9.1 iNCEPUTURILE TH DESPRE COM INTERNAT - TH AVANTAJULUI ABSOLUT y8d17de
Comertul, indeosebi cel internai, a devenit un factor revolutionar de promovare sI stimulare a prog, tehnic-ec, sI de automatizare sI dezv, a gandirii ec. Exista 2 mom, caracteriartice ale gandirii despre com, internai:
- mercantilismul care a contribuit la pregat, viitoarelor th, despre com, internai;
- th lui A.Smith despre avantajul absolut in com, internat. Smith explica utilitatea sI avantajul com, exterior pornind de la concepiia sa despre bogaiie sI rolul diviziunii muncii, respectiv de la prioritatea produciiei faia de celelalte sfere ale ec.
Smith- avantaje absolute in com, exterior e diferenia de cost respectiv de prei pt ac, mf, produsa in i, diferite. A.Smith compara costurile de produciie pt o mf, data sI considera ca avantajul absolut al comeriului consta in ec, de chelt2 de produciie pt, mf, data. Condiiia realizarii avantajului absolut in com, exterior e deplina libertate ec.

9.2 TH COSTURILOR COMPARATIVE - MODELUL RICARDIAN
1. Principiile diferite care guverneaza com, interior sI exterior:
- pe pia interna schimbul de mf, e guvernat de legea valorii bazata pe munca, susiine ac, lucru pr, orice fel de schmb pe pia mondiala- schimbul de mf2 e guvernat de princip, cost2 comparate sau comparative de produciie sI al avantajelor relative.
¥N ambele cazuri fact2, determinanii ai schimbului sunt de natura obiectiva sI determinabili dpdv cantitativi. Faptul ca cele 2 legi difera e explicat de Ricardo prin dificultaiile mai > care existau in calea miscarii internai, a capitalului sI a muncii.
2. Continutul th, ricardiene despre com, internai:
- Idei: R, considera ca nu este posibil ca fiec, i, sa produca toate felurile de mf2de care are nevoie;
- e mai raiional sa se specializeze fiec, i in producerea anumitor mf2 pt, care dispune anumite avantaje;
- nu e dispon, si nici nec, ca fiec, i, sa produca toate felurile de mf2 de care are nev. Criteriul acestei specializari tb, sa fie avantajul competitiv;
- din ex2 lui r, => ca avantajul relativ consta in posib, de a produce o mf, cu o chelt, de timp relativ mica comparativ cu alta mf, din aceasi, i, chiar daca pt ac, mf, s-a chelt, mai mult timp de munca decat in alte iari. 3. Apreciei critice asupra modelului si th, ricardiene despre com, internai: - comparativ cu predecesorii, R a realizat progrese substaniiale in th, ec, inclusiv in th, rel, ec, internet;
- termeni noi: - cost de prod, cost relativ sau comparativ de prod, avantaj relativ;
- a intuit ca pia mondiala e mai complexa decat pia naiionala; - a combatut sI a recunoscut ca pe pia mond, se schimbau adeseori cantitaii neechivalente de munca.
4. Reaciiile sociale si naiionale fata de th ricardiana: - numeroase critici care vizau aspecte de disfunciionalitate din desfasurarea com, dar si pariile vulnerabile ale th liberalismului clasic despre com;
- dubla reaciie sociala sI intelectuala impotriva lui Marx.

9.3 MODELUL HECKSCHER
- face p, din th, pura a com, internai. A rezultat din 2 preocupari majore ale neoclasicilor in per, interbelica:
- imbogaiirea problematicii com, internai, cu tema inzestrarii naturale a i, cu fact, de produciie sI optimizarea alocarii lor in fciie de opiiunea cea mai raiionala din mai multe utilizari alternative posibile sI problema amplasarii teritoriale optime sau a localizarii diferitelor activit, ec. Autorii modelului: E.Heckscher, B.Ohin, P.A Samuelson.
Lucrare: “Com, internet, sI com, interegional” (1935); sI “Economics”. Radacinile metodologice sI ideologice:
- in th, ricardiana a com, internai, sI th, neoclasica a pr2 b, ec. Raspunsuri la 5 intrebari:
1.Care e th alocarii res, sI a specializarii ec, internai? - avantajul relativ e legat de abundenia fact, de prod,; - avantajul relativ al fiec, i, depinde de acea combinaiie de fact, de prod, care asig, o proporiie comparativ sau relativ mai > din fact, mai abundent sI relativ mai ieftin.
2. ¥N ce consta mec, de funci, a com, internai, sI de ca fact, dep, formarea, pr2 pe piaia mondiala - th egalizarii pr2, fact, de prod, sI a venit2 propri ac, fact, exprima chintesenia mec, de desfas, a com, internai; - obiectul con, internai= b, finale dar si cele intermediare respectiv fact, de prod; - in decursul timpului se manifesta tendinia de ieftinire a b, rare sI de scumpire a b, abundente, drept urmare a com, internai.
3.Care sunt rezult, imediate ale com, internai? - Autorii modelului H-O-S nu fac deosebire de fond intre com, interior si com, internat. Ei susiin ca la baza formarii pr2 sta valoarea de substituiie sau costul de oportunitate. Costul de oportunitate= cantitatea dintr-o mf, la a carei producere tb sa renuniam daca dorim sa sporim cu o unitate produciia mf, al carei cost il definim.referindu-se la niv, absolut al pr2, autorii le explica in fciie de: costuri explicite sau direct vizibile sI costuri implicite.
Pr, intermediare se stabilesc la un niv, care se situeaza intre limitele nai, ale cost2 relative sau comparative ale mf2 produse in dif, i, inaintea proc, de specializare a fiecareia dintre ele. Avansul reciprioc al partenerilor consta in economii de resurse in obi, mf, cu costuri mai mici deci la preiuri mai reduse precum si in ceea ce ei num, surplusul consumatorului care este diferenia dintre utilitatea totala a unui b, ec, sI pr, platit pt, b, respectiv.
Rezultatul pe t, scurt al com internai,= toti partenerii castiga ceva fara ca vreunul sa piarda ceva.
4. Care e rezult, pe t, lung al com, internai? - sunt benefice; - investitorii legaii de multiplicatorul com, exterior, de “efectul de propagare” a dezv, sI “efectul dee antrenare” a i, mai putin dezv, de catre i, dezv.
5. Care este politica ec, externa, optima? Th liberului schimb - premisa obligatorie sI totodata corolarul practic inevitabil al desfas, efic, a com, internai, sunt absenia barierelor vamale sI a altor restriciii, respectiv pol, ec, externa liber schimbista. - admit proteciionismul numai pt ratiuni legate de apararea nai, sI in cazul industriilor incepatoare.
MERITE ale modelului O-H-S. - largeste sI imbina problematica de cercetare a com, internai, cu prob, combinarii mai raiionale a fact, de prod; - admite legitimitatea proteciionismului in anumite situaiii; - imbogaieste instrumentarul analitic pt investigarea alternativelor de fol, a fact, de prod. Slabiciuni ale modelului O-H-S: - absolutizeaza th subiectivaa pr; - abordeaza in mod static prob, com, internai, contemp; - ignora marile decalaje ec din ec, mond, contemp.

9.4 PARADOXUL LUI W.LEONTIEF
- trasaturi practice ale modelului H-O-S:
1. Paradoxul lui D.Graham: ne atrage ateniia ca in practica exista cazuri in care unii parteneri pot sa piarda din tranzaciiile de pe piaia.
2. Scepticicismul lui Keynes faia de th liberala a com, internat: K, a facut cateva observaiii referitoare la limitele th conveniionale despre com, internai.K spune ca sunt mult mai realiste preocuparile mercantilismului legate de asigurare a unei balanie de plaii externe active.
3. Critica adusa de M.Manoilescu liberalismului ec: are contributii in analiza canalelor prin care i, subdezv, piers in operaiiunile de com, exterior cu i, dezv.

9.5 ORIENTARI MAJORE ¥N GANDIREA EC DIN PER POSTBELICA
Th ec conveniionale studiaza implicaiiile progresului stiniific sI tehnic asupra com, exterior sI internai, avantajul relativ dinamic cunoaste th ale proporiiei neofactorilor de produciie ca: th, calificarii mainii de lucru, th, decalajului tehnologic, th, ciclului de viaia a produsului.
Lucrari: “Costul comparativ sI th politicii comerciale pt o ec, mond, in dezvoltare” (1968). Samir Amin: Lucrari: “Acumularea la scara mondiala”, Dezvoltarea inegala”,