1.Aparitia sistemului bancar in lume p9y18yk
1.1.Originile sistemului bancar
1.2.Aparatul si sistemul bancar
1.3.Banca si categoriile de banci
1.4.Aparatul si sistemul bancar romanesc
1.5.Renasterea sistemului bancar odata cu trecerea Romaniei la economia de piata
2.Banca Nationala si functiile B.C. a Romaniei
2.1.Importanta retelei de unitati bancare in teritoriu
2.2.Rolul B.N.R. si sistemul bancar romanesc
2.3.Functiile B.C.
3.Controlul bancar
3.1.Activitati de supraveghere bancara in Romania. Atributii si sarcini de supraveghere
3.2.Controlul valutar exercitat de B.N. la societatile bancare
3.3.Controlul exercitat de aparatul B.N. asupra operatiunilor de casa efectuate de societatile bancare
3.4.Masuri de sanctionare ce pot fi aplicate societatilor bancare, potrivit legii, de catre B.N.R.

1.1.Sistemul banca isi are originea in trecutul indepartat, marturii existand din antichitate. Exista mai multe pareri cu privire la originea bancilor: unii cercetatori sustin ca primii bancheri au fost cei care efectuau schimbul de banci, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei metalice; dupa alti cercetatori notiunea de banca a aparut in momentul in care un grup de persoane a avut ideea sa primeasca disponibilitati banesti, sub forma de depuneri, de la cei ce doreau sa faca ecomonie si in baza acestor depozite sa obtina imprumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.
Primele dovezi scrise ale unei activitati bancare se regasesc in Orientul apropiat (Babilon) si Egiptul antic. In acea perioada templele erau in aceeasi masura loc de rugaciune si loc de pastrare a banilor si a tezaurelor. Aceasta incredere pe care o inspirau templele favoriza intermedierea monetara, asemanator bancilor de mai tarziu.
In antichitate cei mai de seama bancheri erau preotii templelor egiptene, grecesti si evreiesti. In secolul al VI-lea i.e.n., orase stat si temple din Grecia antica au inceput sa emita moneda proprie, a aparut necesitatea schimbarii unei monede cu alta, acest eveniment putand fi considerat primul schimb valutar.
Cu timpul, creditorii numiti „trapeziti” au inceput sa perceapa dobanzi foarte mari, creand nemultumiri in randul populatiei. Astfel, unele cetati grecesti au decis sa creeze banci publice.
Romanii, pe masura ce au cucerit teritoriile grecesti si au vazut cum functionau bancile grecesti, au inteles importanta acestora. Apoi in intregul Imperiu roman au aparut atat banci de stat, cat si banci particulare.
Bancherii particulari, in functie de specificul activitatii se numeau:
-argentari sau mensari -; efectuau plati in monede, intermediau pentru plasamente de fonduri si acordau imprumuturi in monede proprii sau straine;
-numulari -; se ocupau, in special, cu cumpararea si verificarea diferitelor monede aflate in circulatie la acea vreme’
-feneratores -; erau camatarii care dadeau imprumuturi cu dobanzi foarte mari si de regula pe termen scurt.
Incepand cu evul mediu si continuand cu epoca moderna au inceput sa se infiinteze o serie de institutii cu caracter bancar.
Primele banci au aparut in orase-cetati din peninsula Italica. Prima banca infiintata a fost ”Banco di Venetia” in 1171, iar in 1584 apare tot la Venetia „Banco di Rialto”, banca de viramente care primea depozite si acorda imprumuturi particularilor.
In |arile de Jos a luat fiinta in 1609 ca banca de stat „Banca Amsterdamului”, poate fi considerata ca prima banca nationala din lume, in perioada in care tara era o putere coloniala. La timpul sau a avut un rol destul de important in infiintarea si sprijinirea marilor companii comerciale si de transport olandez.
In Germania este infiintata in 1619 „Banca Hamburgului” creata initial ca o banca de depozit, iar ulterior devenind si banca de viramente.
In Anglia, printre primii bancheri pot fi mentionati italienii din Lombardia si evreii. Bancherii englezi si-au inceput activitatea ca depozitari de monede si metale pretionase, iar ulterior s-au extins devenind „giuvaergii”.
Prima banca de emisiune este „Rijksbank” din Stockholm, infiintata in 1668. banca Angliei fiind cea de-a doua banca de emisiune din lume.
In Franta primii bancheri au fost italienii care au venit pe vremea regelui Ludovic al IX-lea (1226 -; 1272). Acestia acordau imprumuturi regilor Frantei pentru sustinerea razboaielor sau pentru intretinerea luxului de la curtile regale, obtinand in schimb concesiunea incasarii impozitelor prin arenda. Tot in Franta, din initiativa financiarului scotian John Law, ia fiinta in 1716 „Banca Generala” care doi ani mai tarziu devine „Banca Regala”.
Aceasta banca ajunge sa monopolizeze emisiunea biletelor de banca, comertul cu coloniile, precum si incasarea impozitelor. Banca efectua si alte operatii:
-primirea in depozite a fondurilor de la particulari;
-acordarea de imprumuturi cu dobanda
-scontarea efectelor de comert.
Banca Frantei a luat fiinta in 1800 ca banca de emisiune, biletele de banca puse in circulatie au o acoperire partiala in aur, restul fiind garantat prin plasamente sigure si solvabile ale bancii.
In SUA, in 1791, Congresul a autorizat crearea si functionarea primei banci a tarii „The First Bank of the United States”, care a imbinat rolul unei banci centrale cu operatiuni specifice bancilor comerciale.
1.2.Aparatul si sistemul bancar. Aparatul bancar reprezinta un ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara. Aparatul bancar este organizat avand in varful piramidei o banca centrala care realizeaza politica monetara, valutara si de credit a statului respectiv.
Sistemul bancar este un ansamblu de banci diferite, organizate in jurul si sub conducerea bancii centrale, in vederea coordonarii activitatii de scont si rescont, de creditare, de plasare si administrare a depozitelor bancare.
In economia libera de piata toate aceste banci sunt organizate si functioneaza sub forma societatilor pe actiuni deoarece necesita capitaluri mari, capitaluri care provin fie din sectorul privat in marea lor majoritate, fie din sectorul mixt, privat si de stat, fie din sectorul de stat in foarte mica masura.
1.3.Banca este socotita o institutie care se ocupa cu negocierea si acordarea de credite cu mijlocirea efectelor de plata, cu circulatia monetara si a creditului. In legea bancara romana din 1934 se mentioneaza: „prin intreprinderea de banca se intelege orice intreprindere comerciala al carei obiect principal de activitate este acela de a savansi orice fel de operatiuni asupra sumelor de bani in numerar, creditelor, efectelor de comert, diferitelor valori negociabile, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea”.
Costin C. Kiritescu: „Banca este o entitate de stat sau particulara ale carei functii principale sunt:
-atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora;
-acordarea de credite pe diferite termene;
-efectuarea de viramente intre conturile deschise la alte banci;
-emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente;
-vanzarea si cumpararea de valuta;
-alte operatiuni valutare.
Bancherul -; fie negustor de credite, negustor ce face comert cu capitaluri, persoana ce conduce o banca; proprietar sau mare actionar al unei banci.
1.4.In Romania aparatul bancar a inceput sa se constituie odata cu infiintarea B.N. in 1880. Dupa acest moment au inceput sa-si faca aparitia bancile mari si mijlocii, avand capitaluri importante si posibilitati de obtinere a creditelor atat de la B.N., cat si de la marile banci din strainatate. Aveau capitaluri proprii si imprumutate si posibilitati de a acorda credite. Ulterior, bancile autohtone s-au dezvoltat prin infiintarea de sucursale, filiale si agentii in judete sau orase mai mari din tara.
Pe la sfarsitul sec.XIX si inceputul sec.XX, sistemul bancar romanesc era alcatuit din:
-Banca Agricola (1894);
-Banca Generala Romana (1895) cu cvapital german;
-Banca de Scont a Romaniei (1898);
-Banca Comerciala de la Craiova (1898);
-Banca de Credit Roman (1904) cu capital austriac;
-Banca Marmorosch Blank & Co (1905) cu capital al unui grup de banci straine;
-Banca Romaneasca (1911).
In perioada interbelica sistemul bancar romanesc s-a dezvoltat ca urmare a penetrarii capitalului strain si aparitiei altei serii de banci, ca de exemplu:
-Banca Comerciala Italo-Romana;
-Banca Franco-Romana;
-Banca Chrissoveloni;
-Societatea Nationala de credit Industrial.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in aparatul bancar romanesc au intervenit modificari structurale in urma etatizarii B.N. in 1946 si ulterior la 11 iunie 1948 a nationalizarii intreprinderilor din intrega economie nationala, inclusiv a tuturor bancilor. Din cauza actului nationalizarii, pana la sfarsitul anului 1989 in Romania nu au existat decat banci cu capital de stat.
In aceasta perioada au functionat urmatoarele banci:
-B.N. a R.S.R. (B.N.R.S.R.)
-BRCE -; era exercita monopolul de stat in domeniul valutar
-Banca de Investitii (BI) -; statul finanta, cu caracter nerambursabil, o mare parte din investitiile de nivel republican si departamental, modernizari, retehnologizari, constructii de la baraje, locuinte pana la uzine.
-Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara
In perioada de dupa 1989, odata cu aparitia si dezvoltarea sectorului bancar privat, au fost infiintate o serie de banci cu capital privat, mixt si / sau strain, iar BN a revenit la statutul sau initial de banca centrala si de emisiune, adaptandu-si obiectivul de activitate in acest sens si in contextul economiei de piata.
1.5.Pana la sfarsitul anului 1989, sistemul bancar romanesc oferea doar un numar limitat de servicii si produse bancare. Reforma sistemului bancar a inceput in 90 / 91 prin elaborarea si adoptarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea BC si a bancilor comerciale.
Noua legislatie bancara se refera la legea 33 / 91 privind activitatea bancara si legea privind statutul BNR legea 34 / 91. O importanta deosebita o detine legea 31 / 90 privind societatile comerciale.
Sistemul bancar din Romania este structurat pe 2 nivele respectiv o banca centrala si institutiile financiare carora, prin lege, li s-a acordat statutul de banci. BNR coordoneaza si stabileste reglementarile in domeniile: monetar, de credit, valutar si de plati, asigurand totodata supravegherea celorlalte institutii bancare.
Operatiile bancare indeplinite pana in 1989 de BN au fost transferate unei noi banci comerciale BCR. BN are un nivel ridicat de independenta si raspundere numai in fata parlamentului. Guvernatorul si CA al bancii sunt alesi de parlament, pe baza recomandarilor primului ministru.
Bancile comerciale functioneaza conform legii privind S.C., legii privind activitatea bancara si pe baza licentei acordate de BNR.
2.1.Banca exista pentru clientii sai ca institutie si activitate ea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, datorita nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzactii.
In Romania, procesul de dezvoltare a retelei de unitati teritoriale bancare a tinut seama de structura administrativ-teritoriala a tarii, respectiv impartirea de judete; reteaua teritoriala sa desfasoare o activitate cat mai complexa si sa raspunda cerintelor de concurenta ale bancilor.
Organizarea -; centrale, in sucursale judetene si in filiale orasenesti in functie de puterea economica.