e7x8xn
Decurge din principiul general enuntat in dreptul civil, potrivit caruia o p.j. se constituie intr-unul din modurile reglementate de lege. Legea reglementeaza in functie de categoria de p.j. modul de infiintare, de constituire a acestora. Societatea comerciala fiind o categorie de p.j., trebuie sa existe prin lege reglementat in mod propriu specific de infiintare a acestora. Reglementarea constituirii S.C. in mod imperativ in lege exprima nu numai un principiu juridic, ci si o cerinta de ordin practic. S.C. fiind o p.j. isi asuma propriile sale obligatii prin diferite contracte pentru care trebuie sa raspunda. De aceea se impune un control al unor autoritati publice pentru individualizarea acestui subiect de drept pentru verificarea indeplinirii conditiilor cerute de lege.
Constituirea S.C. cuprinde 2 mari probleme:
1.actele constitutive
2.fazele si operatiunile de constituire a S.C.
1.Actele constitutive difera in functie de forma de societate. Aceste diferente se explica prin particularitatile celor 5 forme de S.C. Articolul 5 din legea societatilor comerciale prevede ca S.C. in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contractul de societate. Societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contractul de societate si statut.
Observam ca la societatile de persoane (societati in nume colectiv si societati in comandita simpla) se cere un singur act constitutiv -; contractul de societate. Explicatia este urmatoarea: la aceste forme pentru ca asociatii se implica in functionarea societatilor este suficient un contract fara sa se mai adopte si un statut care ar arata cum sa functioneze societatea. Se considera ca societatea de persoane functionand in temeiul increderii deosebite intre asociati nu este necesara prestabilirea unor reguli de functionare a societatii. Pentru societati de capitaluri precum si pentru S.R.L., pe langa contractul de societate trebuie sa se adopte si un statut prin care se formuleaza niste reguli privind functionarea acestor societati. La societatile de capital sunt foarte multi actionari ce nu se implica in activitatea societatii. Astfel, statutul reprezinta posibilitatea actionarilor de a formula cateva reguli privind administratorul, cenzorul sau alte aspecte privind functionarea in timp a societatii. In lege nu se face o diferentiere neta intre cuprinsul contractului ce trebuie sa se scrie in statut. Sunt diferentieri de fond.

Contractul de societate -; orice contract exprima un acord de vointa al participantilor, stabilindu-se drepturi si obligatii dintre asociati. Fiecare asociat este parte in acest contract de societate.
Contractul de societate prevede ca asociatii isi manifesta vointa pentru constituirea societatii in una din cele 5 forme enuntate si reglementate de lege, obligandu-se sa coopereze in activitatea acestei societati. In contractul de societate, prezinta importanta deosebita obligatia de aport a fiecarui asociat la capitalul social. Aceasta calitate presupune imperativ ca fiecare sa aibe un aport patrimonial valoric in bunuri sau numerar la capitalul social al societatii.
Statutul cuprinde reguli de functionare a societatii comerciale. Utilitatea statutului deriva din imprejurarea ca in mod practic actionarii se intalnesc in adunarea generala o data pe an. Legea prevede imperativ ca trebuie sa se convoace o adunare generala pentru dezbaterea si aprobarea bilantului pe exercitiul financiar corespunzator. Obligativitatea adoptarii bilantului decurge si din reglementarile privind contabilitatea p.j.
2.Fazele si operatiunile constituirii S.C.
Aceste faze sunt reglementate in legea 31/90. Fazele sunt dominate de principiul continuitatii, al succesiunii in intelesul ca legea impune obligatia ca dupa terminarea unei faze sa se treaca intr-un anumit termen la cealalta faza. Astfel se evita taraganarea constituirii societatii. Fiecare faza are o anumita operatiune semnificativa in raport cu care se desfasoara alte operatiuni. Se intocmesc alte acte.
Prima faza de constituire este faza consensuala. In aceasta faza asociatii prin vointa lor unanima, prin exteriorizarea acestei vointe stabilesc intregul continut al actelor constitutive. In aceasta faza se aplica principiul unanimitatii. Vointa fiecaruia are aceiasi valoare. Deciziile adunarii generale functioneaza pe principiul majoritatii care nu este numerica, ci majoritatea pe criteriul cotei de participare la capitalul social. In AGA se voteaza pe principiul o actiune (parte sociala) = un vot.
Daca s-ar pune problema modificarii actelor constitutive sau a inlocuirii lor in timpul functionarii societatii, nu se actioneaza pe principiul unanimitatii, ci al majoritatii, in functie decota de participare la capitalul social.
Consimtamantul asociatilor -; se stabilesc toate clauzele contractului de societate si ale statutului. Asociatii au si posibilitatea optiunii cu privire la formularea denumirii actelor constitutive. Asociatii pot opta pentru adoptarea distincta a unui contract de societate si a unui statut sau pot intitula aceste acte sub o singura formulare -; act constitutiv. Unificarea acestor forme intre contractul de societate si statut nu diminueaza necesitatea includerii in acest act constitutiv a unor prevederi de natura statutului, adica referitoare la functionarea societatii.
Legea prevede ca administratorii au obligatia sa convoace adunarea generala daca se constata pierderea unei doimi (1/2) din capitalul social. Legea da posibilitatea convocarii adunarii generale la o pierdere mai mica1/3, 1/10, insa aceasta fractiune trebuie aratata expres in actul constitutiv. Daca actul constitutiv nu prevede elemente specifice, societatea poate ajunge la faliment.
Faza consensuala se intituleaza astfel in raport cu elementul esential (consimtamantul participantilor). Din punct de vedere formal, contractul de societate sau statutul trebuie sa fie intocmite in forma autentica la un notar public. Pentru aceste acte forma autentica se cere in vederea valabilitatii lor. Daca nu este indeplinita cerinta formei autentice impusa pentru valabilitate, constituirea societatii este sanctionata prin nulitate absoluta.
Actele constitutive sunt acte formale sau solemne in intelesul ca vointa partilor in consideratia valabilitatii trebuie sa se exteriorizeze intr-o anumita forma - inscrisul autentic intocmit si semnat de parti la un notar public. Data autentificarii actelor constitutive are semnificatie, in sensul ca de la acea data S.C. dobandeste capacitatea de folosinta restransa. Persoanele juridice au capacitatea de folosinta de la data inmatricularii, prin exceptie S.C. dobandesc de la data autentificarii actelor constitutive capacitatea de folosinta restransa. Aceasta capacitate este restransa intrucat reprezentantii societatii pot incheia acte juridice, contracte numai daca acestea sunt necesare pentru continuarea si desavarsirea procedurilor de constituire a S.C. Reprezentantii societatii nu pot sa-si asume orice fel de obligatii, ci numai obligatii legate de constituirea societatii (ex: obligatia de a se trece la faza urmatoare de autorizare depunand cererea de autorizare la Registrul Comertului). Autorizarea, inmatricularea, alte operatiuni legate de constituiere presupun cheltuieli. In temeiul acestei capacitati de folosinta restransa reprezentantii societatii pot indeplini aceste acte.
Reprezentantii societatii desi s-ar fi autentificat actul constitutiv, nu pot sa asume in numele si pentru societate alte obligatii. Nu pot contracta credite. In vederea continuitatii, trecerea la faza de autorizare, legea prevede ca in 15 zile de la autentificare reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la Registrul Comertului cererea de autorizare. Autorizarea este data de un judecator de la Tribunalul Judetean delegat sa functioneze la Registrul Comertului de la Camera de Comert.
In temeiul principiului continuitatii, legea impune trecerea de la o faza la cealalta pana se ajunge la constituirea deplina, valabila a S.C.
Cei care actioneaza in numele societatii sunt administratorii daca au fost desemnati prin actul constitutiv dau alte persoane anumite nominalizate prin acest act.
Obligatia de a cere autorizarea societatii are si anumit continut. Legea prevede ca solicitarea inmatricularii sa fie insotita de anumite acte prin care sa se clarifice situatia juridica a societatii in cauza. In vedera autorizarii trebuie sa se constate indeplinirea elementelor prevazute de lege pentru orice S.C. Cererea va fi insotita de:
-Actul constitutiv incheiat in forma autentica. In acest act se arata denumirea societatii, obiectul de avtivitate, sediul, forma de societate si alte elemente care arata indeplinirea conditiei de fond ca structura societatii sa dobandeasca situatia de p.j.
-Dovada efectuarii varsamintelor corespunzatoare capitalului social, care au fost constituite intr-un cont la o societate bancara sau o unitate CEC.
-Se vor anexa actele privind proprietatea asupra aporturilor in natura (bunuri imobile, terenuri, cladiri) situatia juridica a acestor bunuri trebuie sa se clarifice daca s-a constituit vreo ipoteca, o garantie reala asupra acestor bunuri.
Aceste elemente tin de indeplinirea altei conditii -; orice p.j. trebuie sa aiba un patrimoniu in momentul constituirii. Prin patrimoniu intelegem un ansamblu de bunuri mobile si imobile, sume de bani ce trebuie sa existe la momentul constituirii.
O p.j. nu se poate constitui in temeiul unui patrimoniu virtual -; asociatii vor efectua varsaminte, vor transmite, etc. Aceste obligatii viitoare ale asociatilor pot fi serioase dar nu pot constitui un patrimoniu in intelesul unor valori economice existente in fapt la momentul constituirii.
Se mai anexeaza situatia operatiilor incheiate de reprezentantii societatii dupa autentificarea actelor de constituire si anexarea actelor pentru dovedirea existentei patrimoniului la constituire. Aceasta enumerare de anexe la cererea de autorizare nu are caracter limitativ. Judecatorul poate cere si alte acte pentru clarificarea situatiei reale a S.C. O importanta deosebita are dovada sediului, o adresa unde conducerea S.C. va functiona. Cerinta sediului este inclusa in primul element al p.j. -; organizare de sine statatoare.
Se considera ca o S.C. trebuie sa fie titulara sediului, adica sa aiba un titlu juridic asupra spatiului ce va constitui sediul de functionare. Trebuie sa prezinte un act de proprietate, dovedind astfel, sau un contract de locatiune prin care se dovedeste inchirierea unui spatiu, apartament.
Primind toate actele necesare, judecatorul delegat efectueaza urmatoarele operatii:
-Efectueaza controlul legalitatii acestor acte, fiecare din clauze sunt conforme cu normele imperative. Acest control mai presupune ca aceste clauze derogatorii cuprinse indeosebi in statut sa fie permise de lege. Cu privire la clauzele potrivnice normelor imperative, judecatorul delegat are obligatia sa solicite partilor sa modifice clauzele. De aici rezulta includerea unor clauze potrivnice normelor imperative care nu justifica respingerea cererii de autorizare a constituirii societatii. Respingerea cererii este subsidiara modificarii actului constitutiv de catre asociati. Actul constitutiv este supus principiului nulitatii partiale. Sub aspectul inlaturarii unor efecte nulitatea poate fi totala sau partiala (doar a celor ce contravin).
La constituirea societatii se aplica principiul nulitatii partiale. Se va solicita partilor sa inlocuieasca clauzele cu clauze corespunzatoare normelor imperative, dandu-se un termen. Daca asociatii nu se inteleg sa le inlocuiasca, judecatorul delegat este indreptatit sa respinga cererea de inmatriculare a S.C.
-Situatia patrimoniala a S.C. -; Aportul in natura la capitalul social in actul constitutiv se prevede ca un asociat a constituit aport o cladire 2 mld. lei, altul o instalatie 300 mil. lei. Se verifica adevarul privind valoarea acestora. Judecatorul delegat poate dispune desemnarea de experti care sa intocmeasca un raport documentat asupra bunurilor constituite ca aport si asupra obligatiilor incheiate in numele si pe seama S.C.
O S.C. se poate constitui doar cu aport in numerar. Legea prevede ca este obligatoriu aportul in bani, aportul in natura nu este obligatoriu, ci este admisibil. Expertii nu se rezuma la confirmarea, avizarea valorii bunurilor constituite ca aport in natura sau a operatiilor efectuate pentru societate. Legea prevede intocmirea unui raport in care se arata pe ce argumente s-ar accepta valoarea din actul constitutiv, a cheltuielilor efectuate de societate. Descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun se regaseste in raport. Demonstratia argumentata este cuprinsa in aport.
Judecatorul delegat are obligatia sa solicite direct de la autoritatile competente avizele necesare pentru constituirea societatii. Judecatorul delegat, autoritate publica, solicita avizele si autorizatii necesare autorizarii. In termen de 5 zile de la indeplinirea conditiilor legale, judecatorul delegat prin incheierea pronuntata va autoriza functionarea societatii si vadispune autorizarea ei in Registrul Comertului.
-Faza de inmatriulare a S.C. -; Toate operatiile sunt interne. Se face din initiativa judecatorului delegat care in 24 de ore de la data la care incheierea de autorizare ramane definitiva, irevocabila, trebuie sa anunte Registrul Comertului, care e public.
Aceasta faza se anexeaza pe trecerea in Registrul Comertului de la Camera de Comert si Industrie a elementelor S.C., actul constitutiv, autorizatia, situatia patrimoniului, etc. aceasta operatiune este semnificativa, dar nu este exclusiva. In vederea inmatricularii se mai cere publicarea in monitorul oficial a incheierii de constituire precum si a actului constitutiv.
Legea cere imperativ publicarea sentintei incat si alte persoane sa ia cunostinta de ea; publicarea partiala sau integrala a S.C. In acelasi timp S.C. trebuie sa fie inscrisa prin comunicarea judecatorului delegat si la Administratia Financiara in raza careia societatea isi are sediul. Cele 2 operatii au semnificatii diferite. Inmatricularea societatii la Registrul Comertului in raport cu dispozitiile generale are caracterconstitutiv, societatea dobandeste capacitatea de folosinta deplinade la data inmatricularii la Registrul Comertului. Reprezentantii societatii vor putea incheia orice acte juridice depasind capacitatea de folosinta restransa in temeiul careia se afla.
Inregistrarea la Administratia financiara are semnificatia unei evidente bugetare, intrucat S.C. sunt o categorie deosebita de contribuabili avand obligatia de plata a impozitelor si taxelor corespunzatoare obligatiilor financiare.
In raport cu Administratia financiara, S.C. trebuie sa depuna actele cerute de legea fiscala (bilantul contabil, darea de seama).
Totusi aceasta faza presupune si alte operatii: publicarea in monitorul oficial a sentintei de autorizare cel putin si inregistrarea la Administratia Financiara. Pe langa aceste reglementari generale, pentru orice S.C. sunt si reglementari speciale -; constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica.
Analiza acestei proceduri specifice societatilor de capitaluri, evidentiaza trasaturile acestor forme in raport cu procedura de constituire. Societatile pe actiuni au ca principal mobil concentrarea unor mari sume la capitalul social. Aceste sume s-ar putea mobiliza de la public. De aceea legea reglementeaza procedura aparte numai pentru S.C. de constituire prin subscriptie publica. Practic procedura consta intr-o oferta de actiuni pe care initiatorii societatii ce se cheama fondatori o adreseaza publicului.
Procedura subscriptiei publice este dominata de 2 principii:
-principiul ocrotirii economiilor populatiei
-principiul continuitatii -; pentru a se trece de la o faza la alta, legea stabileste obligatii si termene de indeplinire a anumitor operatiuni. Aceste operatiuni trebuiesc raportate la cele 2 principii.
In ordinea reglementarilor, constituirea S.C. este initiata de un grup de p.f. sau p.j. denumite fondatori. Prima cerinta privind fondatorii este aceea ca nu orice persoana poate fi fondator. Cei ce nu au capacitate de exercitiu deplina nu pot fi fondatori. A doua conditie este aceea ca aceste p.f. sa nu fi fost condamnate pentru vreo infractiune dintre acelea enumerate limitativ in art. 6 din aceasta lege. Daca fondatorii nu pot fi persoane condamnate (pentru administratori exista posibilitate de remediere), pentru infractiuni mentionate limitativ este un minim de siguranta.
Fondatorii avand capacitate de exercitiu deplina initiaza constituirea societatii. Initierea constituirii societatii - se initiaza printr-un prospect de emisiune care in substanta sa reprezinta o oferta de actiune. Fondatorii in numele si pentru societate in proces de constituire ofera publicului nelimitat actiuni ale acelei societati. Este o oferta de a contracta actiuni. Prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda 2 categorii de elemente:
-elemente privind individualizarea societatii -; forma de constituire a societatii, denumirea, obiectul de actiune, sediul societatii, etc.
-elemente care se refera la aspecte ale constituirii societatii prin subscriptie publica: identitatea fondatorilor, capitalul societatii cu care se intentioneaza sa se constituie societatea, data inchiderii subscrierii (termenul pana la care se semneaza acceptarea acestei oferte, precum si pana cand trebuie sa se efectueze varsamintele corespunzatoare cu specificarea unitatii CEC sau a societatii bancare unde se vor efectua aceste varsaminte.
Varsamintele nu se predau fondatorilor. Fondatorii, potrivit legii nu ajung sa manuiasca sumele in numerar pe care le varsa acceptantii in contul actiunilor viitoare. In mod obligatoriu, prin lege trebuie sa fie desemnata o unitate CEC sau o societate bancara unde se vor depune aceste sume (in ideea ocrotirii depunerilor populatiei -; se interzice efectuarea varsamintelor catre fondatori sau unei unitati de casierie subordonata lor). Adunarea constitutiva desemneaza alte persoane care vor gestiona aceste sume -; administratorii.
Acest prospect semnat de fondatori este intocmit in forma autentica la un notar public. Exista posibilitatea individualizarii fondatorilor. Prospectul de emisiune autentificat de un notar public este depus la registrul comertului pentru a fi autorizat de judecatorul delegat. Cu aceasta ocazie, judecatorul delegat verifica daca acest prospect de emisiune indeplineste conditiile cerute de lege, nu contrazice normele imperative, constatand legalitatea prospectului, autorizeaza publicarea prospectului de emisiune.
In acest context, publicarea reprezinta raspandirea prospectului de emisiune. Fondatorii nu pot adresa publicului decat o oferta de actiuni care indeplineste toate conditiile cerute de lege. Judecatorul delegat avizeaza exemplare din prospectul de emisiune pe care accetantii vor semna pentru a dobandi actiuni. Practic, exemplarele din prospectul de emisiune sunt numerotate si se poate avea evidenta subscrierilor efectuate. Prospectul de emisiune constituie o oferta de actiuni. Un raspuns la oferta se numeste acceptare. Acceptarea acestei oferte de actiuni se realizeaza numai in conditiile prevazute de leg.
Subscrierile de actiuni se vor face pe unu sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune vizate de judecatorul delegat, altfel acceptarea nu are valoare.
Acceptarea trebuie sa cuprinda: datele de individualizare a semnatarului, precum si in cifre si litere numarul de actiune pe care semnatarul intelege sa le dobandeasca.
Semnarea acceptarii trebuie sa fie pura si simpla in intelesul ca orice persoana are numai 2 posibilitati: sa nu semneze (principiul libertatii contractuale) sau sa semneze. Nu exista posibilitatea de a semna in mod conditionat. Prin semnarea prospectului de emisiune rezulta si obligatii pentru semnatarul acestuia. Astfel pana la data inchiderii subscrierii semnatarul prospectului are obligatia sa depuna cel putin 50% din valoarea actiunilor in numerar, de regula la unitatea bancara sau CEC mentionata in prospect.
In prospectul de emisiune se poate prevedea ca se va depune o cota mai mare de 50% din valoarea actiunilor semnate sau chiar achitarea integrala a valorii actiunilor. De aceea, aceasta cerinta, ca fiecare acceptor sa efectueze varsaminte in numerar la 50% din actiunile subscrise reprezinta o limita minima stabilita de lege.
Daca fondatorii considera ca practic societatea va avea nevoie de un capital mare de la inceput trebuie sa mentioneze procentul ce trebuie depus de actionari. Daca 50% este limita minima inseamna ca este admis sa se stabileasca un procent mai mare. Nu ar fi admis ca prin prospectul de emisiune sa se stabileasca un procent mai mic (este ilegal). Daca printre ……..
Aport in natura la capitalul social semnatarii au obligatia transmiterii integrale a aportului in natura catre societate.
Aportul in numerar -; legea prevede ca celelalte varsaminte (peste procentul prevazut) se vor efectua in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii. Si aceste termen reprezinta o perioada de timp maxima. Prospectul de emisiune nu poate prevedea efectuarea varsamintelor ramase la un termen ce ar depasi 12 luni.
Prospectul de emisiune poate sa prevada un termen mai scurt. Este pe deplin admisibil ca prospectul de emisiune sa prevada plata integrala si in numerar la constituire (ideea de continuitate). Presupune ca se ajunge la data mentionata in prospect pentru incheierea subscrierii. Dupa aceasta data fondatorii au obligatia ca in termen de 15 zile de la incheierea subscrierii sa convoace adunarea constitutiva a subscriitorilor.
Fondatorii trebuie sa publice in monitorul oficial partea a IV-a si in 2 ziare cu larga raspandire pentru adunare. La o societate de acest fel este de presupus ca sunt multi actanti raspanditi in toata tara si atunci trebuie sa existe mai multe mijloace de instiintare. Aceste anunt trebuie sa apara cu 15 zile inainte de data adunarii care va avea loc cel mai tarziu in 2 luni de la data incheierii subscrierii (ideea de continuitate). Prin instiintarea publica in monitorul oficial si 2 ziare de larga raspandire se intruneste adunarea constitutiva.
Adunarea constitutiva va decide asupra infiintarii propriu-zise a societatii. O particularitate a votului in aceasta intrunire este aceea ca fiecare dintre acceptanti are dreptul la 1 vot indiferent de numarul de actiuni, de cota de participare la capitalul social. In timpul functionarii societatii, principiul votului este altul: se voteaza dupa regula o actiune = un vot. Explicatia este ca societatea propriu-zis nu este inca constituita, actiunile pe care se vor institui voturile vor fi emise si distribuite dupa ce se va constitui pe deplin societatea.
Aceasta adunare constitutiva are urmatoarele atributii:
-adopta actul constitutiv al societatii. Prospectul de emisiune cuprinzand elemente de caracterizare a societatii are si functia provizorie de act constitutiv pana la intrunirea acestei adunari.
-adunarea este pe deplin competenta sa adopte un act constitutiv propriu-zis prin care sa configureze alte elemente ale societatii. Numai daca adunarea preia total sau partial elemente din prospectul de emisiune, acestea vor continua sa caracterizeze societatea in procesul de constituire.
Legea precizeaza ca adunarea constitutiva desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii. Imputernicirea fondatorilorde a se ocupa de constituirea societatii inceteaza. In continuare procedura de constituire este continuata de persoanele desemnate de adunarea constitutiva. Adunarea constitutiva decide asupra capitalului social cu care se va infiinta societatea.
-in prospectul de emisiune se propune constituirea societatii cu un capital social de 10 mld. lei. Suma acestor subscrieri este greu de acceptat, exista 2 ipoteze: a.Subscrierile sa depaseasca suma mentionata in prospect. In acesta situatie adunarea constitutiva poate decide:
- Constituirea societatii cu intregul capital subscris.
- Sa se mentina numai capitalul mentionat in prospectul de emisiune. Aici apare necesitatea unui criteriu uniform de reducere pentru toti acceptantii a subscrierilor. Daca suma rezultata este mai mare decat cea anuntata se presupune ca soietatea a parut rentabila si acceptantii au interesul sa participe cu sume mai mari. Acest criteriu ar putea fi criteriul cronologic in functie de data subscrierii, de aceea pe exemplarul din prospectul de emisiune trebuie sa se treaca data subscrierii sau se reduc subscrierile cu acelasi procent pentru fiecare. Creiteriul de reducere se decide de catre adunarea constitutiva si trebuie sa fie aplicat egal. b.Suma subscrierilor este mai mica decat cea anuntata in prospect. In aceasta situatie adunarea generala decide fie constituirea societatii cu capital social subscris, fie sa se renunte la constituirea societatii considerandu-se ca suma ce s-a obtinut ar fi insuficienta pentru functionarea acelei societati. Daca se decide constituirea societatii cu un capital social sub cel anuntat, semnatarii nu mai au posibilitatea sa se retraga, practic s-ar putea ca unul din semnatarii actului constitutiv sa vrea sa se retraga considerand ca societatea nu va fi rentabila. Imposibilitatea de retragere se explica prin aceea caprospectul de emisiune este un act constitutiv provizoriu, semnatarii trebuie sa cunoasca ca societatea se va constituii propriu-zis cu capital social decis de adunarea constitutiva.
Adunarea constitutiva desemneaza experti care sa se pronunte asupra valorii aporturilor in natura si a operatiunilor incheiate de contractor in numele si pe seama societatii. La o S.A. aportul poate fi in natura (va figura in capitalul social). Legea prevede in mod imperativ obligatia adunarii constitutive de a desemna experti care sa se pronunte asupra valorii bunurilor constituite ca aport in natura. Acesti experti intocmesc un raport asupra valorii acestor bunuri.
Rolul expertilor nu se limiteaza numai la a confirma valoarea declarata de cei care au adus aportul. Adunarea constitutiva mai decide si asupra cotei de participare a fondatorilor la capitalul social. Legea prevede ca fondatorii pot avea o cota din beneficiul net al societatii de cel mult 6% pentru o perioada de cel mult 5 ani de la data constituirii societatii. Legea prevede 2 limite: valoric 6% si in timp cel mult 5 ani. Aceasta cota are rolul de a compensa contributia fondatorilor la constituirea societatii. Aceasta cota (6%) se calculeaza la capitalul social de la constituirea societatii. Daca intre timp se majoreaza capitalul social fondatorii nu beneficiaza de profitul adus de capitalul social.
Rationament: prin preocuparea, seriozitatea, priceperea fondatorilor s-a obtinut capitalul social de la constituirea societatii. Majorarea in timpul functionarii nu este rezultatul actiunii fondatorilor. Daca se reduce capitalul social, acesta nu afecteaza fondatorii.
Aceasta cota de 6% se acorda tuturor fondatorilor, adunarea generala putand insa acorda acest avantaj diferentiat fiecaruia dintre fondatori (fara a depasi ca suma 6%). Aceasta cota cauta sa compenseze un anumit risc. In situatia in care societatea nu s-a constituit, fondatorii sunt obligati sa restituie integral varsamintele depuse. Fondatorii vor suporta cheltuielile efectuate in legatura cu constituirea societatii (protectie a varsamintelor). Daca societatea nu se constituie, acceptantii au dreptul sa li se returneze varsamantul.