11.1 SUBDEZVOLTAREA k4p10pc
- problema relativ recenta.
Literat, de specialit, consacrata subdezv, se ref, la 3 aspecte: - istoricul
problemei sau grupa sub dezvoltarii; - unele delimitari conceptuale datorita
prea deselor confuzii dintre cresterea ec sI dezvoltare ec;
- strategiile dezvoltarii sau masurile practice. Subdezvoltarea = definiiii
diferite: - pt gandirea conventionala subdezvoltarea este o stare neplacuta.
Economisti de orientare radicala: considera ca starea de subdezv, a fost impusa
anumitor iari de catre iarile puternic industrializate prin intermediul
com, internai. Subdezv, inseamna o economie destructurata.
Economisti de orientare eterodoxa definesc subdezv, iinand seama de factori
endogeni dar recunosc sI o anumita responsabilitate a i, dezv, sI a structurilor
din economia mondiala moderna sI contemporana.
Subdezv este o treapta normala in evolutia iarilor lumii.
Trasatura definitorie a subdezvoltarii este un venit national pe locuitor foarte
scazut.
Deosebirile dintre dezv sI subdezv este de ordin cantitativ sI calitativ. Dpdv
calitativ: la nivelul venitului pe locuitor la nivelul productivitatii muncii.
Dpdv calitativ: resortul si conseciniele dezv, economice.
11.2 DIVERSIITATEA DE OPINII PRIVIND GENEZA, CAUZELE,SI EFICIENTA SUBDEZVOLTARII
Th lui Nurkse are ca pct de plecare th cauzalitaiii circulare care susiina
ca datorita interdependeniei dintre variabilele economice, modificarea
volumului uneia dintre variabile poate sa provoace un set de schimbari cumulative
care sa impulsioneze un proces pozitiv sau negativ.
Th lui W.W.Rostow despre stadiile cresterii economice (1955)
- opusa de autorul ei th materialist-dialectice despre succesiunea in timp a
unor formaiiuni social-ec, distincte.
Princip, deosebire dintre dif, economii sI societaii e de naturatehnica
sI cantitativa. R,
- 5 stadii in dezv, omenirii: societ, tradiiion; stadiul tranzitiei spre
demaraj; stadiul demarajului sau al decolarii; stadiul de maturitate sI stadiul
consumului de masa.
2.Opinii eterodoxe despre subdezv, sI decalaje din ec, mondiala: Evideniiaza:
interdependenia dintre economiile nai, in cadrul ec, mond, sI o
serie de factori externi.
Ei recunosc unele inperfeciiuni ale pieiei
Reprezentanii: Joan Robinson, Fr.Perroux.
3.Opiniile contestate despre cauzele sI geneza subdezv: subdezv, constituie
cea mai grava problema ec, comtemporaneitaiii la scara larga. Cauze: contradiciiile
interne ale modului de produciie capitalist; dezvoltarea inegala a partenerilor
din rel, ec, internei; tendinia spre expansiunea externa a marilor
corporaiii sprijinite de stat.
Cauzele vizibile ale subdezv: exploatarea i, puternic industrializate;
presiunile econ si politice. Mecanisme principale ale autorilor marxisi si neomarxisti:
caracterul neechivalent al schimburilor comerciale de pe piaia mondiala
sI repartierea profitului.
Th, economiei periferice a lui Prebisch a avut un impact insemnat saupra liter,
de specialitate din cea de a 2-a jum a sec nostru. C.Furtado a elaborat th,
economiei dependente.
Samir Amin a elaborat th acumularii la scara mondiala. A.G.Frank elaboreaza
th capitalismului dependent sI a dezv, subdezv. Andersson srie lucrarea: “Studii
in th schimbului inegal dintre naiiuni” (1976).
11.3 CONFRUNTARI DE IDEI PRIVIND STRATEGIILE NATIONALE ALE DEZVOLTARII
-2 tipuri de strategii -a. strat, neoclasica a dezv; -b. strat2, dezvoltarii
bazate pe explicaiiile sau teoriile neconveniionale despre subdezv.
a. Strat, neocl, ale dezv, nu sunt uniforme sI se sprijina pe 2 idei: subdezv,
ar putea fi depasita sI in mod spontan, prin mecanism, piei libere; daca
se doreste grabirea dezv, atunci tb, apelat la un factor exogen, la atragerea
de capital strain care sa permita investiiii suplimentare.
Caracteristici: factorul decisiv in ac, direciie este numai capital strain
care ar putea permite transformarea cercului vicios al subdezvoltarii in cerc
vicios al dezv. Dupa ac, concepiie se constata: ca daca se concretizeaza
in tehnica sau tehnologia moderna atunci importul de capital strain ar putea
devenii in mod real un factor eseniial de crestere economica.
2. Strategiile dezv bazate pe teorii sI doctrine economice neconveniionale:
sunt nec, multiple si indelungate eforturi coordonate pe plan naiional
sI internai, pt a declansa un proces real sI eficient de crestere sI dezv,
a i, subdezv.
Trasatura comuna: sunt necesare schimbari substantiale in interiorul i,
subdezv, in rel, ec, internat.
Deosebirea eseniiala: consta in ponderea diferita atribuita de ei masurilor
care tb luate pe plan intern sau nai, in comparatie cu cele de pe plan
internai. Ganditorii considera ca cheia rezolvarii ac, probl, o constituie
restructurarea relaiiilor ec, internat. Ganditorii eterodocsi considera
ca in cadrul strategiei dezv, prioritare sunt masurile pe care tb sa le ia insasi
i, subdezv, pe plan intern.
Reprezentanii: Joan Robinson, W.Brandt. Lucrari: “Drama Asiei”
(1968); “Restructurarea ordinii internat” (1976); “Viitorul
ec, mond” (1976); “Criza comuna. Cooperarea pt refacerea lumii”
(1983)
