k1u16ui
Parintele protectionismului modern a fost Friedrich List (1789 -; 1846),
un intelectual autodidact, fara studii superioare, fara functii sau ranguri
deosebite in ierarhia puterii, un om pe cat de controversat si oprimat in timpul
vietii, pe atat de apreciat si valorificat postum.
Viata si activitatea.
S-a nascut in 1789, in Germania. Puternicele traditii ale orinduirii feudale
din tara sa, groaza provocata de revolutia franceza si razboaiele napoleoniene,
alaturi de existenta unei burghezii germane dornice de afirmare si confruntata
atat cu feudalismul national, cat si cu necrutatoarea concurenta britanica,
au constituit mediu de observare imediata a lui List si imprejurarile in care
s-a format puternica sa personalitate protestatara. Daca in tara sa natala -;
neinteles -; a fost condamnat si expulzat pentru opiniile exprimate, in
S.U.A. ideile sale au fundamentat politica economica a guvernului american (List
impreuna cu Carey sunt considerati initiatorii politicii protectioniste a Statelor
Unite ale Americii). Intors in Germania, List a continuat sa militeze pentru
modernizarea economiei si societatii germane. Asfel, datorita lui, a luat fiinta
la 1 ianuarie 1834 -; Zollverein-ul, ca uniune vamala a statelor germane.
Gandirea economica.
Pentru List, filozofia ordinii naturale a liberalismului clasic (care cerea
ca viata economica sa se desfasoare de la sine, fara interventia statului) era
inacceptabila. Filozofia intregii gandiri a lui List facea din interventia statului,
elementul cel mai important al accelerarii dezvoltarii economice si modernizarii
societatii. List considera ca liberalismul economic este avantajos tarilor avansate
industrial si dezavantajos celor ramase in urma, iar practicarea lor la scara
universala ar conduce la suprematia industriala a Angliei.
Economia liberala are, dupa parerea sa, 3 caracteristici: cosmopolitismul, individualismul
si materialismul.
In consecinta, el face distinctie intre economia cosmopolita, pretins universala
si economia nationala care are sarcina sa analizeze conditiile concret-istorice
in care isi desfasoara activitatea economica fiecare natiune, pentru a gasi
masurile adecvate care sa stimuleze dezvoltarea ei. Sistemul economicliberal
este considerat de List cosmopolit, pentru ca studiaza exclusiv valorile de
schimb, se fondeaza pe interesele prezente si egoiste ale lui homo oeconomicus,
ignorand pe cele viitoare, aspectele sociale ale dezvoltarii, fortele productive
si natiunea. “Menirea economiei politice -; aprecia List -;
consta in educarea economica a natiunii si in pregatirea ei ca sa intre in societatea
universala a viitorului.”
Asadar List intelege prin “economia cosmopolita”, intreaga stiinta
economica liberala, iar prin “economia politica nationala” desemneaza
stiinta economica a natiunii.
In ce consta bogatia? Convingerea si crezul economistului german: bogatia este
puterea de a crea bogatie. Puterea economica a unei natiuni nu este bogatia
pe care o are la un moment dat -; ca masura de bunuri, ori valori de schimb
-; pentru ca acestea pot disparea prin consum si natiunea decade. “Un
individ -; apreciaza el -; poate fi bogat, adica sa detina puteri
de schimb; el saraceste insa, daca nu are forte de a produce o cantitate mai
mare de obiecte de valoare decat consuma. Un individ poate fi sarac, dar, daca
poseda forta de a crea o cantitate de obiecte de valoare mai mare decat cea
pe care o consuma, atunci el se imbogateste.” Deci, pentru List, adevarata
putere economica a unei natiuni consta in forta sa productiva, capabila sa perpetueze
crearea de bogatie, in proportii tot mai mari. “Forta de a crea bogatii
este deci infinit mai importanta decat bogatia insasi.”
1. munca oamenilor;
2. “spiritul care insufleteste pe oameni”;
3. “ordinea sociala care face ca activitatealor sa dea rezultate”;
4. “fortele naturii care ii stau la dispozitie”.
Prin urmare, fortele productive cuprind toate elementele din societate care
pot contribui la dezvoltare si progres. List, consecvent conceptiei sale despre
fortele productive, apreciaza ca munca intelectuala este infinit mai importanta
decat cea fizica. “Cei care cresc porci, care fac cimpoaie sau pilule
de farmacie sunt intr-adevar productivi, dar dascalii care fac educatia tineretului
si a celor mai varstnici, marii muzicieni, medicii, judecatorii si administratorii
sunt cu mult mai productivi. Primii produc valoare de schimb, cei din urma forte
productive”. Cu alte cuvinte, producerea forteleor productive, capabile
sa creeze necontenit si in masura crescanda bunuri si servicii utile societatii,
este mai importanta decat bogatia insasi!
Iar dezvoltarea fortelor productive presupune dezvoltarea industriei nationale,
ce s-ar fi realizat in conditiile protectionismului. Dar, nu toate tarile pot
practica cu succes protectionismul. “Numai tarile care intrunesc toate
conditiile, toate mijloacele spirituale si materiale necesare ca sa creeze o
industrie proprie si sa atinga gradul cel mai inalt de civilizatie, de prosperitate
si de putere politica -; sustinea List -; pot fi legitime masurile
comercial restrictive…(si) numai pana cand industria s-a consolidat suficient
pentru a nu se mai teme de concurenta straina.” Este adevarat ca tarifele
vamale protectioniste provoaca la inceput o scumpire a marfurilor industriale.
Dar, tot atat de adevarat este ca o natiune capabila sa-si dezvolte o industrie
complexa va produce in timp aceste marfuri in tara mai ieftin decat le importa.
Daca, deci, taxele vamale protectioniste impun un sacrificiu de valori, acesta
se compenseaza prin realizarea unei forte productive, care nu numai ca asigura
tarii, pentru viitor, o cantitate infinit mai mare de bunuri materiale, dar
ii asigura si independenta industriei pe timp de razboi. “Pierderea produsa
natiunii de taxele vamale protectioniste -; apreciaza List -; consta
numai in valori; natiunea castiga, in schimb, forte, cu ajutorul carora va fi
pusa, pentru totdeauna, in situatia de a produce sume incalculabile de valori.”
