Observarea statistica (culegerea datelor statistice), constituie prima etapa a demersului metodologic al statisticii; reprezinta un proces complex de identificare, masurare si inregistrare a fenomenelor de masa, de tip colectiv, in forma lor individuala si concreta de manifestare. Datele individuale obtinute prin observare statistica sunt supuse, apoi, prelucrarii statistice, proces prin care isi pierd individualitatea, regasindu-se doar prin trasaturile lor esentiale cristalizate, prin generalizare si abstractizare, in informatii statistice. r3d15dq
Cunoasterea si stapanirea fenomenelor si proceselor economico-sociale depinde de informatia de care dispunem. Pe informatie se fundamenteaza decizia in orice obiect de activitate. O decizie buna este posibila numai daca dispunem, pentru fundamentarea ei, de o informatie adecvata, autentica care sa descrie profund si complex fenomenele si legaturile dintre ele.

1. Principii de baza ale observarii statistice

Formarea informatiei statistice are ca punct de plecare observarea statistica.
Realizarea unei observari statistice presupune respectarea unor principii riguros urmarite, dintre care subliniem in mod deosebit asigurarea autenticitatii datelor si eficienta procesului de observare.
· asigurarea autenticitatii datelor reprezinta principiul de baza al observarii statistice; de respectarea acestui principiu depinde autenticitatea informatiei statistice si, implicit, calitatea deciziei. Respectarea acestui principiu presupune asigurarea concordantei dintre datele inregistrate si dimensiunea reala a fenomenului observat si cere indeplinirea conditiei de volum si a conditiei de calitate pentru toate datele obtinute prin observare statistica.
· indeplinirea conditiei de volum asigura intrarea in actiune a legii numerelor mari; o informatie insuficienta ca volum nu va permite manifestarea legii numerelor mari pe seama careia sa aiba loc compensarea influientei factorilor aleatori, iar prelucrarea datelor nu va duce la descoperirea legitatilor obiective.
· conditia de calitate cere obtinerea unei informatii cu un continut real, care sa reflecte realitatea asa cum este; nerespectarea acestei conditii conduce la erori de inregistrare.
· obtinerea informatiei in timp util; obtinuta cu intarziere, o informatie, desi corespunzatoare ca volum si calitate, nu mai poate fundamenta o decizie care sa asigure conducerea si orientarea eficienta a unei activitati.
· eficienta procesului de observare; presupune culegerea numai acelor date care sa duca la obtinerea informatiei necesare asupra colectivitatii observate. Datele inutile fac ineficient procesul observarii care, chiar in conditiile unei inregistrari selective a unei colectivitati, solicita forte umane mari si cheltuieli materiale si banesti apreciabile.

2. Surse de date statistice

Producerea si gestionarea informatiei statistice oficiale se realizeaza prin intermediul sistemului informational statistic (S.I.S.) -; subsistem al sistemului informational economico-social.
S.I.S. cuprinde, in sens larg, ansamblul mijloacelor si procedeelor necesare realizarii culegerii, validarii, transmiterii, prelucrarii, memorarii, regasirii si analizei informatiei statistice. In sens strict, se compune din ansamblul datelor statistice inscrise, respectiv, pastrate pe suporturi de informatie de tip document si/sau magnetice si informatia de descriere a datelor statistice si a fluxurilor informationale statistice. Ansamblul informatiilor de descriere a datelor statistice si a fluxurilor informationale statistice este denumit sistem metainformational statistic si cuprinde: clasificari statistice, nomenclatoare statistice, norme metodologice statistice, norme tehnice statistice, documentatie de prelucrare statistica. Partea principala a sistemului informational statistic o constituie ansamblul datelor statistice. Acestea se obtin folosind ca surse de date: sistemul informational curent si observari statistice special organizate, precum si publicatii statistice si banci de date statistice.
Prin sistemul informational curent se culeg, in mod curent, continuu, prin rapoarte statistice, date inscrise in documentele de evidenta primara tehnico-operativa, contabila si statistica.
In conditiile sistemului informational modern a aparut si se dezvolta o noua sursa de date, si anume, bancile de date, gestionate la nivelul diferitelor verigi ale sistemului informatic national. Bancile de date sunt ansambluri constituite dintr-o baza de metadate statistice si o baza de date statistice. Bancile de date sunt astfel gestionate incat sa asigure accesul la date, cu viteza maxima si in mod repetat, ori de cate ori este nevoie, precum si memorarea datelor agregate periodic in baza de date statistice primare.
Cand necesitatile unei cercetari o impun, se pot folosi, ca sursa de date, publicatii statistice.
Cand datele necesare nu se gasesc in sursele prezentate se recurge la observari special organizate cum ar fi recensamantul sau observarile realizate prin sondaje statistice.
Datele culese din documentele existente in sistemul informational sau din publicatii formeaza materialul faptic vechi, in sensul de existent, inregistrat deja. Datele inregistrate prin observari special organizate se constituie ca material faptic nou.
Materialul faptic, indiferent din ce sursa se culege, se prezinta sub forma bruta, primara. Pentru a deveni informatie statistica, materialul faptic -; datele statistice -; este supus proceselor de prelucrare si analiza statistica.
Formele de organizare ale S.I.S. Un S.I.S. poate fi organizat ca sistem centralizat sau descentralizat. Ca sistem centralizat a fost organizat in Romania anilor 1952-1989, prin Directia Centrala de Statistica sau in Germania prin Statisstiches Bundesamt care dispune de un quasimonopol. Ca sistem relativ deconcentrat este cunoscut sistemul englez reprezentat de Central Statistical Office care este un organism foarte lejer.
In Romania, dupa 1989, se inregistreaza o deconcentrare a S.I.S. Acesta este organizat in cadrul Comisiei Nationale pentru Statistica, al Directiilor Judetene pentru Statistica si al departamentelor si organismelor de sinteza.

3. Programul unei observari statistice

Programul unei observari statistice cuprinde metodologia si modul de organizare a procesului de culegere a materialului faptic nou. Programul unei observari statistice vizeaza toate cele trei momente ale procesului de observare unite intr-un intreg si anume: i. identificarea elementelor, unitatilor concrete din colectivitatea ce urmeaza a fi inregistrata; ii. masurarea caracteristicilor cuprinse in cercetare pentru fiecare unitate a colectivitatii observate; iii. inregistrarea fiecarei unitati din colectivitatea considerata cu valoare numerica sau atributiva a caracteristicilor statistice incluse in programul observarii.
Elaborarea programului unei observari statistice este impusa de necesitatea de a realiza o observare statistica prin care sa se obtina date care sa corespunda cerintei de autenticitate, de continuitate si de comparabilitate, in timp si in spatiu si din punct de vedere metodologic. Asigurarea acestor cerinte presupune sa se gaseasca solutii pentru o serie de probleme metodologice, precum si pentru o serie de probleme cu caracter organizatoric.

· Probleme metodologice ale programului unei observari statistice

Aceasta categorie de probleme vizeaza: delimitarea colectivitatii statistice, definirea unitatilor statistice, alegerea caracteristicilor ce urmeaza a fi inregistrate, elaborarea formularelor necesare inregistrarii, alegerea timpului si locului de inregistrare.
Delimitarea colectivitatii. Colectivitatea statistica care urmeaza a fi studiata, fiind finita, trebuie delimitata in timp si spatiu, pentru a nu se ajunge la situatii neclare in operatia de inregistrare. In acest scop se apeleaza la nomenclatoarele si clasificarile existente sau se stabilesc criterii care permit delimitarea colectivitatii supuse observarii.
Definirea unitatilor statistice. Unitatile statistice sunt elementele componente ale unei coletivitati, sunt elementul de observare si de inregistrare statistica a colectivitatii. Prin insumarea lor se obtine volumul colectivitatii. De aici necesitatea de a nu omite o parte din unitati, in cazul observarii totale, sau a unor unitati reprezentative, in cazul observarii prin sondaj statistic. In cazul unitatilor complexe se fac delimitari si in interiorul acestor unitati in scopul precizarii tipurilor si elementelor ce pot fi diferentiate in cadrul lor.
Alegerea caracteristicilor ce urmeaza a fi inregistrate. Caracteristicile exprima trasaturile, aspectele sub care exista si se manifesta unitatile unei colectivitati. In mod practic, intr-o inregistrare statistica nu pot fi cuprinse toate caracteristicile pe care le poseda unitatile unei colectivitati. Se aleg numai acele caracteristici care concorda cu scopul cercetarii. In acest scop, se intocmeste un program al inregistrarii, respectiv o lista in care se enumera si se precizeaza stiintific caracteristicile ce urmeaza a fi inregistrate pentru fiecare unitate de observare. In program sunt precizate nivelurile cifrice sau variantele calitative (modalitatile) sub care se pot inregistra caracteristicile unitatilor care compun colectivitatea.
Formulare statistice. Sunt elaborate in scopul observarii. Formularele folosite in practica observarii pot fi de tip fisa sau de tip lista. Fisa este un formular pentru inregistrarea unei singure unitati de observare si se foloseste cand programul de observare este bogat sau cand unitatile statistice sunt dispersate in spatiu. Lista este un formular pentru inregistrarea caracteristicilor pentru mai multe unitati la un loc.
Formularele de inregistrare reprezinta instrumentul tehnic prin care se efectueaza culegerea datelor noi. Cuprind un sistem de indicatori ce urmeaza a fi completati, cazul rapoartelor statistice, sau un set de intrebari, cazul chestionarului. Pentru a se realiza o intelegere unitara a modului de completare a lor, formularele sunt insotite de norme metodologice si tehnice prin care se precizeaza metodologia de efectuare a inregistrarii.
Completarea formularelor se efectueaza pe baza datelor obtinute din evidenta primara curenta sau a datelor obtinute prin observari directe ale persoanelor care efectueaza inregistrarea sau pe baza declaratiilor facute de persoanele care sunt chemate, in cadrul unei cercetari statistice, sa raspunda la intrebari. Formularele completate cu date statistice devin purtatori de informatii. Cu acest continut, ele reprezinta punctul de plecare in prelucrarea statistica.
Timpul observarii. Acesta vizeaza doua aspecte: pe de o parte, timpul la care se refera datele, pe de alta parte, timpul inregistrarii.
Timpul la care se refera datele este timpul in care exista, se manifesta, respectiv se defineste in timp colectivitatea studiata.Timpul inregistarii este timpul in care se face efectiv inregistrarea. De exemplu, la recensamantul populatiei Romaniei din 7 ianuarie 1992, momentul critic a fost ora zero dintre 6 si 7 ianuarie, iar timpul inregistrarii a durat 8 zile, intre 7 - 14 ianuarie.
Timpul la care se refera observarea se alege in asa fel incat fenomenul observat sa fie surprins intr-o stare normala, caracteristica. Timpul in care se face inregistrarea se precizeaza in programul observarii si trebuie sa fie cat mai scurt pentru a asigura operativitatea datelor. Se alege intr-o perioada in care fenomenul poate fi inregistrat in cele mai bune conditii.
Locul observarii coincide cu locul de existenta al fenomenului.