Decontarile interbancare au loc intre parteneri cu conturi deschise la banci diferite. In functie de bancile care intra in relatia de decontare, decontarile interbancare pot fi : t8s9sf
- decontarile intre bancile comerciale pentru efectuarea platilor si incasarilor generate de operatii ale clientilor bancii;
- imprumuturi pe care societatile bancare si le acorda reciproc;
- decontari cu BNR.
Decontari interbancare intre societatile bancare se pot clasifica in functie de sediul bancilor astfel : a. decontari locale cind cele doua banci, BCR sI BRD, isi au sediul in aceeasi localitate; b. decontari intrajudetene -; cind cele doua banci au sedii diferite in acelasi judet; c. decontari interjudetene -; cind bancile au sedii diferite in judete diferite.
Decontarile interbancare pot fi initiate de platitor pe baza ordinului de plata si a efectelor de comert (cambie, bilet la ordin) ori de beneficiar pe baza ordinului sI efectelor de comert.

Decontarile intre bancile comerciale pot avea formele : a. decontari intre bancile comerciale care nu au legaturi directe intre ele; b.decontari intre bancile comerciale care utilizeaza sistemul conturilor de corespondent.
Decontari intre bancile comerciale care nu au legaturi directe se realizeaza prin BNR (reteaua teritoriala), prin casele de compensare multilaterala.

Exemplu :
In baza unui ordin de plata primit de la un client al sau, o banca comerciala trebuie sa vireze o suma unui beneficiar cu cont deschis la o banca din acelasi judet. In acest caz banca platitorului devine banca initiatoare si banca prezentatoare la casa de compensatii.
Pe baza documentelor primite prin casa de compensatie va inregistra plata interbancara debitind contul platitorului si creditind contul bancii astfel :
2511/platitor = 111 “ cont curent la BNR”
BCR Pitesti este banca destinatara, primind si ea documentele de compensare de la casa de compensatie pe baza carora va debita contul curent al propriei baci si va credita contul clientului sau
111 = 2511/beneficiar

La nivel interjudetean pot aparea situatiile :

1. Decontari interbancare prin transferul sumelor prin BNR prin judetul de destinatie.
Realizarea acestor decontari presupune ca societatea bancara care a initiat operatiunea sa aiba sucursala in judetul de destinatie.
Exemplu :
In baza unui ordin de plata, o baca comerciala trebuie sa vireze o suma unui beneficiar cu cont la o alta societate bancara din alt judet. Societatea bancara platitoare are o sucursala in judetul de destinatie.
In acest caz, in circuit intra 3 unitati bancare : unitatea bancara initiatoare, unitatea bancara prezentatoare din judetul de destinatie, dar care apartine aceleiasi societati bancare ca si cea initiatoare si banca de destinatie care este banca beneficiarului.
Operatiunile sunt :
- Banca platitorului devine banca initiatoare, primeste documentele de plata de la clientul sau si intocmeste avizul de creditare pe care-l emite prin reteaua interbancara bancii similare din judetul de destinatie care apartine aceleiasi societati bancare si care inregistreaza plata intrabancara, debitind contul clientului sau si creditind contul de decontari intrabancare astfel :
2511/platitor = 341/unitate de destinatie
- Unitatea bancara din judetul de destinatie devenind unitate prezentatoare va intocmi documente de compensare pe care le va prezenta la casa de compensatie din propriul judet si va face viramentele catre banca de destinatie, reflectindu-se astfel :
341/judet de initiere = 111
- Banca de destinatie-BCR primeste documente de compensare si crediteaza contul curent al beneficiarului astfel :
111 = 2511/beneficiar

Decontari interbancare realizate prin transferul sumelor prin BNR din judetul in care s-a initiat operatiunea.
Acest tip de decontare interbacara are loc in cazul in care societatea bancara care a initiat operatiunea nu are sucursala in judetul de destinatie, iar societatea bancara destinatara dispune de o unitate bancara in judetul de initiere.
Etape :
- Societatea bancara initiatoare grupeaza documentele pe societatile bancare destinatoare insotite de dispozitiile de plata centralizatoare pe care le remite sucursala BRD din judetul in care s-a initiat operatiunea;
- Sucursala BNR efectueaza operatiunea de decontare intre societatile bancare platitoare si beneficiara, apoi expediaza documentele societatii bancare beneficiare din judetul in care s-a initiat operatiunea;
- Sucursala societatii bancare beneficiare din judetul in care s-a initiat operatiunea grupeaza documentele pe societatile beneficiare prin sistemul propriu de decontari intrabancare, vireaza sumele in contul acestora si remite documentele;
Exemplu :
O societate bancara trebuie sa vireze o suma conform ordinului de plata unui beneficiar cu cont deschis la o alta societate bancara din alt judet, societatea bancara platitoare nu are sucursala in judetul de destinatie. In acest caz intervin in circuit 3 unitati bancare :
- unitatea bancara initiatoare;
- unitatea bancara primitoare din judetul in care s-a initiat operatiunea;
- unitatea de destinatie(banca beneficiarului).

Operatiuni:
- Banca platitorului este banca initiatoare si prezentatoare, va intocmi documentele de compensare si viramente pe care le prezinta la casa de compensatie, iar pe baza acestora se inregistreaza :
2511/platitor = 111
- Unitatea bancara din judetul de destinatie apartinind societatii bancare destinatare devine in acest caz banca primitoare, adica cea care primeste documete de compensare pe care le remite prin reteaua intrabancara unitatii bancare de destinatie :
111 = 341/unitate de destinatie
- Unitatea de destinatie primind documentele de compensare prin reteaua intrabancara va credita contul beneficiarului si va debita contul decontari intrabancare :
341 = 2511/beneficiar

Decontari interbancare prin transferul sumelor intre societatile bancare prin sistemul de decontare al BNR.
Acest tip de decontare are loc in cazul in care banca initiatoare nu are sucursala in judetul de destinatie si nici banca destinatara nu are sucursala in judetul in care s-a initiat operatiunea.
Etape :

- Societatea bancara care a initiat operatiunea grupeaza documentele pe unitatile bancare destinatare in functie de natura operatiunilor si in functie de modalitatile de transmitere. Aceste documente se remit propriei centrale bancare. Centrala bancii comerciale initiatoare remite documentele centralei BNR pentru compensare.
Exemplu :
O societate bancara trebuie sa vireze o suma pe baza unui ordin de plata al unui client uni beneficiar cu cont la o societate bancara din alt judet. Cele doua societati bancare nu au sucursale corespondente in cele doua judete. In acest caz intra in circuit 4 unitati bancare :
- Unitatea bancara initiatoare -; centrala bancara a unitatii initiatoare -; ca banca prezentatoare la compensare.
- Centrala bancii comerciale destinatare -; ca banca primitoare.
- Unitatea bancara destinatara
Operatii :
- Banca initiatoare primeste documentele de la clientul sau pe care le remite prin sistemul intrabancar propriei centrale bancare :
2511/platitor = 341/centrala
- Centrala bancii comerciale initiatoare, care devine banca prezentatoare intocmeste documente de compensare, iar pe baza lor se face inregistrarea :
341/banca initiatoare = 111
- Centrala bancii de destinatie primind documentele de compensare in calitate de banca primitoare:
111 = 341/unitate de destinatie
- Banca de destinatie primind documentele de compensare de la propria centrala va credita contul beneficiarului :
341/centrala = 2511/beneficiar
- Documentele peste 500 mil lei nu intra in sedinta de compensare, bancile initiatoare depunindu-le direct la sucursala BNR din localitatea respectiva, iar sucursala la rindul sau transmite operatiunile de plata centralei BNR prin propria retea.
In acest caz avem inregistrarea :
- La banca initiatoare :
2511/platitor = 341/centrala
- La centrala bancii initiatoare :
341/banca initiatoare = 111
- La centrala bancii destinatare :
111 = 341/banca beneficiara
- La banca destinatara :
341 = 2511/beneficiar
Luna Valoare de rambursare Rata % Dobinda Valoare ramasa de rambursat
Martie
120 40 120*40% = 4
12 120
Aprilie
120 40 80 * 40% = 2,6
12 80
Mai
80 40 40 * 40% = 1,3
12 40
Iunie 40 - - -

Decontari intre bancile comerciale care utilizeaza sistemul conturilor corespondente

Pentru accelerarea decontarilor interbancare, bancile pot folosi conturi corespondente care pot fi :
- contul “ NOSTRO ” operabil la banca proprietara a disponibilului din cont;
- contul “ LORO ” (“VOSTRO”) operabil la banca care gestioneaza disponibilul altei banci.
Contul “nostro” evidentiaza depunerile de disponibilitati la vedere ale unei banci, la alta banca.
Contul “loro” evidentiaza depunerile de disponibilitati la vedere apartinind altor banci gestionate de una din bancile corespondente.
Contul “nostro” ( 121 -; “cont de corespondent la banci” ) este un cont de plasamente, cu functie contabila de activ, soldul debitor reflectind disponibilitatile la vedere in lei si in valuta, in contul de corespondent la banci din tara si strainatate.
Contul “loro” (122 -; “cont de corespondent al bancilor”) evidentiaza surse atrase de catre banca rezidenta si este un cont de pasiv . Soldul creditor reflecta disponnibilitatile in lei si valuta ale bancilor comerciale la o alta banca.

Exemplu :
O societate comerciala depune un ordin de plata la o unitate a unei societati bancare unde are cont deschis pentru a plati o suma unui beneficiar cu un cont deschis la o alta societate bancara din alt judet. Decontarea are loc prin contul de corespondent al bancii destinatare la banca initiatoare. Sediile secundare(filiale) nu isi pot deschide si gestiona conturi de corespondent.
Decontarea are loc prin contul de corespondent utilizind contul “nostro”, iar banca platitoare este banca rezidenta care gestioneaza disponibilitatile celorlalte banci utilizind contul “loro”.

Operatii :
1. unitatea bancara initiatoare intocmeste documente de plata, aviz de creditare pe care-l remite sucursalei :

2511 = 341/x sucursala
2. sucursala bancii initiatoare primeste documente de plata si crediteaza contul”loro” :
341/y = 122/b. beneficiar ; y-sediu secundar
3. banca destinatara debiteaza contul “nostro” si crediteaza contul beneficiarului :
121/b. platitoare = 2511/beneficiar
(nostro)

Imprumuturi acordate reciproc intre bancile comerciale

In anumite perioade bancile pot obtine lichiditati pe baza imprumuturilor intre componentele sistemului bancar.
In functie de banca ce acorda imprumutul acestea pot fi : a. imprumuturi de refinantare a activitatii bancare acordate reciproc intre bancile comerciale; b. imprumuturi de refinantare acordate de BNR.
In functie de scadenta pot fi : a. imprumut pe termen scurt; b. imprumut pe termen lung; c. imprumut pe termen mediu.
Evidenta contabila a imprumuturilor intre bancile comerciale se realizeaza diferit, dupa cum bancile pot fi debitoare sau creditoare.
In cazul bancilor debitoare (care primesc imprumutul) contabilitatea imprumuturilor primite de la alte banci comerciale se tine cu ajutorul contului 142 “imprumuturi primite de la banci” -; contul se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II in functie de criteriile de clasificare astfel :
1421 “imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la banci”
1422 “imprumuturi la termen primite de la banci”
1423 “imprumuturi financiare primite de la banci”
1427 “datorii atasate“
Contul 142 -; pasiv. Se crediteaza cu valoarea imprumuturilor primite de la alte banci si cu diferentele nefavorabile din reevaluarea creditelor in valuta (evaluare). Se debiteaza cu valoarea imprumuturilor rambursate bancilor comerciale creditoare si cu diferente favorabile din reevaluarea creditelor in valuta.
Solul creditor reprezinta imprumutul de rambursat.
Imprumuturile primite sunt generate de dobinzi care reprezinta datorii atasate si in acelasi timp o cheltuiala cu dobinda care se inregistreaza in contul de cheltuiala - 6014 “dobinzi la imprumuturi de la banci”.
Contul 1427 “datorii atasate” este un cont de pasiv. Se cediteaza cu dobinzile calculate si neajunse la scadenta. Se debiteaza cu dobinzile platite prin creditul conturilor 111, 121, 122.
Soldul creditor reprezinta dobinzi calculate si neachitate.
Pentru bancile creditoare, care acorda imprumuturi, evidenta contabila a imprumuturilor acordate altor banci comerciale se realizeaza cu ajutorul contului 141”credite acordate bancilor “(A) ce se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II in functie de scadenta astfel :
1411 “Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor” ;
1412 “Credite la termen acordate bancilor”;
1413 “Credite financiare acordate bancilor”;
1417 “Credite atasate”.
Sunt conturi de plasament si deci de activ . Se debiteaza cu valoarea creditelor acordate altor banci si cu diferentele favorabile din reevaluarea creditelor in valuta. Se crediteaza cu valoarea creditelor rambursate la scadenta si cu diferentele nefavorabile din reevaluarea creditelor in valuta.
Soldul debitor reprezinta credite acordate si nerambursate.
Pentru bancile creditoare, dobinzile aferente pentru creditele acordate reprezinta creante atasate si concomitent venituri inregistrate in contul 7014 “dobinzi la credite acordate bancilor”.
Contul 1417 este un cont de activ. Se debiteaza cu dobinzile calculate si neajunse la scadenta, aferente creditelor acordate prin creditul 7014. Se crediteaza cu dobinzile incasate prin debitul 121, 111, 122.
Ex. : vezi tabelul de la pag. 1.
Exemplu :
O banca comerciala obtine de la o alta societate bancara un imprumut pe termen de 3 luni de 120 mil. lei. Imprumutul s-a acordat la 1 martie 2000 sI se ramburseaza in rate egale la 1 aprilie, 1 mai si 1 iunie. La rambursarea fiecarei rate scadente se achita si dobinda care este de 40% pe an.
Contabilitatea acordarii imprumutului :
- la banca debitoare (cea care primeste imprumutul) la data de 1.03.2000 imprumutul se inregistreaza astfel :

111 = 1422/b. creditoare 120 mil. lei sediul secundar
- la banca creditoare 1.03.2000 :
1412 = 111/b. creditoare 120 mil. lei
Contabilitatea rambursarii imprumutului :

- la banca debitoare la 31.03.2000 :
1. se inregistreaza dobinda datorata neajunsa la scadenta :
6014 = 1427/b. creditoare 4 mil
2. la 1.04.2000 se ramburseaza rata scadenta si dobinda :
% = 111 44 mil
1422 40mil
1427 4mil
3. la 30.04.2000 se inregistreaza dobinda datorata neajunsa la scadenta(30.04) :
6014 = 1427/b. creditoare 2,6 mil lei
4. la 1.05.2000 se ramburseaza rata scadenta si dobinda :
% = 111 42,6 mil lei
1422 40 mil
1427 2,6 mil
5. la 30.05.2000 se inregistreaza dobinda datorata neajunsa la scadenta :
6014 = 1427/b. creditoare 1,3 mil
6. la 1.06.2000 se ramburseaza rata scadenta si dobinda :
% = 111 41.3 mil
1422 40 mil
1427 1,3 mil

- la banca creditoare :
1. la 31.03.2000 inregisreaza dobinda aferenta neajunsa la scadenta :
1417 = 7014 4 mil
2. la 1.04.2000 se incaseaza rata din dobinda la scadenta :
111 = % 44 mil
1412 40 mil
1417 4 mil
3. la 30.04.2000 se inregistreaza dobinda aferenta neajunsa la scadenta :
1417 = 7014 2,6 mil
4. la 1.05.2000 se incaseaza rata si dobinda la scadenta :
111 = % 42,6 mil
1412 40 mil
1417 2,6 mil
5. la 30.05.2000 se inregistreaza dobinda aferenta neajunsa la scadenta :
1417 = 7014 1,3 mil
6. la 1.06.2000 se incaseaza rata si dobinda la scadenta :
111 = % 41.3 mil
1412 40 mil
1417 1,3 mil

Creditele acordate de BNR . Contabilitatea imprumuturilor de refinantare acordate de BNR evidentiaza imprumuturi structurale de licitatie, speciale si lombard (over-draft) primite de banca.
Imprumuturile structurale reprezinta o forma de refinantare prin care banca are autorizatia de a prelua succesiv sume dintr-un cont deschis la BNR pina la un anumit nivel si in cadrul unui interval de timp (scadenta) prestabilite.
Acestea sunt garantate cu efecte de comert sI alte titluri acceptate de BNR.
Imprumuturile de licitatie reprezinta principala forma de refinantare acordata bancilor pe o durata scurta, determinata, garantate cu titluri de stat si alte titluri acceptate de BNR.
Imprumuturile speciale reprezinta o forma exceptionala pentru refinantare pentru bancile aflate in criza de lichiditati pe o durata determinata garantate cu titluri de stat si alte titluri acceptate de BNR.
Imprumuturile lombard (over-draft) reprezinta o forma de refinantare cu totul special ce se acorda peste noapte bancilor in situatia cind platile lor depasesc incasarile.
Contabilitatea imprumuturilor acordate de BNR este tinuta cu ajutorul contului 112 “imprumuturi de refinantare de la BNR”, cont de pasiv, care se dezvolta urmatoarele conturi analitice in functie de felul imprumuturilor :
- 1121 -; imprumuturi structurale;
- 1122 -; imprumuturi de licitatie;
- 1123 -; imprumuturi speciale;
- 1124 -; imprumuturi lombard (over-draft).
Se crediteaza cu sume de la BNR reprezentind imprumuturi de refinantare in corespondenta cu contul 111 si se debiteaza cu sumele rambursate sau retrase de la BNR, in corespondenta cu contul 111. Soldul creditor = imprumuturi de refinantare primite si nerambursate.
Contabilitatea creantelor si dobinzilor atasate

Creantele atasate in relatia cu BNR sunt formate din dobinzi calculate la disponibilitatile din contul curent neajunse la scadenta, iar datoriile atasate sunt compuse din dobinzile calculate si neajunse la scadenta iar datoriile atasate sunt compuse din dobinzile calculate si neajunse la scadenta la imprumuturile de refinantare primite de la BNR.
Contabilitatea acestor operatiuni este tinuta de contul 117 ”creante si datorii atasate” dezvoltate pe cont de gradul II :
- 1171 -;“creante atasate” (A);
- 1172 -;“datorii atasate” (P) .