber schimb perfecta; c) zona libera si antrepozitul vamal; d) uniunea vamala perfecta si imperfecta.
262. Cum se clasifica taxele vamale dupa modul de percepere: a) taxe vamale de export; b) taxe vamale advalorem, specifice, mixte; c) taxe vamale autonome; d) taxe vamale de tranzit si preferentiale.
263. Care sunt formele de extindere a teritoriului vamal: a) uniune vamala si zona de liber schimb; b) zona libera de export; c) antrepozitul vamal; d) zona libera si portofranco.
264. Cum se clasifica taxele vamale dupa obiectul impunerii: a) taxe preferentiale si de retorsiune; b) taxe vamale de import, export, tranzit; c) taxe autonome si generale; d) taxe fiscale si protectioniste.
265. Ce sunt taxele vamale: a) bariere paratarifare; b) impozite indirecte; c) impozite directe; d) bariere netarifare.

Politici economice internationale:
266. Cate coloane cuprindea tariful vamal de import al Romaniei in anul 2000:
16 coloane
267. Ce prevedea legislatia romana de politica comerciala netarifara pentru protejarea producatorilor si consumatorilor interni: a) taxe vamale autonome; b) taxe antidumping, taxe compensatorii si taxe de salvgardare; c) taxe de prelevare; d) taxe vamaleconventionale.
268. Ce s-a stabilit prin Acordul european de asociere dintre Romania si Comunitatile Europei: a) integrarea Romaniei in piata interna unica; b) crearea unei zone de comert liber in decursul a 10 ani; c) adoptarea tarifului vamal comun de catre Romania; d) crearea unei uniuni vamale pe parcursul a 10 ani.
269. Ce masura fiscala de stimulare a exporturilor romanesti este reprezentata de: a) acordarea de bonificatii; b) reducerea impozitului pe profitul realizat din export pana la 5% cu conditia transferului in tara a contravalorii marfurilor exportate; c) asigurarea creditelor de export pentru riscul de tara de alocatii bugetare pentru participarea la targuri si expozitii internationale.
270. Cum se mai numesc perioadele egale de tratament: a) clauza regimului national; b) clauza Comunitatii; c) clauza natiunii celei mai favorizate in varianta neconditionata; d) clauza natiunii in varianta conditionata.
271. In ce sens se poate aprecia ca Romania practica o politica comerciala netarifara, liberala: a) formalitatile vamale si documentatia de vamuire sunt simplificate; b) nu se prevad interdictii la import; c) atat importul cat si exportul de marfuri sunt liberalizate; d) licentele de export si licentele de import sunt eliberate de un singur organism.
272. Ce directii au fost vizate de principalele realizari in cadrul reformei din comertul exterior romanesc: a)incurajarea importului unor produse si tehnologii necesare economiei; b)desfintarea monopolului statului asupra comertului exterior si transformarea tarifului vamal in instrument principal de politica comerciala; c)angajamentele tarifare bi si multilaterale luate de Romania pe plan international; d)elaborarea de strategii de specializare economica internationala.
273. Cui este destinat programul semnat de Romania cu BIRD cunoscut sub denumirea de PSAL: a) ajustarii protectiei sociale; b) ajustarii sectorului agricol; c) ajustarii sectorului financiar; d) ajustarii structurale a sectorului privat;
274. Cand a inaintat Romania cererea de aderare la UE: iunie 1995
275. Pune accentul pe relatiile interpersonale scoala de management : a) Behavionista
276. Este fundamentata de Fayol structura : a) ierarhic liniara
277. A considerat ca managementul reprezinta “arta de a mobiliza si de a canaliza intreaga inteligenta a tuturor…”: a) Konosuka Matsushita
278. Formarea capacityatii manageriale: a) este o problema de invatare socio-culturala
279. Se afla in avangarda profesiei sale :
-managerul inovator
280. Managerii capabili sa gandeasca international :
-descriu culturile in intentia de a le diferentia
281. Fata de actionari, in spiritul eticii, managerii au urmatoarele obligatii :
-supunere, confidentialitate, loialitate
282. Fata de angajati managerii au urmatoarele obligatii :
-dreptul la libertate, intimitate si la un salariu corect
283. Motivatiile extinderii internationale ale firmei sunt :
-active si pro-active
284. In abordarea managementului schimbarii prin invatare se cunosc mai multe etape:
-ignoranta ? constienta cunoasterea ? constienta inconstienta inconstienta
285. Presupune ca la nivel ierarhic sarcinile sunt divizate pe specialisti :
-structura functionala
286. Comisionarul lucreaza in :
-numele sau si pe contul mandantului (altuia)
287. Nu are personalitate juridica:
-biroul commercial
288. A definit managementul ca fiind realizarea prin altii a obiectivelor propuse:
-A. Mackenzie
289. Se concentreaza asupra selectarii din mai multe variante a unui anumit curs de actiune:
-scoala deciziei
290. Are drept element esential efectul de snnoire continua :
-conducerea prin inovare
291. Functiile managementului ca stiinta a conducerii sunt:
-stabilirea obiectivelor, prognoza si planificarea metodelor si instrumentelor, organizarea, comunicarea, resursele umane, decizia, controlul
292. Metoda conducerii prin obiective a fost fundamentata de:
-Peter Drucker
293. Sistemele (curente) de management pot fi grupate in:
-tehnicist, bazat pe relatiile umane
294. Considera conducatorul un centru de comunicatii :
-scoala sistemelor de comunicare
295. Structura functionala a fost fundamntata de :
-Frederick W. Taylor
296. Presupune o combinare duala:
-structura matriciala
297. Intreprinderea ca system cuprinde urmatoarele subsisteme:
-operational, informational, decisional, relational
298. Decizia in conditii de risc presupune ca:
-decidentul nu cunoaste starea adevarata dar cunoaste distributia probabilitatilor
299. In anul 1997 volumul creditelor catre economie :
-s-a redus considerabil
300. Caderea drastica pe termen lung a cursului de schimb a leului a contribuit la:
-deteriorarea economiei
301. Functiile ofertei sunt :
-initierea tratativelor si promovarea vanzarilor
302. La efectuarea unui export in conditiile de livrare FOB Constanta conform INCOTERMS 2000, vamuirea marfii in Romania se poate face de catre: a) importatorul strain; b) un comisionar in vama angajat de importatorul strain; c) exportatorul roman; d) comisionarul importatorului.
303. Pretul obiectiv se poate