CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII S.C. ROMBAT S.A.

1.1 PREZENTAREA INTREPRINDERII INDUSTRIALE S.C. “ROMBAT” S.A. BISTRITA

S.C. “ROMBAT” S.A. Bistrita este amplasata in municipiul Bistrita, strada Drumul Catatii nr. 6 judetul Bistrita- Nasaud si are in profil producerea de acumulatoare electrice acide cu placi de plumb pentru pornire autovehicule si pentru tractiune electrica. o7h23ht
Societatea a fost pusa in functiune in anul 1980 ca unitate industriala noua. In profil erau prevazute: acumulatoare electrice auto si industriale.
Pana in anul 1990 fabrica de acumulatoare a fost parte componenta a intreprinderii de produse electrotehnice Bistrita. Dupa despartire s-a numit Intreprinderea de Acumulatoare Bistrita.
In baza legii 15/1990 s-a infiintat societatea comerciala ROMBAT SA Bistrita prin H.G. 1296/13 dec. 1990, prin desfiintarea Intreprinderii de Acumulatoare Bistrita.
Dotarea initiala a fost facuta cu utilaje importante de la firmele: Globe Union (SUA) si Bielamatik (Germania), precum si utilaje din tara de la Electrotimis.
S-a infiintat prin preluarea activului si pasivului Intreprinderii de Acumulatoare Bistrita care s-a desfiintat.
La acea data statul era actionar unic reprezentant prin AGA, compusa de trei membrii. AGA sprijina activitatea Consiliului de Administratie, al Societatii Comerciale ROMBAT S.A. Bistrita (compus din 5 membrii) din care face parte si directorul comercial al unitatii.
S.C. ROMBAT S.A. a ajuns la forma de organizare finala in care functioneaza la aceasta data in anul 1996 cand a devenit firma cu capital privat, din acel an avand o evolutie constant ascendenta.
Capitalul social este fixat la suma de 13.801.775.000 lei, impartit in 552.071 actiuni nominative in valoare nominala de 25.000 lei fiecare, capital in intregime subscris si varsat.
Capitalul social este impartit intre urmatorii actionari: a) asociatia PAS ROMBAT: 62,17% din actiuni; b) 662 persoane fizice: 37,83% din actiuni.

1.2. CARACTERIZAREA SOCIETATII COMERCIALE

1.2.1. SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale.

1.2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al societatii este: a) executia si comercializarea de acumulatoare; b) activitati de import -; export; c) transport intern si international; servicii de intermediere prin bursa; d) fabricarea si comercializarea de piese injectate din mase plastice; e) servicii de intermediere prin bursa; f) activitati de proiectare, cercetare si service in domeniu; g) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor si instalatiilor; h) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul de activitate, precum si de produse si nealimentare, prin retea proprie pentru terti si prin terti.
Pentru producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii, aceasta se imparte in sectoare.
Sectoarele care compun activitatea de baza a S.C.:
· Sectia confectionat placi, cu componentele:
1) atelier turnare gratere si accesorii;
2) atelier fabricare oxid de plumb;
3) atelier fabricare pasta;
4) atelier umplere buzunare;
5) atelier formare placi;
6) atelier formare acumulatoare (in bloc);
7) atelier spalare, uscare si finisare placi;
8) atelier confectionare buzunare.
· Sectia montaj acumulatoare, cu compartimentele:
- atelier intretinere utilaje.
· Sectoarele auxiliare care deservesc activitatea de baza:
1) corp deservire auxiliare: fabricare electrolit, tratare ape uzate, acide;
2) statie de compresoare;
3) depozit de carburanti.
In procesul de fabricatie se degaja o serie de noxe cum ar fi: praful de plumb si acidul sulfuric (sub forma lichida sau aerosoli).
Alaturi de ROMBAT S.A. in tara mai exista un producator important de baterii si acesta este ACUMULATORUL S.A.
In tara mai sunt si cateva firme particulare (ex. TUROMA SRL Bucuresti) care ambaleaza acumulatoare auto cu subansamble componente de la terti. Capacitatile lor sunt foarte mici, de neluat in consideratie.
Preturile practicate la produsele acestor firme sunt cca.20% mai mari decat al celor 2 societati amintite mai sus.
Pe piata interna se mai vand si acumulatoare auto importate. Preturile de desfacere a acestor produse sunt cel putin 40% superioare produselor indigene.
Preturile bateriilor in USD au scazut fata de anii precedenti, avand cel mai scazut pret pe piata romaneasca la calitate similara cu a produselor straine de marca.

1.3. PIATA AGENTULUI ECONOMIC

1.3.1. PIATA INTERNA (contracte incheiate, relatii traditionale, segmentele de piata vizate).
Desfacerea acumulatoarelor se face pe baza de contracte incheiate cu principalii utilizatori sau cu unitati comerciale precum si prin vanzarea cu amanuntul la magazinele proprii din municipiul Bistrita.

Cumparatorii principali (traditionali):
1. SNCFR
2. ROMAN SA
3. DACIA SA PITESTI
4. ROMTELECOM
5. RATL BISTRITA-NASAUD
6. ARO SA CAMPULUNG
1) RENEL
2) TRACTORUL SA
3) DACIA SERVICE
4) UNIO SA SATU-MARE
5) REGIILE MINIERE
6) RODAE AUTOMOBILE
Segmentele de piata vizate sunt: in special agricultura, transporturi, constructia de automobile, tractoare, comertul cu ridicata si amanuntul.
Pretul bateriilor in USD a scazut fata de anii precedenti, avand cel mai jos pret pe piata romaneasca la calitate similara cu a produselor straine, de marca. S-a asigurat un service bun, publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clientii nostrii. Toate acestea ne-au ajutat sa vindem 600 Mwh, cu 13% mai mult ca in 1997 si sa ocupam 56% din piata de baterii auto.

1.3.2. PIATA EXTERNA

Societatea realizeaza un volum de vanzari la export de 10% din total vanzari.
Productia 1998…..600 Mwh
10% x 600 Mwh…..60 Mwh

Pentru realizarea acestui obiectiv ROMBAT SA si-a indreptat atentia catre Europa de Est (Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus), dar si catre piete din tari cum ar fi: Finlanda, Ungaria si Italia, adaptandu-si preturile sale la preturile acestor piete. In momentul de fata, pretul bateriilor pe piata mondiala fiind destul de redus.
Acest procent de 10% ce reprezinta exportul din total vanzari s-a realizat in conditiile in care societatea a pierdut o mare parte din piata de export prin pierderea pietei rusesti, dupa colapsul economic ce a avut loc in Rusia, anul trecut.

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII “ROMBAT” S.A. BISTRITA

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acestuia si asigura politica ei economica si comerciala. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de vicepresedinte, pe baza imputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare au loc cel putin o data pe an, la doua luni de la incheierea exercitiului economici-financiar, pentru examinarea bilantului si a contului de profit si pierdere pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetului pe anul in curs.
Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand cel putin 1/3 din capitalul social la cererea comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu cel mult 10%, timp de doi ani consecutiv, cu exceptia primilor doi ani de la infiintarea societatii.
Reprezentantii actionarilor exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu pachetul de actiuni pe care il reprezinta. Printr-un pachet de actiuni se intelege un numar de 5000 actiuni.
Pentru validarea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin ½ din capitalul social, iar hotararilesa fie luate de actionari ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare.
Societatea este administrata de catre Consiliul de Administratie compus din 5 administratori alesi de Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea calitatea de actionari.
Presedintele, vicepresedintele, membrii CA, directorul general, raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de societate, pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la dispozitiile legale pentru abaterile de la statut sau greseli in administrarea societatii. In astfel de situatii ei vor fi revocati prin Hotararea AGA.
Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii:
1) Aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;
2) Hotaraste cu privire la contractarea de credite bancare pe termen lung si pentru nevoi curente, dar pentru valori reprezentand nu mai mult de 25% din capitalul social si cu privire la acordarea de garantii;
3) Hotaraste cu privire la gajarea creditelor cu bunuri ale societatii pana la limita valorica stipulata la lit. b, plus dobanda aferenta;
4) Aproba incheierea, modificarea sau incetarea contractelor comerciale si civile pentru valori mai mari de 500 mil. lei;
5) Elaboreaza programul de activitati al societatii pe exercitiul urmator;
6) Supune spre aprobare AGA bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul de buget pe anul in curs;
7) Negociaza si aproba contractul colectiv de munca.
Presedintele CA indeplineste si functia de director general, in care calitate asigura conducerea curenta a actiunilor societatii, in limitele atributiilor sale.
Directorul general reprezinta societatea in relatiile cu tertii in limita atributiilor generale si a componentelor generale acordate de CA.
Atributiile directorului general:
- angajeaza si concediaza personalul;
- stabileste salariile personalului;
- aproba operatiunile de incasari si plati pentru contractele comeciale si civile;
- stabileste politica comerciala a societatii.
Directorul general are in subordinea sa un numar de trei directori: director de marketing, director tehnic si director economic.
Directorul de marketing raspunde de activitatea biroului de marketing, biroului de import-export, desfacere si atelierul de recuperare deseuri.
Directorul tehnic asigura bunul mers al unor ateliere si sectii de productie.
Directorul economic conduce compartimentul administrativ, biroul financiar-contabil si are in subordine cabinetul medical. Pe langa aceste compartimente are in subordine si ferma agricola detinuta de societate.
In afara acestor compartimente si sectoare exista si altele direct subordonate directorului general al societatii.
Biroul financiar-contabilitate are obligatia de a tine evidenta contabila in lei, va intocmi bilantul si contul de profit si pierdere.

Satisfactia clientilor
Pe baza bilantului aprobat de AGA se stabileste beneficiul societatii. Beneficiul impozabil se stabileste in conditiile legii. Din beneficiul societatii s-au constituit fonduri destinate modernizarii, cercetarii si dezvoltarii de produse noi. Tot din profit s-a stabilit fondul de rezerve care va fi cel mult 5% din totalul beneficiului prevazut in bilantul anului.
In tot ce s-a realizat in anul 2002 s-a cautat sa se creeze valoare pentru actionarii nostri, pentru clientii nostri si pentru angajatii nostri.
Anul 1998 a fost primul an in care am adoptat o strategie de productie si desfacere diferita. Aceasta schimbare a constat in faptul ca am produs pe stoc in primul semestru cand cererea este mai redusa si am avut cantitati suficiente pentru cererile clientilor nostri in semestrul II.
A fost primul an cand am dat satisfactie clientilor nostri prin a le da cat au cerut, in lunile de toamna.
Calitatea bateriilor s-a imbunatatit, reducandu-se reclamatiile in termenul de garantie care a fost marit pana la 18 luni, pentru bateriile de automobile.

Angajatii societatii
Angajatii sunt capitalul unei societati. Ei sunt cei care gestioneaza toate celelalte capitaluri, de aceea ei sunt foarte importanti. Societatea este constienta de importanta unui personal bine instruit si motivat care sa participe la realizarea cu succes a obiectivelor firmei.

Productivitatea muncii

Pentru aceasta s-a preocupat de instruirea prin cursuri,pe teme de tehnologie, calitate, protectia mediului, protectia muncii, care s-a extins in anul 2002 cu cursuri de marketing si protectia mediului.
S-au facut investitii in a avea vestiare si anexe sociale civilizate, echipamente de lucru si protectie bune, imbunatatirea organizarii, toate pentru a avea un climat de lucru motivator.
Conducerea este constienta si actioneaza si pentru imbunatatirea comunicarii intre conducere si angajati.
De asemenea colaboreaza cu o firma consultanta (pe fonduri PHARE), pentru evaluarea posturilor si a personalului. Spera ca aceste evaluari sa ii ajute sa aprecieze valoarea si sa stimileze pe cei ce produc valoarea.
O contributie la imbunatatirea cominicarii si la aprecierea performantelor diferitelor compartimente si persoane, o va avea si noul soft ORACLE la a carui imlementare se lucreaza din anul 1999.

Dezvoltare firmei
Actualele rezultate se datoreaza printre altele si unui efort investitional sustinut, in ultimii 7 ani, peste 4,5 milioane USD.
In anul 2002 s-au investit 9,67 milioane lei.
Majoritatea investitiilor au fost in echipamente de productie, care au contribuit la cresterea calitatii, a productivitatii si la reducerea costurilor.
Pe langa acestea s-a investit in spatii interioare, si in amenajarea partiala (instalatii de incalzire, canal) a activului Centru de Vanzari.
Nu s-a gasit inca o utilizare eficienta a activului de mai sus amintit. Suntem in cautarea unei activitati de productie, daca va fi posibil.
Toate investitiile s-au facut din resurse proprii. Pe viitor vom pastra acelasi ritm al investitiilor, alocand cel putin 50% din profitul net pentru dezvoltare.
Suntem in tratative cu firma Teraplast Bistrita pentru fondarea unei societati pentru fabricarea peretilor sandwich.

Protectia mediului
Politica de protectie a mediului vizeaza protectia comunitatii bistritene de eventuale emisii de noxe, conformarea cu cerintele legale si nu in ultimul rand cresterea valorii firmei.
Aceasta politica este sustinuta cu eforturi multiple, dintre care as mentiona efortul investitional in utilaje specifice pentru protectia mediului si efortul de a introduce un management dupa ISO 14001. Dupa aprecierile specialistilor am parcurs deja mai mult de jumatate din drumul de implementare si certificare a unui asemenea management.

Satisfactia actionarilor
Scopul final al activitatilor societatii este de a produce profit de care sa se bucure actionarii, care sunt investitorii nostri.
Profitul brut realizat in anul 2002 este 30.554.478 mii lei, iar cel net de 20.945.677 mii lei.
Rata profitului brut este de 19,3% iar cea a profitului net de 13,2%.
Apreciez ca ratele de mai sus sunt foarte bune.
Va fi greu sa se pastreze acest nivel, in conditiile in care pretul bateriilor in USD a scazut si se confrunta cu decapitalizari mari, in cursul unui an.
Acest profit a permis sa se investeasca in cursul anului 2002 peste 9 miliarde lei, bani care au contribuit la cresterea valorii fabricii, la cresterea capitalurilor actionarilor. Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2002 era de 40.290.232 mii lei fata de 29.745.925 mii lei in anul precedent.
In ceea ce priveste repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 20.945.677 mii lei
¨ pentru fond de rezerva 583.358 mii lei;
¨ surse proprii de finantare 11.231.160 mii lei;
¨ dividende 9.131.159 mii lei.
S-a propus realizarea unei sume mai mari de 50% din profit la surse proprii de finantare, pentru a putea aloca o parte din acesta si pentru refacerea (cel putin partiala) a capitalului de lucru.

1.5. INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. ROMBAT S.A. STABILITI LA RESTRUCTURARE

Acesti indicatori stau la baza restructurarii firmei in forma sa actuala, in anul 2001. Unii indicatori sunt de evaluare iar altii privesc angajamentele initiale de dezvoltare a patrimoniului firmei si activitatii sale economici-financiare in perioada 2001 si 2002.

INDICATORI MOD DE CALCUL AN 2001 AN 2002
I Indicatori de lichiditate
1. Lichiditate generala Active circulante / Datorii curente 2.23 1.40
2. Lichiditate imediata (Active circulante -; Stocuri) / Datorii curente 1.50 1.05
3. Rata solvabilitatii generale Active totale / Datorii pe termen mediu si lung 0 0
II Indicatori de echilibru financiar
1. Rata autonomiei financiare Capital propriu /Capital permanent 0.79 0.61
2. Rata de finantare a stocurilor Fond de rulment / Stocuri = (Capital permanent -; Active imobilizate) / Stocuri 4.32 4.10
3. Rata datoriilor Datorii totale / Active totale 0.70 0.72
4. Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate Capital propriu / Active imobilizate 2.05 2.92
5. Rata de rotatie a obligatiilor Cifra de afaceri / Datorii totale 2.92 2.60
III. Indicatori de gestiune
1. Rotatia activelor circulante Cifra de afaceri / Active circulante 2.92 2.60
2. Rotatia activului total Cifra de afaceri / Active totale 2.05 1.89
IV. Indicatori de rentabiliate
1. Rata rentabilitatii economice Profit brut / Capital permanent 0.37 0.42
2. Rata rentabilitatii financiare Profit net / Capital propriu 0.50 0.39
3. Rata rentabilitatii resurselor consumate Profit net / Cheltuieli totale 0.17 0.20
V. Indicatori ai fondului de rulment
1. Fondul de rulment total Active totale -; Active imobilizate 165375724 217833557
2. Fondul de rulment propriu Capital propriu total -; Total active imobilizate 73954498 155564640
3. Necesar fond de rulment Stocuri + Creante + Active de regularizare -; Datorii curente -; Pasive de regularizare 86438581 -53675851
4. Fond de rulment net global Capital permanent -; Active imobilizate 165342270 217769613
5. Trezoreria neta Fond de rulment net global -; Necesar de fond de rulment 78903689 217769613

I. INDICATORI DE LICHIDITATE
1) Lichiditate generala (2001) 165.375.724 = 2.23
73.954.498

(2002) 217.833.557 = 1.40
155.564.640
Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea generala a scazut in anul 2002 fata de 2001. Se apreciaza o lichiditate mai putin buna.

2) Lichiditate imediata (2001) 165.375.724 -; 54.333.234 = 1.50
73.954.498

(2002) 217.833.557 -; 53.086.898 = 1.05
155.564.640
Trebuie sa tinda si ea spre o marime unitara. Daca societatea este obligata sa-si achite datoriile pe termen scurt in acel moment, trebuie sa dispuna de lichiditati care sa acopere intreaga datorie. Cea mai buna valoare s-a obtinut in anul 2001.

3) Rata solvabilitatii generale = nu avem datorii pe termen lung nici in exercitiul N-1 nici in exercitiul N.
Acest indicator masoara marja de credit a intreprinderii, securitatea de care se bucura creditorii, daca intreprinderea are posibilitatea, are mijloace din care sa-si onoreze obligatiile curente.

II. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Rata autonomiei financiare (2001) 236.422.856 = 0.79
298.627.829

(2002) 143.837.957 = 0.61
235.225.729
Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare (peste 0.8) indica insa nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii acordarii creditului.

2) Rata de finantare a stocurilor (2001) 235.225.729 = 4.32
54.333.234

(2002) 217.769.613 = 4.10
53.086.898
Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai mare in anul 2001, cand stocurile inregistreaza cea mai mica valoare, iar fondul de rulment cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.

3) Rata datoriilor (2001) 165.342.270 = 0.70
235.259.183

(2002) 217.769.613 = 0.72
298.691.773
Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2001.

4) Rata capitalului propriu (2001) 143.837.957 = 2.05 fata de activele imobilizate 69.883.459

(2002) 236.422.856 = 2.92
80.858.216

5) Rata de rotatie a obligatiilor (2001) 482.937.857 = 2.92
165.342.270

(2002) 567.045.244 = 2.60
217.769.613
Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul 2002 s-a obtinut cea mai buna valoare.

III. INDICATORI DE GESTIUNE

1) Rotatia activelor circulante (2001) 482.937.857 = 2.92
165.375.724

(2002) 567.045.244 = 2.60
217.833.557

2) Rotatia activului total (2001) 482.937.857 = 2.05
235.259.183

(2002) 567.045.244 = 1.89
298.691.773
Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.

IV. INDICATORI DE RENTABILITATE

1) Rata rentabilitatii economice (2001) 88.904.516 = 0.37
235.225.729

(2002) 125.925.025 = 0.42
298.627.829
Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In anul 2002 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2001.

2) Rata rentabilitatii financiare (2001) 72.424.508 = 0.50
143.837.957

(2002) 92.584.899 = 0.39
236.422.856
Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

3) Rata rentabilitatii resurselor (2001) 72.424.508 = 0.17 consumate 405.959.147

(2001) 92.584.899 = 0.20
448.540.433
Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate constata ca rentabilitatea oscileaza, dar are un sens favorabil crescator cu valori bune in anul 2002.

V. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

1) Fondul de rulment total

(2001) 235.259.183 -; 69.883.459 = 165.375.724

(2001) 298.691.773 -; 80.858.216 = 217.833.557

2) Fondul de rulment propriu

(2001) 143.837.957 -; 69.883.459 = 73.954.498

(2002) 236.422.856 -; 80.858.216 = 155.564.640

3) Necesar fond de rulment

(2001) 54.333.234 + 106.059.845 -; 73.954.498 = 86.438.581

(2002) 53.086.898 + 129.660.107 -; 236.422.856 = - 53.675.851

4) Fond de rulment net global

(2001) 235.225.729 -; 69.883.459 = 165.342.270

(2002) 298.627.829 -; 80.858.216 = 217.769.613

Exista doua reguli principale ale finantarii:
* nevoile permanente se vor acoperi din alocari permanente (capitaluri permanente) si indeosebi din capitaluri proprii;
Fondul de rulment FR = surse permanente -; alocari permanente
* nevoile ciclice (temporare) se vor acoperi din surse ciclice (temporare)
Necesarul de fond de rulment NFR = nevoi ciclice -; surse ciclice.
In cazul in care ramane un “surplus” din sursele permanente, dupa acoperirea investitiilor in imobilizari vorbim de un fond de rulment. El este un mijloc de finantare dar si un indicator de lichiditate. Exprima conditiile echilibrului financiar pe termen scurt care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.
§ FR <0 semnifica ca o parte din resursele ciclice au fost absorbite pentru finantarea unor necesitati permanente, ceea ce duce la cresterea gradului de insecuritate al intreprinderilor, deoarece va interveni obligatia rambursarii sau achitarii datoriilor pe termen scurt inainte ca imobilizarile intrate in patrimoniu sa degaje un surplus de capacitate de autofinantare sub forma profitului si amortizarii
§ FR >0 este un surplus ce va fi rulat pentru finantarea activelor circulante.
Necesarul de fond de rulment reprezinta nevoia de resurse, cat din nevoile ciclice nu sunt acoperite cu sursele ciclice. El pune in evidenta aspectele calitative ale ciclului de exploatare, capacitatea acestuia de a-si echilibra nevoile ciclice din surse ciclice de capital. Partea ramasa neacoperita financiar trebuie sa fie mai mica sau egala cu FR.

5) Trezoreia neta

(2001) 165.342.270 -; 86.438.581 = 78.903689

(2002) 217.769.613 -; 53.675.851 = 164.093.762

Trezoreria neta este data de surplusul FR fata de NFR T = FR -; NFR.
T = Disponibilitati banesti -; Credite de trezorerie
§ T > 0 un surplus banesc si care trebuie plasat rentabil;
§ T < 0 “gol de trezorerie”, lipsa de finantare a circuitului .
Se observa ca FR, NFR si T au o evolutie ascendenta in anul 2002 fata de anul 2001.
Fond de rulment creste in anul 2002 fata de 2001 ajungand sa fie aproape dublu.
Necesarul de fond de rulment dispare in anul 2002.
Trezoreria neta are o evolutie crescatoare, disponibilitatile cresc, unitatea neavand angajate datorii in credite de trezorerie pe termen scurt.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR SI IN CONTURI LA BANCI

2.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TREZORERIEI

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale. Notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a face fata platilor cum sunt: numerarul aflat in caseria unitatii si prin disponibilitatile aflate in conturi la banci atat in lei cat si in valuta.
Fluxurile de trezorerie (de lichiditati, cash-flow-uri) reprezinta suma fluxurilor de lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si platile perioadei. Ele trebuie sa reprezinte pentru orice manager, o stiinta permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare, care sa mentina firma in afaceri.
O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa “degaje” bani , sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afacere. O societate comerciala poate fi rentabila, poate obtine profit, dar sa nu fie solvabila din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar.
Pentru a reflecta in contabilitate activele banesti, se foloseste clasa a 5-a “Conturi de trezorerie”.

2.2. ORGANIZAREA SISTEMELULUI INFORMATIONAL AL TREZORERIEI

La organizarea sistemului informational al trezoreriei si al operatiilor de trezorerie trebuie avute in vedere, indeosebi, documentele primare utilizate, evidenta operativa a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitica, dar mai ales cea sintetica a acestora.
Informatiile ce vizeaza fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare pentru ca ofera acestora o baza de evaluare a capacitatii intreprinderii de a genera elemente de trezorerie, cat si nevoile de utilizare a acestora de catre intreprindere.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operatiilor efectuate:
1) Pentru incasarile si platile in numerar se folosesc:
· cecuri de numerar
· chitante
· dispozitii de incasare-plata in numerar
· liste de plata
2) Pentru operatiile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza:
· ordine de plata
· dispozitii de plata
· cecuri cu sau fara limita de suma
· facturi fiscale
3) Pentru alte operatii de trezorerie se pot folosi:
· extrase de cont
· contracte de credit
· note contabile ale bancilor
· facturi fiscale

2.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE DE LA BANCI

Decontarile prin conturile de la banci sunt cunoscute sub denumirea de decontari fara numerar. Ele detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre agentii economici. In acest scop, unitatiile economice isi pastreaza disponibilitatile banesti la banci si isi deschid la ele conturi de decontare sau conturi curente.
Decontarile fara numerar reprezinta operatiile bancare prin care platile si incasarile se fac prin trecerea (virarea) unei sume din contul debitorului deschis la o banca in contul creditorului deschis la aceeasi banca sau la o alta banca. Orice suma platita din contul debitorului se face, cu unele exceptii, numai cu consimtamantul acestuia.
Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare, deci a decontarilor fara numerar, se realizeaza cu ajutorul contului 512 “Conturi curente la banci”.

2.3.1. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN LEI

Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din ele se vor face plati in lei, catre alte persoane juridice care au, la randul lor, deschise conturi la banci, ori se va putea ridica numerar pentru nevoile agentului economic spre a face plati prin caseria lui.
Toate operatiile efectuate prin conturi de la banci sunt consemnate de banca in “extrasul de cont” al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Acesta impreuna cu anexele sale, stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.
Decontarile fara numerar utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic.
Caracteristicile decontarilor fara numerar sunt: v natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri propriu-zis si de un flux de mesaje intre parti, continand instructiunile de plata; v diferenta in timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii;

v existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in procesarea acestui tip de plati.
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi sistematizate astfel:
¨ incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
¨ plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
¨ transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi de trezorerie.
In anumite cazuri, de regula la sfarsitul exercitiului, se impune inregistrarea in contabilitate a unor sume in curs de decontare. Sunt considerate sume in curs de decontare:
§ sume depuse la banca, dar neinregistrate in extrasul de cont;
§ sume virate de catre terti, dar neaparute in extrasul de cont;
§ sume achitate prin mandat postal de catre terti, dar neajunse la banca;
§ sume consemnate in conturi separate la banci pentru procurari de valuta.
Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere de mijloace banesti ale acestuia. In extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, avand semnificatia de crestere a obligatiilor bancii fata de agentul economic.

O inscriere a unei sume in creditul contului de disponibilitati a agentilor economici reprezinta o diminuare a acestora, care se inscrie in debitul extrasului de cont, avand semnificatia de diminuare a obligatiilor bancii fata de agentul economic.
Operatiile din conturile de disponibilitati pastrate la banci in lei sunt evidentiate cu ajutorul contului 5121 “ Conturi la banci in lei”.

2.3.2. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN DEVIZE

Agentii economici care dispun de devize le pot pastra la banci in conturi deschise pe fiecare moneda straina. Unitatile bancare vor reflecta existentele si miscarile de valute straine atat in moneda straina respectiva cat si in lei.

Relatia dintre valutele straine si leii romanesti se face la cursurile valutare ale zilei astfel:
® intrarile de valuta in contul bancar se transforma in lei la cursul zilei in care are loc operatia bancara;
® plata datoriilor in devize se face prin transformarea valutei respective in lei la cursul zilei in care are loc operatia. Deoarece la intrarea valutei in cont au putut exista alte cursuri ale valutei decat cele existente la data platii, pot aparea:
· diferente de curs valutar favorabil in cazul scaderii cursului valutar ele reprezinta venituri financiare;
· diferente de curs valutar nefavorabil in cazul cresterii cursului valutar, ele reprezinta cheltuieli financiare.
® la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, diferentele de curs rezultate s-au inregistrat in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz, pana in anul 1998. Din 1999, asemenea diferente vor fi considerate diferente de conversie de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile).
Operatiile din aceste conturi la banci in devize sunt reflectate in contabilitate de contul 5124 “ Conturi la banci in devize”:

1) Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:
5124 “Conturi la banci in devize” = % 411 “Clienti” 765 “Venituri din diferente de cursvalutar”

2) Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:
% = 411 “Clienti”5124 “Conturi la banci in devize” 665 “Chletuieli din diferente de curs valutar”

3) Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:
401 “Furnizori” = %5124 “Conturi la banci in devize” 765 “Venituri din diferente de cursvalutar”

4) Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:
% = 5124 “Conturi la banci in devize”401 “Furnizori” 665 “Chletuieli din diferente de curs valutar”

2.3.3. CONTURI CURENTE LA BANCI

Evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma precum si miscarea acestora se tine cu ajutorul contului 512 “Conturi curente la banci”.
2.3.3.1. Conturi curente la banci in lei

Aceste conturi curente pot indeplini doua functii:
· cont de disponibilitati pastrate la banca, atunci cand unitatea dispune de asemenea active banesti pe care si le pastreaza la banca;
· cont de credite bancare pe termen scurt, acordate in baza unor linii de creditare care au un plafon maxim admisibil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru agentul economic sau ridicarii de numerar de la banca de catre acesta..
Aceste functii nu pot fi indeplinite decat alternativ. De obicei un cont curent reflecta credite acordate de banca.
In general, o unitate economica poate avea deschise conturi pentru disponibil in lei, la mai multe unitati bancare.
Toate operatiile efectuate prin conturile curente la banci, sunt inscrise de banca in Extrasul de cont. Este emis de fiecare banca si cuprinde: data emiterii, soldul initial, incasari si plati efectuate si soldul final.

La un moment dat, soldul contului de disponibil confirmat de banca prin extrasul de cont trebuie sa fie egal cu cel din contabilitatea unitatii. In caz de diferente se face un “punctaj” intre datele din extrasul de cont si cele din evidentele unitatii. Evidenta conturilor curente se tine cu ajutorul contului 5121 “Conturi la banci in lei”, astfel:

1) Primirea creditului:
5121 “Conturi la banci in lei” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt”

2) Achitarea dobanzii si rambursarea creditului:
% = 5121 “Conturi la banci in lei” 666 “Cheltuieli privind dobanzile”5191”Credite bancare pe termen scurt”

3) Achitarea unei dobanzi restante si rambursarea unei rate restante:
% = 5121 “Conturi la banci in lei”5198 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt5192 ”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta”

2.3.3.2. Conturi curente la banci in devize

Aceste conturi curente la banci in devize sunt:
· disponibilitati banesti in devize daca agentul economic dispune de devize pe care le pastreaza la banca;
· credite bancare acordate in devize cand agentul economic beneficiaza de asemenea credite in valuta in limita unui plafon de creditare aprobat anterior.
Operatiunile bancare in devize se contabilizeaza atat in devize cat si in lei la cursul zilei sau la un curs fix. La sfarsitul exercitiului financiar, disponibilitatile in devize existente in conturile la banci se evalueaza la cursul de schimb oficial din

ultima zi. Diferentele de curs valutar se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare.

1) Primirea creditului in valuta:
5124 “Conturi la banci in valuta” = 5191 ”Credite bancare pe termen scurt”

2) Achitarea dobanzii:
666 “Cheltuieli privind dobanzile” = 5124 “Conturi la banci in valuta”

3) Rambursarera ratei cu diferenta de curs nefavorabila:
% = 5124 “Conturi la banci in valuta”5191 ”Credite bancare pe termen scurt”665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar”

4) Rambursarera ratei cu diferenta de curs favorabila:
5191 ”Credite bancare pe termen scurt” = %5124 “Conturi la banci in valuta”765 “Venituri din diferente de curs valutar”

2.3.4. INSTRUMENTE DE DECONTARE A OPERATIILOR DE VANZARE-CUMPARARE, EXECUTARE DE LUCRARI SI SERVICII

2.3.4.1. Efectul de comert in relatiile de plati

Este un titlu de credit prin care se constata obligatia unui debitor de a da sau de a face ceva unui creditor la o data numita scadenta.
Cele mai cunoscute efecte de comert sunt: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul, warantul.

Operatiile se evidentiaza cu ajutorul contului 403 “Efecte de platit”:

1) Emiterea efectelor de platit:
401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit”

2) Plata la scadenta a datoriei:
403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in lei”

2.3.4.1.1. CECUL

La noi in tara, a fost si este utilizat in prezent numai in relatiile de incasari si plati valutare, ca urmare a unor exporturi sau prestari de servicii efectuate si mentionate ca atare la capitolul conditii de plata in contractele incheiate cu partenerii.
Cecul este un instrument de plata si de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Acesta pune in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care in baza unui disponibil constituit la o societate bancara da un ordin neconditionat de plata acestuia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca, la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar. Beneficiarul, dupa primirea cecului, ii gireaza in favoarea bancii sale, care il va incasa iar suma in valuta, sporandu-si disponibilitatile.
Carnetele de cecuri cu limita de suma- sunt instrumente de decontare care asigura rezervarea unor sume de bani, la dispozitia furnizorilor necesare efectuarii platii produselor si servciilor facturate de acestia. Sumele respective se vireaza in conturi distincte din conturile de disponibilitati ale cumparatorilor si se inscriu ca limita maxima de plati pe un carnet de cec cu limita de suma.

2.3.4.1.2. CAMBIA

Este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata.
Cambia este un ordin scris, neconditionat dat de o persoana numita “tragator” unei alte persoane numit “tras” de a plati la vedere sau la termenul inscris pe cambie o suma de bani unei terte persoane denumita beneficiar.

2.3.4.1.3. BILETUL LA ORDIN

Este un titlu de credit prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de debitor se obliga expres si neconditionat sa plateasca intr-un anumit loc si la o data precis stabilita o suma de bani datorata.
Partile participante la biletul la ordin sunt:
· subscriptorul sau emitentul cel care se obliga si efectueaza plata si care este in situatia de cumparator debitor, beneficiar al unei prestatii de servicii deja executate dar inca neachitate.
· beneficiarul care este detinatorul efectului de comert si e in postura de vanzator, creditor, cel care efectueaza prestari de servicii.

2.3.4.1.4. TRATA

Este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarul).

2.3.4.1.5. MANDATUL

Este o imputernicire scrisa data de un mandant unei alte persoane (mandator) pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date.

O forma frecvent folosita a mandatului este mandatul postal, care serveste la expedierea unei sume de bani catre o persoana prin intermediul unui oficiu postal, in schimbul unei taxe postale.

2.3.4.1.6. WARANTUL

Este o varianta a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra marfurilor, eliberat de depozitele in care acestea sunt pastrate. La vanzarea acestor marfuri, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul.
Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.

2.3.4.2. Acreditivele

Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.
Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.
Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.
Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile cumparatorilor.

Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:
§ incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe baza de acreditiv;
§ deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii sale;
§ livrarea bunurilor, concomitentcu intocmirea documentelor aferente;
§ utilizarea efectiva a acreditivului;
§ intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.
Acreditivele sunt prezentate in contabilitate de contul 541 “Acreditive”:

1) Deschiderea acreditivului:
581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la banci in lei”5411 “Acreditive in lei” = 581 “Viramente interne”

2) Achitarea datoriilor fata de furnizori din acreditivul deschis:
401 “ Furnizori” = 5411 “Acreditive in lei”

3) Retragerea acreditivului neutilizat:
581 “Viramente interne” = 5411 “Acreditive in lei”5121 “Conturi la banci in lei” = 581 “Viramente interne”

4) Deschiderea acreditivului in devize:
581 “Viramente interne” = 5124 “Conturi la banci in valuta”5412 “Acreditive in valuta” = 581 “Viramente interne”

5) Plata furnizorului extern:
% = 5412 “Acreditive in valuta”401 “Furnizori”665 “Cheltuieli din diferete de curs valutar”

6) Inregistrarea diferentelor de curs valutar pentru acreditivul in devize:
5412 “Acreditive in valuta” = 765 “Venituri din diferente de curs valutar”

2.3.4.3. Valorile de incasat

Prin valori de incasat se inteleg acele hartii de valoare, cunoscute si sub denumirea de efecte de comert, aflate in posesia beneficiarului lor pentru a fi incasate, adica transformate in disponibilitati banesti.
In acesta categorie se cuprind cecurile de incasat, efectele comerciale de incasat si efectele comerciale remise spre scontare. Contabilitatea lor se realizeaza cu ajutorul contului 511 “Valori de incasat”.

2.3.4.3.1. CECURILE DE INCASAT

Cecurile de incasat, cu sau fara limita de suma se folosesc destul de frecvent de unii furnizori de bunuri si servicii. Ele se primesc de la cumparatorii de asemenea bunuri si servicii si se depun la banca unde furnizorul isi are deschis contul bancar pentru ca acesta sa intre in posesia contravalorii acestor livrari. Evidenta cecurilor de incasat se tine cu ajutorul contului 5112 “Cecuri de incasat”.

1) Primirea cecului si depunerea lui la banca:

5112 “ Cecuri de incasat” = 411 “Clienti”

2) Incasarea cecului
5121 “Conturi la banci in lei” = 5112 “ Cecuri de incasat”

3) Incasarea cecului prin conturi bancare deschise in valuta:
5124 “Conturi la banci in valuta” = 5112 “ Cecuri de incasat”

2.3.4.3.2. EFECTELE DE INCASAT

Efectele comerciale ajunse in portofoliul furnizorului se depun de catre acesta la banca pentru a fi incasate la scadenta stabilita. Pana la incasarea acestora, furnizorul le inregistreaza intr-un cont distinct. Operatiile privind efectele de incasat se inregistreaza in contul 5113 “Efecte de incasat”.

1) Acceptarea efectului de comert:
413 “Efecte de primit de la clienti” = 411 “Clienti”

2) Depunerea la banca a efectului de comert:
5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la clienti”

3) Incasarea la scadenta:
5121 “Conturi la banci in lei” = 5113 “Efecte de incasat”

4) Incasarea la scadenta in devize:
5124 “Conturi la banci in valuta” = 5113 “Efecte de incasat”

2.3.4.3.3. EFECTELE REMISE SPRE SCONTARE

In situatia in care posesorul efectului de comert care poate fi furnizorul de bunuri si servicii, are nevoie de bani inaintea termenului de scadenta, el poate depune efectul de comert la o banca specializata pentru scontare.
In urma scontarii, unitatea este creditata de banca la valoarea efectului de comert mai putin dobanda (taxa scontului) socotita din momentul scontarii pana la scadenta.
Creditul bancar se lichideaza la scadenta efectului comercial, cand banca incaseaza de la debitor suma inscrisa in el.
Dobanda se considera o cheltuiala financiara privind sconturile acordate.Contabilitatea efectelor remise spre scontare se tine cu ajutorul contului 5114 “Efecte remise spre scontare”.

1) Primirea efectelor comerciale mai putin taxa de scont, depuse spre scontare:
5114 “Efecte remise spre scontare” = 413 “Efecte de primit de la clienti”

2) Incasarea sumelor in lei din efectele remise spre scontare:
5121 “Conturi la banci in lei” = 5114 “Efecte remise spre scontare”

3) Incasarea sumelor in devize din efectele remise spre scontare.
5121 “Conturi la banci in valuta” = 5114 “Efecte remise spre scontare”

2.4. CONTABILITATEA DECONTARILOR NUMERARULUI DIN CASERIE

Unele decontari marunte pot fi efectuate de catre agentii economici in numerar, fie in lei sau in valuta. In conditii normale, aceste operatii au o pondere redusa in totalul decontarilor, intrucat sumele mari de numerar necesita spatii mari

de depozitare si prezinta riscuri in manevrare (distrugere fizica, pierdere, furt). Atunci cand se foloseste numerarul, plata se face individual, imediat si fara intermediere. Incasarile si platile in numerar se fac prin caseria unitatii, cu respectarea reglementarilor privind decontarile in numerar. In caseria unitatii mai pot fi pastrate si alte valori asimilate decontarilor in numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu poate depasi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plati zilnice este de 30 milioane lei.
Fluxurile contabile ale decontarilor in numerar pot fi sistematizate astfel:
· incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
· plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
· transferuri banesti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte conturi de trezorerie sau invers.

2.4.1. DECONTARILE IN NUMERAR IN LEI

Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere mai redusa in totalul decontarilor. Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzari de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport de capital. Platile in lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca.
Asemenea operatii se fac prin caseria unitatii prin respectarea prevederilor legale regulamentul nr2/1991
Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in “Registrul de casa” care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.
Potrivit acestui regulament, unitatile pot pastra in caserie numerar in limita plafonului de casa, stabilit de comun acord cu unitatea bancara.
Ca documente folosite in operatiile de casa in lei, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, intalnim:
· cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.
· chitanta - se emite la fiecare incasare in lei cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar.

· chitanta fiscala - care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.
· foaie de varsamant - cu chitanta serveste pentru depunerea sumelor in lei din caserie la banca.
· dispozitie de plata incasare -; utilizata fie pentru plati in lei din caserie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.
Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata.
Contabilitatea decontarilor in numerarul in lei se tine cu ajutorul contului 5311 “Casa in lei”.

1) Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:
% = 5311 “Casa in lei”624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal” 4426 “TVA deductibila”

2) Cumpararea timbrelor postale:
5321 “Timbre fiscale si postale” = 5311 “Casa in lei”

3) Achizitionarea bonurilor de combustibil:
% = 5311 “Casa in lei”5328 “Alte valori” 4426 “TVA deductibila”

4) Achizitionarea biletelor de tratament:
5322 “Bilete de tratament si odihna” = 5311 “Casa in lei”

2.4.2. DECONTARI IN NUMERAR IN VALUTA

Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si plati prin caserie in valuta.
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul “Registrul de casa” care va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.
Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din metodele:
· metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;
· metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar.

2.4.3. ALTE VALORI PASTRATE IN CASERIILE UNITATII

In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Operatiile sunt similare cu cele de la decontari in numerar in lei.

2.4.4. AVANSURILE DE TREZORERIE

Sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:
· aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
· efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;

· cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
· servicii postale si taxe de telecomunicatii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.
Evidenta avansurilor de trezorerie se tine cu ajutorul contului 542 “Avansuri de trezorerie”.

1) Inregistrarea sumelor acordate in lei ca avansuri de trezorerie:
542 “Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa in lei”

2) Inregistrarea sumelor acordate in devize ca avansuri de trezorerie:
542 “Avansuri de trezorerie” = 5314 “Casa in valuta”

CAPITOLUL III
SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR SAU MODIFICAREA POZITIEI FINANCIARE

3.1. PREZENTAREA FLUXURILOR DE NUMERAR

O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale, o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa “degaje” bani, sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afaceri. O societate comerciala poate sa fie rentabila, sa obtina profit, dar sa nu fie solvabila, din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar.
Utilizatorii informatiilor contabile nu se multumesc numai cu informatiile pe care le furnizeaza bilantul si contul de profit si pierdere, deoarece pentru ca pe de o parte intereseaza si evolutia pozitiei financiare fata de situatia de la inceputul anului iar, pe de alta parte, pentru ca utilizarea contabilitatii de angajamente genereaza dimensiunea performantelor intreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar furnizeaza informatii utile despre capacitatea intreprinderilor de a genera numerar si echivalente de numerar si utilizarea corespunzatoare a fluxurilor de numerar.
In Romania, conceptul de cash-flow se regaseste in legislatia financiara, in anexa II/3 la Normele pentru aplicarea O.G.R. 13/1995, aprobate prin H.G. 172/1995 unde este reprezentata structura tabloului fluxului de numerar (cash-flow), flux care se descompune astfel:
· disponibilul la inceputul perioadei;
· profit net (pierdere);
· rezerve si provizioane;
· cresteri de capital;
· imprumuturi pe termen mediu si lung;
· cresteri de active fixe;

· cresteri de active financiare;
· variatia capitalului de lucru;
· disponibil la sfarsitul perioadei.
Termenul de cash-flow, de origine anglo-saxona, este definit de catre analistii romani prin:
Ø flux de disponibilitati care degaja un surplus de capital fata de cel investit in afaceri;
Ø flux de incasari al unei investitii;
Ø excedent de trezorerie;
Ø flux monetar net,
Ø metoda de actualizare a veniturilor viitoare;
Ø flux de disponibilitati nete;
Ø surplus de numerar;
Ø flux de lichiditati;
Ø flux de trezorerie.
In opinia analistilor straini, prin cash-flow se intelege:
® diferenta dintre incasari si plati;
® venitul net impreuna cu amortizarea;
® proces investitional generator de fonduri suplimentare;
® momente ale evaluarii contabile;
® problema centrala a supravietuirii unei companii;
® stare financiara care opune sursele cu utilizarile banilor;
® ciclu continuu de transformare a banilor;
® flux de bani lichizi.
Din aceste doua mari grupe de opinii se desprind urmatoarele concluzii: q in primul rand cash-flow-ul este un proces investitional continuu
intr-o afacere, care are ca tinta obtinerea unui surplus monetar; q in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor; q in al treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un intreprinzator dintr-o afacere.

In abordarea fluxurilor de trezorerie trebuie analizate urmatoarele aspecte: a) Circuitul fondurilor banesti:
Fluxul de lichiditati se regaseste sub forma unui circuit permanent de transformare a banilor. Astfel, orice afacere incepe cu o suma de bani. Achizitiile de bunuri si servicii impreuna cu procesul productiv propriuzis transforma disponibilitatite banesti in stocuri.
La randul ei, fiecare vanzare transforma stocurile in creante, care , prin incasare devin numerar. Daca acest sistem functioneaza normal, procesul se repeta continuu. Resursele financiare ale unei firme pot fi amplificate atat prin aport de capital si imprumuturi externe cat si prin autofinantare. b) Sursele si destinatiile fondurilor banesti:
Activitatea unei firme se structureaza pe ele trei componente ale sale: de exploatare, de investitii si financiara.
Fluxurile de trezorerie sunt componente ale circuitului fondurilor, evidentiind de pe o parte sursele de constituire ale fondurilor banesti si anume: capitalul social, creditele bancare, dobanzile bancare la depozitele constituite, incasarile din vanzari de produse finite, active fixe, actiuni si obligatiuni, dividendele primite de la terti, iar pe de alta parte destinatia fondurilor pentru finantarea cheltuielilor productive, de investitii productive si investitii financiare, rambursarea creditelor, achitarea dobanzilor, impozitelor si taxelor si a dividendelor catre terti.
Constructia fluxurilor de trezorerie se face prin reconstituirea miscarilor monetare ale perioadei pe baza bilantului contabil, a contului de profit si pierdere si a anexelor la bilant. Analiza fluxurilor de trezorerie include analiza rezultatelor, a utilizarii resurselor si a variatiei trezoreriei. Se obtin astfel informatii privind solvabilitatea intreprinderii ca legatura periodica intre incasari si plati.

In ultimii 10 ani s-a simtit nevoia includerii in situatiile financiare a unui document care sa prezinte gradul in care diferitele activitati ale intreprinderii degaja fluxuri de numerar, respectiv excedente sau deficite de numerar.
Situatia fluxurilor de numerar, a aparut prima data in cadrul pietelor internationale de capital (burse de valori) ca un document obligatoriu de raportare, si pe urma a fost preluata de catre Standardele Internationale de