CUPRINS

INTRODUCERE 2

1 Cadru legal. Definitie. Emiterea cecului. Elemente esentiale . 3 b8k22kd
1.1. Cadru legal. 3
1.2. Definitie. 3
1.3. Emiterea cecului 3
1.4. Elemente esentiale 5

2 Tipuri de cecuri 7
2.1. Criteriul beneficiarului platii 7
2.2. Criteriul modului de incasare 8

3 Operatiuni in procesul utilizarii cecului 12
3.1. Avalizarea. 12
3.2. Girarea / andosarea 12
3.3. Plata 14
3.4. Protestul in caz de neplata. Prescriptia 15

4 Riscuri in utilizarea cecului. Pierderea, furtul, distrugerea, anularea cecurilor 17
4.1. Riscuri in utilizarea cecurilor 17
4.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor 19

APLICA|IE PRACTICI 19

CONCLUZII 20

BIBLIOGRAFIE 21

ANEXE
Anexa 1 Conventie de cont curent
Anexa 2 Cecul
Anexa 3 Cecul barat
Anexa 4 Cecul circular
Anexa 5 Cecul de calatorie

INTRODUCERE

Etimologie.
Denumirea “cec” (cheque, check) a aparut in Anglia medievala. Istoricii atribuie lui Thomas Greslam meritul de a fi introdus in 1557 primul cec bancar, care la sfarsitul secolului XVII functiona ca si cecul actual.
Etimologia cuvantului “cec” este controversata.
O prima ipoteza ar fi urmatoarea:
Regii Angliei obisnuiau sa-si plateasca furnizorii prin Tezaurul Public (Court of Exchequer), predandu-le inscrisuri denumite initial “bills of scaccario” si mai tarziu “bills of exchequer”. Termenul “exchequer” provine de la cuvertura cu patratele, ca o tabla de sah (chequered cloth) care acoperea masa pe care se efectuau calcule contabile.
Conform altei ipoteze, substantivul “cec” deriva din verbul “to check”, in sensul de a verifica.
Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramos cecul emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice. Isocrate (436-338) in Trapezitica recomanda utilizarea cecului de calatorie, oferind exemplul lui Stratocles, cetatean atenian care, pentru a evita riscul deplasarii numerarului cu ocazia voiajului sau la Pont, a platit o suma unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. Contra sumei platite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de calatorie. Ajungand cu bine la Pont si prezentand acel inscris lui Sapaios tatal, acest bancher i-a platit suma inscrisa pe cec.
De la cecul lui Stratocles si pana la “cecul imagine” informatizat s-a produs o evolutie care acopera doua milenii.

1. Cadru legal. Definitie. Emiterea cecului. Elementele esentiale.

1.1. Cadru legal.
In Romania, in materie de cec, sunt aplicabile:
• Legea nr.83/1994 de modificare a Legii nr.59/1934 asupra cecului; si urmatoarele norme emise de Banca Nationala a Romaniei:
• Normele cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri;
• Normele tehnice nr.9/1994 privind cecul modificate prin Circulara nr.33/1995;
• Regulamentul nr.10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie .
1.2. Definitie.
Cecul este un inscris prin care o persoana (tragator) da ordin unei banci (tras) sa plateasca in favoarea unui tert (beneficiar) o suma de bani de care tragatorul dispune.
1.3. Emiterea cecului.
In emiterea unui cec sunt implicate 3 parti:
• tragatorul sau emitentul este persoana care emite (scrie) cecul, dand ordinul de a se plati; poate fi cumparatorul, beneficiarul unei prestatii sau un debitor care prin emiterea cecului se achita de obligatia la plata;
• trasul este cel care efectueaza plata in baza dispozitiei primite de la tragator; este intotdeauna banca la care tragatorul are cont deschis; bancile elibereaza carnete de cecuri titularilor de cont in baza depozitelor constituite si alimentate din depuneri, virari de sume, credite acordate de banca;
• beneficiarul este persoana fizica sau juridica indicata de tragator in favoarea careia banca urmeaza a efectua plata (beneficiarul este cel care incaseaza cecul); acesta poate fi un tert (vanzatorul marfurilor, prestatorul de servicii sau un creditor al tragatorului) sau insusi tragatorul in cazul in care acesta are nevoie de numerar.
Premisele emiterii cecului.
Procurarea carnetelor de cecuri se efectueaza in mod centralizat de catre banca, care le distribuie catre toate unitatile teritoriale din subordine. Clientii cumpara aceste carnete de cecuri de la ghiseele unitatilor bancare unde isi au deschise conturile, plata facandu-se din contul de disponibilitati al solicitantului sau prin achitarea de numerar. Pentru aceasta ei trebuie sa completeze formularul “Comanda pentru cumparare cec” (2 exemplare) care trebuie sa cuprinda: denumirea bancii trase si adresa, numele (sau denumirea) tragatorului, adresa acestuia, simbolul contului clientului, codul bancii tragatorului.
Casierul care elibereaza carnetele de cecuri inscrie pe comanda clientului tipul de cec solicitat, cantitatea cumparata, seria si numarul, iar dupa verificarea identitatii persoanei care ridica cecurile se face pretiparirea filelor cec (completandu-se banca trasa, tragatorul: cod fiscal, denumire, adresa si contul).
Emiterea unui cec este o operatiune alcatuita din doua faze:
1). completarea (redactarea) cecului pe formular;
2). predarea cecului catre beneficiar.
Cecul se considera emis numai daca ambele faze au fost efectuate.
Creditorul care primeste cecul emis asupra trasului nu este inca platit iar emitentul tragator nu este inca eliberat de obligatia de plata a sumei datorate. Stingerea obligatiei de plata a debitorului tragator al cecului se produce numai in momentul realizarii conditiei, adica dupa incasarea efectiva a sumei de catre creditor.
Conform dispozitiilor art.3 din Legea nr.59/1934, emiterea cecului se bazeaza pe:
1). Conventia dintre tragator si societatea bancara (tras); inexistenta conventiei prealabile dintre tragator si banca are dtrpt consecinta calificarea emiterii cecului ca infractiune conform pct.1, alin.1, art.84 din legea nr.59/1934.
2). Acoperirea, reprezentand soldul creditor al contului bancar al tragatorului sau autorizatia de descoperire a contului acordata de banca.
Sursa acoperirii poate fi un depozit bancar la vedere constituit de tragator, o deschidere de credit acordat de banca inclusiv sub forma descoperirii de cont (overdraft).
Calitatile acoperirii sunt urmatoarele:
• este constituita anterior emiterii cecului;
• reprezinta o valoare cel putin egala cu aceea a cecului;
• este disponibila in sensul ca:
- este lichida si exigibila in raportul dintre banca debitoare si clientul creditor;
- nu exista nici un impediment juridic sau faptic pentru efectuarea platii din acest provizion de bani;
- tragatorului nu-i este permis sa blocheze contul (inafara de situatiile in care legea il autorizeaza expres).
Emiterea cecului fara sa existe acoperirea constituie infractiunea prevazuta de pct.2, alin.1, art.84 din Legea 59/1934.
Conditia disponibilitatii acoperirii nu este indeplinita daca tragatorul cecului urmeaza sa primeasca o suma pentru o cambie remisa spre incasare bancii trase, astfel incat la data emiterii cecului scadenta cambiei nu este indeplinita.
In situatia in care tragatorul cecului si banca trasa se afla in raport juridic de cont curent, acoperirea prealabila necesara nu poate sa rezulte din inscrierea in contul curent a unor cambii sau bilete la ordin neajunse la scadenta remise de tragator trasului. Daca dupa incasarea efectelor de comert tragatorul apare ca debitor al trasului, rezulta ca cecul a fost emis fara acoperire.
Materializarea cecului.
Formularele de cec sunt standardizate, inseriate si imprimate pe o hartie speciala, avand si o pista magnetica pentru prelucrarea informatizata. Normele tehnice ale Bancii Nationale a Romaniei prevad standardele suportului de hartie, precum si conditiile de securitate si prevenire a falsificarii si contrafacerii: a). serie si numar distincte pentru fiecare formular; b). elemente de desen (filigran incorporat si retea complexa de linii); c). text sau desen in culori fluorescente, dintre care cel putin doua culori care pot fi detectate cu ultraviolete; d). fibre invizibile cu reflexie albastra, verde si rosie; e). tratare chimica a hartiei si imprimarea cu cerneluri sensibile la apa si la agentii chimici; f). un element de securitate, ales de fiecare banca si cunoscut numai de aceasta; g). microtext; h). incorporarea unui desen care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb-negru sau color.
Machetele cecurilor sunt aprobate de Banca Nationala a Romaniei inainte de a fi tiparite formularele.
1.4. Elemente esentiale.
Pentru a fi considerat un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente esentiale:
1. Denumirea de cec inscrisa in textul titlului si exprimata in limba utilizata pentru redactarea titlului. Lipsa denumirii atrage nulitatea titlului.
2. Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinata, inscrisa pe cec. Suma de plata va fi scrisa in cifre si litere, specificandu-se si moneda in care se va face plata. In cazul in care intre suma inscrisa in cifre si cea scrisa in litere exista o diferenta, se plateste suma in litere; daca pe cec suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in cifre fie in litere, se achita suma cea mai mica.
Cecul nu este purtator de dobanda, deci orice mentiune inscrisa pe cec cu privire la dobanda, este considerata nescrisa.
3. Numele trasului, respectiv al bancii care trebuie sa efectueze plata. Aceasta mentiune este evidenta deoarece (asa cum am mentionat anterior la emiterea cecului) bancile comerciale atunci cand elibereaza carnete cec pentru clientii lor, isi pretiparesc in mod vizibil pe formularele cec, denumirea bancii si adresa.

Cecul poate fi:
• la ordinul tragatorului insusi, care se afla in pozitia de beneficiar al cecului;
• tras pentru contul unui tert.
Nu este permisa emiterea unei cec in care tragatorul si trasul sunt una si aceeasi persoana. Exceptie de la aceasta prevedere pot face:
• un cec tras de centrala unei banci pentru sucursalele, filialele sau agentiile sale sau intre una dintre acestea si centrala bancii (diferite stabilimente ale aceluiasi tragator dar cu personalitate juridica diferita.);
• cecul de calatorie;
• cecul circular.
Absenta mentiunilor prevazute la punctele 1 -; 3 atrage raspunderea penala conform art.84 pct.3 din Legea 59/1934.
4. Locul platii, respectiv banca, localitatea unde trebuie sa se faca plata: daca pe cec nu exista nici o mentiune privind locul platii, acesta se socoteste locul desemnat langa numele trasului. Absenta mentiunii privind locul platii nu atrage nulitatea cecului. Daca alaturi de numele trasului (bancii) sunt indicate mai multe localitati, cecul este platibil la primul loc indicat dupa numele trasului. Sunt unele banci mari care au sucursale, filiale, agentii etc. in diferite localitati din tara si strainatate. Acestea imprima pe cec langa denumirea bancii si localitatea unde este platibil acesta. In lipsa acestei instructiuni, cecul se considera platitibil la sediul central al bancii trase.
5. Locul si data emiterii cecului. Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii. Daca locul emiterii nu este aratat in mod special, se considera ca cecul a fost emis in localitatea indicata langa numele tragatorului. In ceea ce priveste data emiterii cecului, se va specifica ziua, luna si anul (data trebuie sa fie unica, certa si posibila) pentru a permite calcularea de catre banca (tras) a termenului de prezentare la plata a cecului, cecul fara data considerandu-se emis anterior termenului prezentarii la plata.
6. Semnatura autografa a tragatorului, deci a emitentului cecului. Bancile vor accepta la plata numai cecuri in care numele tragatorului (persoana fizica sau juridica) este redactat in clar. Lipsa stampilei emitentului nu va afecta valabilitatea cecului.
Pentru a putea trage cecuri orice tragator trebuie sa depuna la societatea bancara la care are disponibil specimenul semnaturii sale si ale mandatarilor (cu specificarea “in calitate de mandatar”) si reprezentantilor sai.
Semnatura pe cec trebuie sa fie explicata, adica sa cuprinda integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice. Semnatura cu numele prescurtat sau in initiale este valabila.
In afara mentiunilor obligatorii care trebuie sa existe in textul cecului, pe inscris pot fi consemnate si o serie de mentiuni facultative (clauze):
• clauza dobanzii, in cazul cecului inscrierea dobanzii se considera nescrisa deci nu conduce la nulitatea acestuia;
• clauza platii prin virament, tragatorul sau unul dintre beneficiarii succesivi ai cecului (ca urmare a girarii) pot mentiona clauza “platibil in cont” sau “numai prin virament” ori alta expresie echivalenta, aceasta insemnand ca cecul nu poate fi incasat in numerar, suma de plata virandu-se in contul bancar al beneficiarului;
• clauza netransmisibil scrisa pe cec fie de tragator la solicitarea beneficiarului, fie de catre un girant inseamna ca ceul este platibil numai acestui ultim posesor (beneficiar), el avand latitudinea de a-l gira unei banci comerciale pentru incasare (“gir pentru incasare”);
• clauza certificarii, prin mentiunea “cec certificat” inscrisa pe titlu: certificarea va fi ceruta bancii (tras) de catre tragator sau de unul din beneficiarii ulteriori;
• clauza “platiti dupa aviz” este inserata pe cec de catre tragator in urma unei intelegeri prealabile cu trasul ca va plati numai dupa avizul tragatorului. Aceasta clauza nu reprezinta o conditie pentru realizarea platii ci este o masura in plus de verificarea autenticitatii cecului in scopul prevenirii platilor pe baza unor cecuri false sau aflate in mana unor detinatori de rea credinta;
• clauza “fara cheltuieli” sau “fara protest” stipulata pe cec de tragator, avalist sau girant il scuteste pe beneficiarul titlului de dresarea protestului de neplata pentru exercitare actiunii de regres.

Consecintele adaugirii unor mentiuni neprevazute de lege si de formular sunt urmatoarele:
• scadenta se considera nescrisa, cecul fiind platibil la vedere;
• mentiunea de acceptare se considera nescrisa; de asemenea mentiunea unei dobanzi.

2. Tipuri de cecuri.

Cecurile pot fi clasificate dupa mai multe criterii, doua dintre ele find cele mai importante:
2.1. Criteriul beneficiarului platii.
Din punct de vedere al modului in care este indicat beneficiarul platii, cecul poate fi: a). cecul nominativ, atunci cand in text este precizat numele beneficiarului, acesta fiind singurul care poate incasa cecul. Precizarea caracterului nominativ se poate face: - prin suprimarea expresiilor “transmisibil”, “platiti primului beneficiar”;
- prin taierea din textul cecului a mentiunii “la ordin”;
- prin utilizarea formulei “platiti firmei...” sau platiti domnului...”.
Aceste cecuri nu circula prin gir, ele se pot transmite prin cesiune de creanta ordinara. b). cecul la ordin, atunci cand in text se mentioneaza numele beneficiarului insotit de clauza “la ordin”. Aceasta clauza da posibilitatea beneficiarului mentionat de a transmite cecul prin gir (sau andosare).
Caracterul la ordin se poate materializa in formula ”platiti la ordinul firmei...” sau “veti plati firmei...” sau “la ordinul sau”. c). ceul la purtator, atunci cand textul cecului cuprinde mentiunea “la purtator”, “platiti purtatorului” sau cand rubrica “platiti lui...” ramane necompletata. Acest cec se plateste oricarui detinator, de aici dezavantajul in cazul furtului sau pierderii. d). cecul in alb poate avea in momentul emiterii numai semnatura tragatorului si alteori si unele din mentiunile obligatorii. Mentiunile lipsa trebuie completate inaintea prezentarii cecului la plata, conform intelegerii prealabile dintre semnatarii cecului. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu primesc cecuri in alb necompletate.
2.2. Criteriul modului de incasare.
In functie de modul de inacasare, cecurile se clasifica in: a). cecul nebarat este cecul platibil in numerar sau in cont, fara nici o restrictie, dupa cum solicita beneficiarul. El se mai numeste si cec alb sau deschis. Pe un astfel de cec se poate lasa spatiul pentru suma necompletat, uneori indicandu-se doar limita sumei pana la care se poate plati. b). cecul barat este platit prin virarea sumei in contul curent bancar al beneficiarului, neputand fi platit in numerar. De fapt, cele doua linii paralele tiparite in partea de jos sau pe mijlocul formularului de cec sunt semnul distinctiv ca plata se face numai in cont, el se prezinta in vederea remiterii spre incasare numai la banca ce deserveste posesorul. In functie de modul in care este facuta bararea, cecurile sunt de mai multe feluri:
• cecul cu barare generala, la care intre cele doua linii paralele nu este scris nimic si care circula prin gir, fiind valabil numai in posesia ultimului detinator. Acest cec poate fi platit numai unei banci (sau unui client al acestei banci ) aflata in pozitie de tras;
• cecul cu barare speciala, care intre cele doua linii poarta scris numele bancii beneficiarului unde se va face plata, in mod excusiv. Daca banca nominalizata este chiar banca tras, atunci plata cecului se va face catre un client al ei. Se distinge:
- bararea speciala simpla cand intre cele doua bare este scris numele unei banci. Acest tip de cec nu este transmisibil deci, plata se va face de banca indicata intre bare numai in contul beneficiarului indicat pe cec;
- bararea speciala conditionata care este o varianta a bararii simple, respectiv intre cele doua bare se trece mentiune “negociabil”. Plata se face de banca in contul beneficiarului indicat pe cec, acest tip de cec neputand fi transmis prin gir.
Un cec nu poate fi barat special numai de doua ori si numai daca a doua barare s-a facut in vederea incasarii lui printr-o casa de compensatii de catre o societate bancara neafiliata la casa de compensatii. Societatea bancara desemnata prin prima barare va opera cea de-a doua barare in favoarea unei societati bancare, membra a casei de compensatii, care il va incasa.
Banii sunt virati dintr-un cont in altul, iar cecurile sunt transmise prin posta. Bararea se poate face atat de tragator, cel ce emite cecul, cat si de beneficiar, cel ce il incaseaza.
Avantajele cecului barat decurg din securitatea sporita pe care o ofera pentru banca, fiind platibil numai unei persoane determinate: o alta banca sau un client al bancii. Menirea lui esentiala este de a facilita platile prin moneda scripturala. Riscul pierderii sau furtului sunt diminuate.
O banca nu poate dobandi un cec barat decat de la un client al sau ori de la o alta banca. Ea nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decat cele mentionate mai sus.
Banca platitoare care nu respecta cu strictete normele legale privind cecul barat raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului (cf. ultimului aliniat al art.39 din Legea 59/1934).
Bararea poate fi facuta la emiterea ceului de catre tragator sau in cursul circulatiei acestuia; bararea generala poate fi transformata in barare speciala, bararea speciala neputandu-se transforma intr-o barare generala. c). cecul de virament are inscrisa clauza “platibil in cont” sau “numai pentru virament”; aceste clauze pot fi inserate pe fata cecului de tragatorul sau posesorul lui pentru a interzice plata acestuia in numerar; plata cecului se face numai scriptural creditandu-se contul beneficiarului, operatiunea echivaland practic cu plata cecului (banca efectuand numai operatiunea scriptica de virament). d). cecul certificat este un cec pe care banca tragatorului confirma, in prealabil existenta unui disponibil suficient pentru efectuarea platii.
Certificarea poate fi ceruta societatii bancare aflata in pozitie de tras de catre tragatorul emitent al unui cec obisnuit sau barat, ori de catre unul dintre posesorii ulteriori al acestuia, inainte de remiterea cecului catre beneficiar.
Certificarea se face prin scrierea mentiunii “vazut”, “bun” sau “certificat pentru suma de ...” de catre referentul de ghiseu care administreaza contul respectivului client.
Dupa indeplinirea acestei formalitati, tragatorul remite cecul beneficiarului. Cecul certificat prezinta garantia incasarii lui, deoarece banca care a certificat blocheaza aceasta suma in vederea platii ulterioare, la prezentarea cecului. Deci tragatorul nu mai poate retrage suma destinata platii unui cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. e). cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra unei alte banci si prezinta urmatoarele caracteristici:
- este platibil la vedere in termen de 30 de zile de la emitere in oricare din locurile indicate pe cec de tragator, care are de regula si calitatea de tras. Daca tragatorul si trasul nu sunt una si aceeasi banca, este obligatoriu ca intre ei sa existe intelegeri bilaterale;
- tragatorul va plati cecul in favoarea beneficiarului care este si clientul sau; plata cecului se va face din disponibilul constituit in prealabil de beneficiar.
Emiterea cecurilor circulare de catre societatile bancare este conditionata de existenta la ele a sumelor disponibile de la beneficiarii acestora precum si de autorizarea speciala din partea BNR pentru emiterea acestor titluri. Este obligatorie totodata, depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri garantate de stat sau lombardabile, calculata la cursul zilei, in valoare de 40% din totalul sumelor inscrise pe cecurile circulare emise zilnic. Cautiunea reprezinta o garantie pentru posesorii acestui tip de cec, iar restituirea ei de catre BNR se va face contra prezentarii de catre societatea bancara a cecurilor respective cu mentiunea “achitat”.
Cecul circular trebuie sa contina urmatoarele mentiuni obligatorii:
- denumirea de cec circular in cuprinsul textului;
- promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de bani;
- numele si prenumele primitorului, clientul societatii bancare emitente;
- data si locul emiterii;
- semnatura reprezentantului legal al societatii bancare emitente.
Cea mai evidenta deosebire dintre un cec simplu sau barat si un cec circular consta in formularea termenilor ordinului de plata: cecul simplu ca si cecul barat contin formula ”platiti in schimbul acestui cec” ceea ce reprezinta ordinul emitentului tragator adresat bancii trase. Cecul circular (la fel ca si cecul de calatorie) este formulat in numele emitentului, care este o societate bancara: “la vedere ne obligam sa platim, pentru valoarea primita anterior, in schimbul acestui cec circular ...”. Apare astfel exclusa ipoteza lipsei acoperirii cecului. e). cecul de calatorie este un tip special de cec, cu valori fixe (10, 20, 100 de unitati monetare) imprimate pe cec o data cu tiparirea lui. Aceste cecuri sunt emise de banci si vandute clientilor lor cu scopul de a inlocui banii lichizi utilizati in efectuarea cheltuielilor de calatorie. Pe fata cecului este tiparita vizibil mentiunea “cec de calatorie” exprimata in limba in care este redactat cecul.
Cecurile de calatorie pot fi impartite in doua grupe:
1. cecuri de calatorie propriu-zise
Au aspectul unei bancnote, ele putand fi cumparate de la ghisele bancilor, organizatiilor turistice etc., platindu-se o suma mai mare decat valoarea lor nominala, diferenta reprezentand-o comisionul.
Beneficiarul unui cec de calatorie este protejat impotriva furtului prin faptul ca atunci cand cumpara cecurile de la banca sau de la compania de turism, trebuie sa le semneze (in coltul din stanga sus), semnatura care este confruntata de lucratorul de la ghiseul bancii platitoare, atunci cand il achita, si posesorul cecului trebuie sa dea a doua semnatura (in stanga jos), deseori fiind solicitat si pasaportul pentru identificarea semnaturilor. Asadar tragatorul conditioneaza plata de identificarea celor 2 semnaturi puse pe cec de cumparator: prima in fata casierului in momentul procurarii cecului, iar a doua in momentul incasarii in numerar sau achitarii contravalorii unor bunuri si servicii. In acest mod cecul de calatorie poate fi folosit numai de titularul sau.
Criteriul de inregistrare al acestor cecuri il constituie inscrierea cecurilor astfel incat fiecare fila de cec sa fie identificata dupa seria si numarul inscrise pe aceasta si pe cotorul carnetului.
La unitatea bancara unde se prezinta un posesor al unui cec de calatorie spre a-l incasa, persoanele desemnate sa efectueze operatiuni cu cecuri de calatorie vor verifca: autenticitatea filei cec, existenta si identitatea semnaturilor, existenta semnaturii si stampila unitatii bancare care a eliberat fila cec. Incasarea se poate face numerar (se aplica stampila “ACHITAT” sau in cont.
Cecurile de calatorie sunt instrumente de plata care au o lichiditate comparabila cu numerarul, fiind insa o forma mai sigura si convenabila. In plus pot fi pastrate pe o perioada nelimitata de timp, neavand termen de valabilitate.
Persoanele fizice care calatoresc in strainatate pot utiliza cecurile de calatorie ca mijloc de plata pentru achizitionarea de bunuri si servicii in orice magazin, hotel sau restaurant. Ele pot fi preschimbate in moneda locala a tarii, la banci sau la case de schimb valutar.

Avantajul incontestabil al cecurilor de calatorie fata de numerar este ca, in cazul furtului sau pierderii, oriunde in lume, ele pot fi inlocuite in 24 de ore.
Clientul poate utiliza cecurile de calatorie in interes propriu sau le poate transmite, la ordin, beneficiarului dorit. Un alt avantaj al cecului de calatorie este ca utilizatorul acestuia beneficiaza de un curs de schimb mai bun decat cel pe care l-ar obtine schimband bani la casele de schimb in valuta tarii respective.
Nu este de neglijat nici procedura de utilizare (foarte simpla) a unui cec de calatorie (descrisa mai sus).
In Romania, bancile comerciale emit cecuri de calatorie sub sigla America Express sau Thomas Cook, exprimate in dolari americani, dolari camadieni, franci elvetieni, marci germane, yeni, franci francezi, guldeni olandezi si euro.
2. cecuri de calatorie cu carte de garantie (eurocecurile)
Sunt o categorie specifica a cecurilor de calatorie, cu un grad de securitate ridicat la care au aderat majoritatea tarilor europene.
Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma dar care nu au valoarea tiparita pe ele; sunt vandute de banci clientilor lor sub forma unor carnete de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza euroceurile, acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca indicata pe eurocec.
Eurocecurile au ca particularitate faptul ca la eliberarea carnetelor de cecuri, banca da clientului si o carte de garantie (asemanatoare unei carti de vizita) ce cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de alta parte constituie o protectie impotriva furturilor si falsificarilor.
Eurocecurile sunt achitate numai dupa prezentarea de catre beneficiar a cartii de garantie. Intre elementele insrise pe cartea de garantie si pe eurocec trebuie sa existe o identitate absoluta, verificata de lucratorul de la ghiseul bancii platitoare si confruntata cu pasaportul beneficiarului. Moneda si limita superioara a sumei ce pot fi completate pe eurocec variaza de la tara la tara, atat in functie de tara unde se afla banca trasa cat si de tara in care se efectueaza plata eurocecului.

3. Operatiuni in procesul utilizarii cecului.

Circulatia cecului din momentul emiterii lui si pana in momentul prezentarii la plata, poate presupune si efectuarea unor operatii suplimentare cum sunt:
3.1. Avalizarea.
Avalul este o garantie personala prin care o persoana denumita avalist, adica cel care da avalul, garanteaza obligatia uneia dintre persoanele obligate in cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumita avalizat, pentru toata suma sau pentru o parte din suma inscrisa pe cec; poate fi dat de catre un tert, altul decat trasul sau chiar de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul (art.26 din Legea 59/1934).
Avalul se da pe cec sau pe un adaos (alonja la cec).
El se exprima prin cuvintele “pentru aval” scrisa de avalist. si poate fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului (cf.art.27, alin.1 si 2 din Legea 59/1934), pe spatele cecului (caz in care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie sau pe un duplicat al cecului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat “pentru aval in favoarea lui x”. Daca se omite mentionarea persoanei in favoarea careia s-a dat avalul, ascesta se considera dat pentru tragator (cf.art.27, alin.3 din Legea 59/1934).
Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc ulterior girul sau.
O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri date fie de catre o terta persoana, fie de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul.
Avalistul este obligat in aceeasi masura ca si avalizatul. Daca acesta din urma nu isi executa obligatia asumata si avalistul este acela care plateste cecul, avalistul dobandeste toate drepturile rezultate din titlu impotriva celui avalizat, cat si a celor care sunt obligati fata de avalizat (cf.art.28, alin.3 din Legea 59/1934).
3.2. Giarea / andosarea.
Girul este principala modalitate de transmitere a cecului. Acest aeste actul prin care posesorul cecului -; numit girant -; transfera printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument, o data cu predarea acestuia unei alte persoane -; numita giratar -; toate drepturile ce decurg din cecul astfel redactat si completat in vederea achitarii unei terte obligatii.
Girul trebuie sa fie neconditionat (cf.art.16, alin.1 din Legea 59/1934) si pentru intreaga suma (cf.art.16, alin2 din Legea 59/1934); el nu poate fi grevat de vreo contraprestatie; orice conditie formulata prin gir si trecuta pe cec se considera ca nescrisa; girul partial este nul din punct de vedere legal.
Girul se scrie pe verso-ul cecului in spatiul afectat acestei mentiuni sau pe o alonja si trebuie semnat de girant (art.17, alin.1). Girul este valabil si fara indicarea numelui giratarului daca este semnat de girant (art.17, alin.2).
Girul cecului poate avea urmatoarele forme:
• girul in plin trebuie sa contina cel putin trei mentiuni:
- semnatura girantului;
- data girarii;
- numele girantului.
• girul in alb presupune numai semnatura girantului inscrisa pe verso-ul cecului;
Similar este girul la purtator care se exprima pein formula “platiti purtatorului”.
Posesorul unui cec girat in alb are posibilitatea (cf.art.18 din Legea 59/1934):
1. sa-l completeze cu numele sau ori al altei persoane;
2. sa gireze cecul din nou in alb unei alte persoane;
3. sa predea cecul unui tert fara sa-l gireze sau sa completeze girul in alb.
Girantul raspunde de plata, daca nu exista stipulatie contrara. El poate interzice un nou gir, daca doreste sa nu-si asume raspunderea de plata in raport cu persoanele carora cecul le-a fost girat ulterior (art.19).
Posesorul cecului isi legitimeaza dreptul prin sirul neintrerupt al girurilor, chiar daca ultimul gir a este in alb. Girurile sterse se considera nescrise (art.20).
Girul pus pe un cec la purtator il face pe girant raspunzator conform dispozitiilor privind regresul (art.21).
Girul facut dupa protest sau dupa expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni (art.25).
Girul nedatat este considerat, pana la proba contrara, anterior protestului sau termenului de prezentare.
Modalitatea de transmitere a cecului depinde de felul in care este stipulat. Cecul nominativ, cu sau fara clauza expresa “la ordin” este transmisibil prin gir si remitere. Cecul nominativ cu clauza “nu la ordin” sau alta expresie echivalenta inscrisa in text nu poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune de creanta ordinara.
Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor, prin care creditorul (cedant) transmite in mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul sau de creanta unei alte persoane (cesionar) care devine, astfel noul creditor care incaseaza de la debitor creanta cedata.
3.3. Plata.
Cecul este platibil numai la vedere sau la prezentare, orice mentiune contrara fiind considerata ca nescrisa (cf.art.29). Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plata intr-un anumit interval de la data emiterii, de regula foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plata difera de la tara la tara si de locul platii.
Cecul emis si platibil in Romania trebuie prezentat la plata, cf.art.30, alin.1 din Legea 59/1934, in 8 zile (daca este platibil chiar in localitatea unde a fost emis), iar in alte cazuri in termen de 15 zile (platibil in alta localitatea decat in cea in care a fost emis). In calculul termenului nu se cuprinde ziua emiterii. Daca tertmenul se implineste intr-o zi nelucratoare, el va expira in prima zi lucratoare.
Prezentarea cecului la o casa de compensatii prin intermediul bancii comerciale la care beneficiarul isi are deschis contul, este echivalenta cu o prezentare la plata.
Prezentarea spre incasare se poate face: a). direct la unitatea bancara trasa pentru incasare:
1. in numerar:
- se prezinta cecul referentului de ghiseu;
- se verifica cecul; se semneaza si se stampileaza cecul pe fata; se inregistreaza in jurnalul de casa; se remite la casierie pentru plata;
- clientul semneaza pe spatele cecului de primire.
2. in cont:
- se introduce cecul in banca de catre posesor insotit de borderoul de incasare in 3 exemplare, din care: exp.1 se retine la banca trasa; exp.2 se remite la banca beneficiarului exp.3 se restitui beneficiarului dupa semnare si stampilare. b). la unitatea bancara care deserveste posesorul, caz in care poate fi incasat numai in cont:
- posesorul introduce filele cec la banca sa insotite de un borderou de incasare a cecurilor;
- referentul de ghiseu verifica tragatorul in baza de date a Centralei Incidentelor de Plati (daca nu figureaza in interdictie bancara); verifica autenticitatea cecului; confrunta semnaturile si amprenta stampilelor; verifica fisierul CIP referitor la pierderea, furtul, distrugerea filelor de cec, apoi verifica existenta in contul de depozit a sumelor necesare pentru plata; verifica daca prezentarea la plata s-a facut in termenele legale: daca termenul a expirat tragatorul poate revoca ordinul de plata iar beneficiarul pierde actiunea cambiala contra tragatorului, iar daca tragatorul nu revoca ordinul de plata dat prin cec, nici expres nici tacit prin retragerea sumei de bani, plata cecului facuta dupa expirarea termenului de prezentare este valabila;
Plata cecului se face integral; daca din anumite motive plata este efectuata partial, beneficiarul nu poate refuza, ci va face o mentiune pe cec aratand cat a primit, eliberand totodata o chitanta pentru suma (partiala) platita. Pentru suma neprimita urmeaza a se dresa actul de protest.
Refuzul cecurilor la plata.
Un cec care nu indeplineste conditiile sau elementele obligatorii, va fi restituit beneficiarului de catre banca la care a fost depus (fara a intra in circuit bancar).
Cecurile remise la incasare de banca trasa vor fi returnate bancii beneficiarului cu scrisoare de restituire dupa ce banca trasa a declarat incidentul la Centrala Incidentelor de Plati. Este foarte important ca cecurile refuzate in termen sa ajunga foarte repede la beneficiar pentru ca acesta sa nu piarda dreptul de protest.
Un cec prezentat la banca trasa de catre beneficiar in vederea incasarii se refuza de referentul de ghiseu (cu semnatura sefului compartimentului conturi si viramente pe fata cecului) si se restituie beneficiarului cu exemplarul nr.2 al borderoului. Refuzul constituie un incident de plata si se inscrie obligatoriu in Centrala Incidentelore de Plati in ziua producerii acestuia (ziua producerii incidentului). In cadrul compartimentului conturi si viramente se va tine evidenta cecurilor refuzate la plata intr-un registru care contine:nr.curent, tragatorul si contul acestuia, beneficiarul si banc aacestuia, seria si numarul cecului, suma si motivul refuzului.
3.4. Protestul in caz de neplata. Prescriptia.
Beneficiarul cecului care nu a fost platit integral sau poate sa exercite dreptul de regres, de recurs impotriva trasului, tragatorului, girantilor si avalistilor (art.47 din Legea 59/1934), daca cecul a fost prezentat la plata in termen util si nu a fost platit.
Refuzul total sau partial de plata este constatat
• fie printr-un act de protest dresat de executorul judecatoresc (art.58);
• fie printr-o declaratie semnata si datata pe cec de catre tras (banca) din care sa rezulte data prezentarii si motivul neachitarii (art.43);

• fie printr-o confirmare a unei case de compensatii prin care sa se constate ca cecul a fost prezentat la plata, dar ca nu a fost achitat si motivul neachitarii lui.
Societatea bancara asupra careia s-a tras cecul, neparticipand la formarea contractului fundamental dintre tragator si beneficiar, nu-si asuma pana la acceptare nici o obligatie fata de beneficiar si de aceea nu poate fi silita, la cererea beneficiarului, pe cale de actiune in justitie, sa plateasca cecul pe care l-a refuzat.
Constituirea de catre tragator a unui provizion de bani cu scopul de a fi platiti din soldul creditor al contului beneficiarii cecurilor emise de el, genereaza in sarcina bancii o obligatie, dar numai fata de tragatorul cu care a contractat nu si fata de beneficiari, cu care nu are nici un raport juridic si care, deci, nu pot chema in judecata banca pentru a fi platiti din respectivul provizion de bani..
Banca trasa poate refuza plata unui ce de exemplu din urmatoarele motive:
• cecul nu are acoperire;
• cecul este postdatat (plata se poat eface numai dupa trecerea datei indicate pe cec);
• exista prezumtia la banca trasa ca cel care prezinta cecul a intrat in posesia lui pe cale frauduloasa (de ex: l-a furat si a falsificat semnaturile);
• cecul prezinta vicii de forma;
• cecul a fost revocat in scris de tragator (numai intre data emiterii cecului si momentul prezentarii la plata).
Atat protestul cat si declaratiile mentionate anterior trebuie intocmite inaintea expirarii termenului de prezentre, iar daca prezentarea are loc in ultima zi a termenului de plata, protestul sau constatarea echivalenta (prin declaratie) pot sa fie efectuate in urmatoarea zi lucratoare.
Posesorul cecului care nu l-a prezentat trasului la plata in termenul legal sau nu constata refuzul de plata al trasului printr-un protest, nu mai poate uza de actiunea cambiala contra emitentului pentru a pretinde plata sumei prevazute in cec.
Prin actul de protest, beneficiarul (posesorul cecului) poate cere persoanelor implicate in titlu:
• suma neplatita;
• dobanda legala calculata cu incepere de la data prezentarii cecului la plata;
• cheltuielile cauzate de actiunea de protest.
In cazul inaintarii actiunii de protest, executorul judecatoresc constata public refuzul la plata contra persoanei indicate a platii si incheie actul de protest care contine: data protestului; numele celui care a cerut protestul; locul protestului si somatia de plata.
Inregistrarea protestelor se face:
1. la judecatorii -; Registrul special;
2. la Camera de Comert si Industrie -; Tabel cu protestele de neplata;
3. la Banca Nationala a Romaniei -; Centrala Incidentelor de Plati.
Regresul se poate exercita fie prin investirea cecului cu formula executorie de catre Judecatorie (art.53) urmata de procedura de executare silita, fie prin actiune in justitie.
Unica modalitate de inlocuire a actului de protest o constituie declaratia de refuz de plata data de cel impotriva caruia se introduce protestul (banca trasa) cu aprobarea posesorului cecului. Aceasta declaratie va trebui sa fie facuta in intervalul legal de intocmire a protestului.
Actiunile de regres sunt supuse prescriptiei speciale reglementate de art.73 si art.74 din Legea 59/1934. Termenul de prescriptie este de 6 luni si pentru posesor curge de la expirarea termenului de prezentare.
In cazul actiunilor celor obligati la plata cecului, termenul curge de la data obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea a fost pornita contra celui ce exercita regresul.

4. Riscuri in utilizarea cecului. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.

Circulatia cecului din momentul emiterii lui si pana in momentul prezentarii la plata, poate presupune si efectuarea unor operatii suplimentare cum sunt:
4.1. Riscuri in utilizarea cecurilor.
Desi este unul dintre cele mai folosite instrumente de plata cecul prezinta in utilitatea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori:
1. beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea ca tragatorul are constituit provizionul necesar acoperiri platii ordonate prin cec;
2. pierderea sau futul cecului, care, direct in cazul cecului la purtator sau printr-o semnatura falsa in cazul altor cecuri permit incasarea contravalorii inscrisului de o alta persoana decat beneficiarul de drept.
Exista posibilitatea verificarii existentei acoperirii unui cec emis prin:
• certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificata;
• vizarea cecului, situatie in care banca doar certifica existenta depozitului, dar nu se obliga sa-l blocheze.
La prezentarea cecurilor spre incasare, lucratorii bancari le supun unui control riguros care are in vedere urmatoarele obiective: a). respectarea conditiilor de redactare -; cecul trebuie sa contina toate elementele obligatorii prevazute de lege pentru ca titlul sa fie un document valid din punct de vedere juridic, cu repectarea normelor de scriere; b). data emiterii -; este obligatorie pentru a se putea controla daca cecul a fost prezentat la incasare in termenul legal. In tara noastra sunt admise cecurile incasate sau post datate, cu conditia de a nu fi fost revocate. Revocarea este posibila numai in cazul furtului sau pierderii cecului respectiv; c). respectarea normelor de barare si girare -; succesiunea cu regularitate a girurilor atesta indreptatirea beneficiarului in calitatea sa; d). corespondenta sumei exprimata in cifre si litere -; este recomandabil ca acestea sa fie cuprinse in cec in concordanta , fara alterari; e). semnatura tragatorului, emitent al cecului -; semnatura de pe cec trebuie sa corespunda specimenului aflat la banca tragatorului;
In scopul evitarii fraudelor comise fie deliberat de catre escroci, fie din neglijenta sau dintr-o necunoastere a legislatiei in domeniu pe plan national au fost adoptate de fiecare tara masuri severe pornind de la amenzi ridicate pana la pedeapsa cu inchisoarea.
In tara noastra a luat fiinta in anul 1996 Centrala Incidentelor de Plati, organism aflat sub conducerea BNR, care organizeaza Fisierul National al Cecurilor continand informatii cu privire la incidentele de plata prin cec si numele persoanelor care au generat astfel de incidente.
4.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.
Un cec alterat contine stersaturi, modificari sau adaugiri ale unor cuvinte, date, mentiuni din textul instrumentului.
Un cec pierdut, sustras, sau distrus poate fi anulat prin declarare la Centrala Incidentelor de Plati de catre banca la initiativa persoanei care doreste anularea.
Un cec se poate anula si din initiativa bancii atunci cand tragatorul, ca urmare a producerii unui incident major a fost declarat in interdictie bancara si nu a restituit bancii, in maxim 10 zile, formularele de cec cumparate anterior de la aceasta si solicitate prin somatie.
Emiterea unui cec de catre un tragator fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii lui, atrage obligatia bancii trase de a refuza cecul la plata, iar pentru tragator sanctiuni civile si penale. Falsificarea cecurilor se pedepseste conform legilor in vigoare.
Informatiile, datele si raportarile privind cecurile sunt confidentiale.

APLICA|IE PRACTICI

Ilustrarea principalelor etape in derularea unei plati prin cec:

1. S.C. “UNIREA”S.A. Cluj-Napoca cumpara utilaje industriale produse si livrate de S.C. “FORTUR” S.A. Cluj-Napoca. S.C. “UNIREA”S.A. are cont curent deschis la BTR Cluj iar S.C. “FORTUR” S.A. la BCR Cluj.
2. In baza disponibilului din contul sau curent BTR Cluj elibereaza un carnet de cecuri pentru S.C. “UNIREA”S.A..
3. La achizitionarea utilajelor, S.C. “UNIREA”S.A. completeaza o fila din carnetul de cecuri cu datele necesare si suma reprezentand contravaloarea utilajelor, o semneaza si o inmaneaza S.C.”FORTUR” S.A.
4. S-a facut asadar emiterea cecului iar S.C.”UNIREA”S.A. are calitatea de tragator, si S.C.”FORTUR” S.A. pe cea beneficiar.
5. S.C. FORTUR”S.A. prezinta cecul bancii sale BCR Cluj, iar aceasta il transmite la BTR Cluj pentru incasare.
6. BTR Cluj achita cecul Bancii Comerciale Romane Sucursala Cluj.
7. Prin aceasta operatiune se stinge datoria societatii “UNIREA”S.A fata de S.C.“FORTUR”S.A.
(1) eliberarea carnetului de cecuri de catre banca clientului ei (tragatorul);
(2) tragatorul cecului cumpara utilajele de la vanzator (beneficiarul cecului) si
(3) trage cecul asupra bancii BTR Cluj (banca cumparatorului, trasul);
(4) tragatorul remite benficiarului cecul tras asupra bancii BTR;
(5) beneficiarul remite cecul la banca sa (BCR Cluj) pentru incasare;
(6) banca beneficiarului prezinta cecul la BTR;
(7) banca BTR achita cecul si stinge creanta (7’)

CONCLUZII

Cecul indeplineste doua functiuni principale: a). instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar; b). instrument de plata cu moneda scripturala.
Uneori cecul este utilizat si ca instrument de credit, in sensul ca tragatorul sau beneficiarul pot obtine, prin el, un credit pe termen foarte scurt in una dintre urmatoarele modalitati: a). cecul se emite la o data cand provizionul nu este constituit dar el se constituie pana in ziua prezentarii cecului la incasare; in acest interval de timp, beneficiarul acorda “credit” tragatorului, ca si in cazul unei cambii; b). cecul este predat de catre beneficiar bancii sale sau pentru scont sau pentru incasare; in ambele situatii banca crediteaza imediat contul remitentului cu suma corespunzatoare fara a mai astepta incasarea la tras, acordand astfel credit.
Avantajele cecului sunt multiple:
Pentru utilizator (tragator sau beneficiar) avantajul consta in evitarea detinerii si manuirii banilor, iar pentru fisc avantajul consta in posibilitatea controlului platilor. De aceea reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternica a acestui mod de executare a obligatiei de plata in perioada postbelica, dar dupa 1990 fenomenul marcheaza o tendinta de descrestere datorita concurentei altor instrumente de plata mai putin costisitoare: viramentul bancar si cardurile de plati.
Inconvenientele majore ale cecului sunt: incertitudinea platii (datorita emiterii cecurilor fara acoperire) si costul ridicat al prelucrarii fata de costul transferurilor electronice.

BIBLIOGRAFIE

“Instrumente si tehnici de plata”, Institutul Bancar Roman, Victoria Preoteasa, Catalina Filipescu, Gabriela Geambasu, Bucuresti 1999
“Instrumente de decontare”, Banca Comerciala Romana, 1999
“Instrumente de plata fara numerar”, Piata Financiara, supliment octombrie 1999
“Teoria si practica dreptului comercial roman”, Ion Turcu, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1998

*** Legea nr.83/1994 de modificare a Legii nr.59/1934 asupra cecului;
*** Normele cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri;
*** Normele tehnice nr.9/1994 privind cecul modificate prin Circulara nr.33/1995;
*** Regulamentul nr.10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie .