k4m4mm


Cuvinte cheie:
- circuitul economic
- conceptul intern
- conceptul national

Problemele specifice stiintei economice sunt incadrate de obicei in doua domenii majore: microeconomie si macroeconomie.
Microeconomia se ocupa cu studiul comportamentului agentilor economici individuali, ca: producatorul, constructorul etc. De exemplu microeconomia studiaza comportamentul care decide sa cumpere un anumit produs in conditiile contradictiei dintre pretul produsului si veniturile limitate ale consumatorului sau, microeconomia studiaza decizia producatorului individual care stabileste ce sa produca, cum sa produca,
in ce cantitate, cu ce cheltuieli, cui vinde produsele, la ce pret.
Microeconomia opereaza cu variabile microeconomice (consumul individual, productia unei intreprinderi, pretul unui produs etc.).
Macroeconomia studiaza comportamentul economiei nationale in ansamblu s i relatiile acesteia cu alte economii nationale. Se are in vedere comportamentul grupelor de agenti economici. Principalele probleme ce fac obiectul macroeconomiei sunt productia nationala si venitul national, nivelul general al preturilor, gradul de ocupare al fortei de munca. Macroeconomia opereaza cu variabile macroeconomice. De exemplu, consumul individal e o ariabila microeconomica, consumul total al populatiei reprezinta o variabila macroeconomica.
Nivelul variabilelor macroeconomice se obtin pornind de la cele microeconomice corespunzatoare. Variabilele macroeconomice reprezinta o abstractizare care neda posibilitatea cunoasterii comportamentului de ansamblu al economiei nationale.
Caracterul abstract al variabilelor e pus in evidenta de faptul ca variabilele microeconomice pot fi cunoscute, observate direct, in timp ce cele de tip macroeconomice nu pot fi cunoscute, observate direct. De exemplu, putem observa in mod direct pretul la paine, dar niciodata nu vom observa in mod direct nivelul general al preturilor. Acest nivel general al preturilor e o sinteza a nivelurilor si evolutiei preturilor tuturor produselor ce sunt vandute in economia nationala faptului ca nivelul var iabilwelor macroeconomice se obtine prin agregari succesive de la nivel microeconomic ele se mai numesc si agregate macroeconomice.
Intre microeconomie si macroeconomie exista o puternica interdependenta determinata de faptul ca au ca obiect de studiu economia nationala. Deciziile cu caracter microeconomic influenteaza deciziile de nivel macroeconomic si invers. Comportamentul la nivel microeconomic influenteaza pe cel la nivel macroeconomic si invers.
Nota: Analizele economice se pot efectua si la alte niveluri de agregare cuprins intre cele doua limite, adica microeconomie si macroeconomie.
Rolul macroeconomiei poate fi pus in evidenta prin obiectivele sale, respectiv:

Statistica teoretica si economica

• izolarea (selectarea) variabilelor principale capabile sa explice comportamentul grupelor de agenti economici;
• evidentierea si studierea relatiilor dintre principalele variabile si formularea unor legi economice determinate de raporturile stabile existente in economice;
• studierea dezechilibrelor care apar in economie si evidentierea cauzelor care au produs aceste dezechilibre;
• studierea modalitatilor de atingere a obiectivelor stabilite de societate.

10.1.Necesitatea masurarii agregatelor macroeconomice. Rolul statisticii macroeconomice.
Variabilele cu care se opereaza in analizele macroeconomice capata semificatie suplimentara daca li se ataseaza o determinare cantitativa sau numerica. De exemplu, nu e suficient sa spunem ca e inflatie; este necesar sa dam si o masura cantitativa a nivelului inflatiei. Acest lucru ne da posibilitatea sa comparam nivelul inflatiei cu nivelul anterior, din alte unitati teritoriale al inflatiei, precum s i ca nivelul prevazut.
De asemenea, masurarea interdependentlor dintre variabilele macroeconomice necesita exprimarea sub forma cantitativa a acestora. Acest lucru e valabil si pentru cuprinderea acestor variabile in modulele de optimizare si previziune. Pe langa performantele economice ale unui sistem economic cum este economia nationala, e necesar sa cunoastem si resursele materiale si umane cu ajutorul carora s-au obtinut performantele respective.
Experimarea cantitativa a acestor variabile se realizeaza cu ajutorul metodelor puse la dispozitie de sttistica economica.
Statistica economica elaboreaza un istem de indicatori cu ajutorul carora sunt caracterizate principalele aspecte ale dezvoltarii economice. Rolul statisticii in macroeconomie se concretizeaza in special in urmatoarele directii:
• testarea unor teorii si punerea in evidenta a noi teorii;
• estimarea cantitativa a dependentelor dintre variabilele economice.
Teoria statisticii ofera o gama larga de medote care ne ajuta in rezolvarea acestor obiective.
Statistica economica preia aceste metode si dezvolta in special:
• metodele de grupare si sitematizare a - proceselor
- fenomenelor
- agentilor economici
• metode de masurare a variabilelor economice cu ajutorul unui sistem de indicatori adecvati.
Aceste obiective ale statisticii sunt concretizate in elaborarea unor nomenclatoare, grupari la nivelul economiei nationale (clasificarea ranurilor economiei nationale, a bunurilor si serviciilor etc.) precum si in elaborarea sistemului general de indicatori economici cu ajutorul caruia pot fi analizate principalele corelatii s i proportii macroeconomice.
Masurarea agregatelor macroeconomice se realizeaza pe plan international in cadrul SCN (Sistemul Conturilor Nationale). La noi si in celelalte tari cu economie planificata centralizata a fost utilizat sistemul de balante al economiei nationale.
Actualmente trecem la SCN.

Statistica teoretica si economica

10.2. Circuitul economic
Scopul calculelor economice il constituie descrierea numerica si agregata a vietii ceconomice pentru o perioada de timp expirata prin intermediul unor indicatori sintetici.
In cadrul actual un loc important il ocupa indicatorii sintetici care exprima output-ul activitatii, cum sunt: PIB, PIN, PNB, VN. Calculul acestor indicatori de rezultate se realizeaza in statistica internationala in cadrul sistemului conturilor nationale (SCN), repectiv pe baza influentelor cuprinse in conturile sectoarelor economiei nationale: firme, menaje, stat (guvern), strainatatea.
Pentru intelegerea simasurarea rezultatelor activitatii economice este necesara cunoasterea si ordonarea tranzactiilor ce au loc in economie, iar prezentarea activiatiilor sub forma circuitului economic o directie adecvata pentru realizarea acestui scop.
Prezentarea fluxului circular e conditionatade deifnirea clara a elementelor care dimensiopneaza fluxurile si de inregistrarea sistematica a tranzactiilor.
O ipoteza de baza a construirii fluxului o constiuie cerinta existentei unui circuit
inchis. Aceasta cerinta se realizeaza daca pentru fiecare subiect economic sau sector de activitate marimea fluxurilor de intrare este egala cu marimea fluxurilor de iesire.
Acest lucru permite evidentierea legaturilor care raman ascunse, cum ar fi: modificarea stocurilor in perioada de calcul, modificare ce da nastere la tranzactii de piata si conduc la modificarea patrimoniului.
Fie exemplu:
Presupunem ca avem 4 subiecte economice intre care se realizeaza tranzactiile prezente prin linii continue.

1 2



3 4

5

Acest circuit este un circuit deschis pentru ca exista fluxuri de intrare -; fluxuri de iesire pentru fiecare subiect economic. Astfel, introducem un subiect fictiv (5).
Considerand subiectul ipotetic si fluxurile ipotetice ce corespund modificarilor stocurilor (linii punctate) am obtinut un circuit inchis pentru ca toate subiectele economice au fluxuri de intrare egale cu cele de iesire. In calculele si analizele macroeconomice se considera intotdeauna circuite inchise.

Elementele circuitului economic

Pentru definirea circuitului economic este necesara definirea urmatoarelor elemente:
• activitati economice
• subiecte economice
• obiecte de activitati economice
• tranzactii
• evaluare
• datare

Statistica teoretica si economica

• localizare
Activitati economice reprezinta totalitatea activitatilor ce urmaresc direct/indirect satisfacerea nevoilor de bunuri s i servicii. Activitatile economice care dau nastere la tranzactii economice sunt:
- cresterea veniturilor prin producerea de bunuri (productia)
- folosirea veniturilor pentru consumul de bunuri
- utilizarea veniturilor pentru formarea patrimoniului
- angajarea, acordarea de credite.
Subiectele economice sunt unitatile organizatorice cele mai mici care decid asupra infaptuirii activitatilor economice. Subiectele economice pot fi clasificate in functie de sau unei familii poate fi incadrata la sectorul menaje. Ex. o familie care are o activitatea economica preponderenta in: firme, menaje, stat, strainatate. Activitatea unui individ ferma agricola se incadreaza la menaje pentru ca predomina folosirea veniturilor pentru consum, dar si la sectorul firme pentru activitatea desfasurata in cadrul firmei.
Obiectivele activitatii economice sunt bunuri, servicii ale factorilor de productie, creante. Deosebirea esentiala intre bunuri si creante este data de faptul ca bunurile se produc in timp ce creantele nu sunt rezultat al activitatii economice, deci nu se produc (in sensu de productie).
Tranzactiile reflecta trecerea obiectelor de la un subiect economic la altul.
Inregistrarea tranzactiilor constituie baza calculelor macroeconomice. Ele se clasifica dim mai multe puncte de vedere. In functie de modul de realizare sunt: tranzactii de piata

(efective, vizibile) si invizibile.
Tranzactiile care se realizeaza prin intermediul pietii dunt de piata. Dar, o serie de rezultate ale activitatii economice nu se realizeaza prin intermediul pietei (bunurile produse si nevandute, bunuri produse si consumate in propria gospodarie). Daca ar fi luate in calul doar tranzactiile de piata o serie de rezultate ale activitatii economice care nu dau nastere la astfel de tranzactii ar fi omise din calcul. In acest consideram ca bunurile respective dau nastere de tranzactii invizibile sau presupuse.
De asemenea, tranzactiile pot fi bilaterale sau unilaterale. In cazul tranzactiilor bilaterale orice transmitere a unui bun, serviciu al factorilor de productie, al unei creante,
ii corepunde in contrapartida o transmitere a unui bun, serviciu al factorului de productie sau creanta.
In cazul tranzactiilor unilaterale avem de-a face cu transferuri de bunuri, serviciu al factorilor de productie sau creante fara a primi in schimb un contraserviciu.
Trasferurile pot fi curente sau de patrimoniu. Transferurile curente se efectueaza sistematic s i cuprind: impozite directe si indirecte, CAS, amenzi. Transferuri de patrimoniu sunt mai rare si provoaca la unul din subiectii economici o modificare a patrimoniului.
In functie de sectoarele in care se cuprind subiectele economice intre care au loc tranzactiile activitatilor pot fi: tranzactii intrasectoriale sau tranzactii intersectoriale.
Cele intrasectoriale au loc intre subiecti din acelasi sector iar cele intersectoriale
intre subiecte din sectoare diferite. Aceasta clasificare este folosita pentru calculele din
SCN in sensul ca tranzactiile intrasectoriale nu se cuprind in calculul rezultatelor activitatii economice.
De asemenea, exista tranzactii financiare si tranzactii de prestatii. Schimbarea unei creante pentru o alta creanta se concretizeaza in tranzactii financiare. Ex.

Statistica teoretica si economica

cumpararea de hartii de valoare cu numerar. O astfel de tranzactie nu modifica nivelul creantelor s i angajamentelor la nivelul subiectelor economice participante, ci modifica doar cmponenta acestora.
Transmiterea unui bun sau serviciu al factorului de productie in schimbul unei creante sau donare de bunuri se concretizeaza in tranzactiile de prestatii, deoarece modifica nivelul creantelor si angajamentelor la subiectele participante la astfel de tranzactii.
Evaluarea inseamna exprimarea tuturor tranzactiilor in acelasi etalon monetar.
Aceasta da posibilitatea agregarii tranzactiilor. Pentru tranzactiile de piata evaluarea se face la preturile pietii. Pentru tranzactiile invizibile evaluarea se face la preturile produselor asemanatoare care s-au vandut pe piata.
Datarea inseamna incadrarea oricarei tranzactii intr-un interval de timp. In cazul tranzactiilor in numerar momentul transmiterii proprietatii determina timpul care se refera tranzactia. In cazul tranzactiilor privind acordarea si angajarea de credite exista un decalaj intre incheierea contractului, acordarea/primirea creditului s i momentul decontarii. In astfel de cazuri, datarea se face in functie de momentul incasarii creditului.
Localizarea determina incadrarea tranzactiilor in conceptul de "intern" sau
"national". Conform conceptului de "intern" se cuprind toate tranzactiile care au loc intre subiectii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii. In conceptul de
"national" se cuprind toate tranzactiile agentilor economici nationali indiferent de locul unde-si desfasoara activitatea.

Modalitati de prezentare a circuitului economic
La inregistrarea tranzactiilor trebuie respectate 2 principii fundamentale:
• Fiecare tranzactie poate fi reprezentata prin doua fluxuri.
In cazul tranzactiilor bilaterale este vorba de 2 fluxuri in sens contrar. In cazul tranzactiilor unilaterale apare un flux ipotetic de transfer care conduce la cres terea veniturilor celui care rimes te sume de bani si la diminuarea veniturilor in cazul celui care plateste.
• In cazul cumpararii de bunuri ale factorilor numite fluxuri reale, apar fluxuri monetare de aceeasi marime dar in sens invers.
Un circuit economic poate fi prezentat in 4 modalitati.
- grafic
- printr-un sistem de ecuatii
- sub forma de conturi
- sub forma matriciala.
Prezentarea circuitului sub forma matriciala.
Matricea se prezinta sub forma unui tabel cu dubla intrare in care pe randuri s i coloane figureaza sectoarele economice in dubla lor calitAte. Pe randuri se trec cheltuielile, ies irile de la sectoare, iar pe coloane incasarile, intrarile in sectoare.

- = tranzactii intrasectoriale
Cota F M DP Total
De la
. = nu exista tranzactii intre
F - V . V sectoare
M C - E C + E

Statistica teoretica si economica

DP I . - I
Total C + I V E

Pentru fiecare sector suma de pe rand este egala cu totalul de pe coloane (pentru ca avea din ipoteze unui circuit inchis). Aceasta forma de prezentare este specifica elaborarii tabelului I/O. Intr-o analiza completa, in circuitul economic trebuie incluse si celelalte sectoare (statul s i strainatatea). Statul ca sector al economiei incaseaza impozite de la menaje si firme. Utilizeaza sumele astfel obtinute pentru:
• plata muncii angajati din acest sector
• cumparare de bunuri de la firme
• plata unor transferuri catre firme si menaje
Daca in analiza se implica si strainatatea cu tranzactiile specifice de export si import rezulta cazul unei economii deschise.


10.3. Delimitari importante in calculele indicatorilor macroeconomici de rezultate
I. Activitatea de product ie in contabilitata nat ionala
In delimitarea conceptului de activitate de productie in principiu se considera bunuri produse care sunt luate in calculul rezultatelor activitatii numai marfuri si servicii care trec prin intermediul tranzactiilor de piata de la un subiect economic la altul. Acest principiu conduce la conceptul de productie de piata.
In practica, de la acest principiu exista o serie de abateri concretizate in faptul ca o serie de tranzactii de piata nu sunt luate in calcul, iar in alte cazuri si servicii care nu dau nastere la tranzactii sunt luate in calcul.
1) Ex. serviciile statului -; desi nu se realizeaza prin intermediul tranzactiilor de piata se include in rezultatele activitatii de propductie.
2) bunurile de capital fix din productie proprie s i modificarea stocurilor provenite din productie proprie -; se considera rezultat al activitatii de productie desi nu s-au realizat prin intermediul pietei. Se considera ca daca nu ar fi fost produse in propria firma ele ar fi tranzactii cumparate pe piata.

3) autoconsumul intreprinzatorului (consumul din productie proprie) se include in rezultatele de productie pe baza argumentelor prezentate in punctul anterior.
4) inchirierea locuitelor este considerata o activitate de productie. In cazul locuintelor ocupate de proprietari se considera o chirie ipotetica (autochirie) care este luata in calculul rezultatelor activitatii economice.
5) productie s i comercializarea drogurilor, desi dau nastere la tranzactii pe piata nu sunt luate in calculul rezultatelor activitatii economice fiind activitati ilegale.
6) proszitutia da nastere la tranzactii de piata dar este o activitate interzisa.
II. Productia intermediara si produict ia finala
Este o delimitare esentiala, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea unor
inregistrari repetate.
Productia intermediara exprima valoarea tuturor bunurilor provenite de la subiectele economice interne si externe si consumate in productie de alte subiecte economice in perioada pentru care se face calculul. Productia intermediara cuprinde mat. prime, materiale, energie, combustibil, etc. Toate bunurile care nu reprezinta productia intermediara, deci care nu sunt folosite in continuare in perioada de calcul pentru producerea de noi bunuri si servicii repezentand bunuri finale, respectiv productie finala.

Statistica teoretica si economica

II. Consum final, investitii, amortizari
Consumul final cuprinde cumparaturile menajelor si rezultatelor activitatii statului care nu reprezinta modificarea in nivelul patrimoniului national. Deci cosumul cuprinde: a) consumul populatiei b) consumul statului
In contabilitatea nationala se considera ca menajele nu acumuleaza, ca atare toate cumparaturile efectuate de menaje inclusiv cheltuielile pentru bunuri durabile
(exceptie locuintele) sunt considerate cheltuieli pentru consum al populatiei
(privat).
De asemenea, cheltuielile pentru bunuri care se prelucreaza in continuare in cadrul gospodariilor si sunt deci consum intermediar, sunt considerate tot produse finale, respectiv final.
Consumul statului se determina prin scaderea din valoarea productiei statului a
incasarilor rezultate din vanzarea bunurilor s i serviciilor s i a investitiilor din productie proprie.
Amortizarile luate in calculul indicatorilor macroeconomici de rezultate nu coioncid cu cele din evidenta agentilor economici, aceasta pentru ca amortizarile sunt deteminate prin metoda liniara si se determina pe baza evidentierii fondurilor fixe la valoarea de inlocuire (v' ).
Investitiile brute sunt defalcate in: investitii in: - investitii de bunuri durabile;
- investitii pentru cresterea stocurilor materiale;
III. Conceptul intern si conceptul national
Economia nationala ca un tot nu poate fi determinata printr-o simpla delimitare geografica deoarece in cadrul granitelor actioneaza si institutii si persoane straine, iar agentii economici ai tarii respective pot actiona in strainatate.
In calculele macroeconomice delimitarea economiei nationale se poate face pornind de la 2 criterii:
• este valabil pentru institutiile din economia nationala, iar economia nationala este considerata ca totalitatea investitiilor care au un centru de interes pe teritoriul economic.
• se refera la persoanle care apartin de tara respectiva s i economia nationala in aceast conceptie este totalitatea persoanelor care au un centru de interes pe teritoriul economic.
O unitate are un centru de interes sau interes in teritoriul economic daca efectuiaza tranzactii in cadrul acestuia.
Teritoriul economic este teritoriul dintre granitele vamale. Pentru persoane, frecvent centrul de interes se stabileste pe baza domiciliului stabil.
Economia nationala privita ca ansamblul institutiilor conduce la conceptul de intern , iar privita ca ansamblu al persoanelor, conduce la conceptul national.


10.4. Tabelul INPUT -; OUTPUT
Calulele macroeconomice bazate pe contabilitatea nationala sunt completate in majoritatea tarilor cu tabelul input-output.

Statistica teoretica si economica

Daca in contabilitatea nationala se evidentiaza numai cat se cumpara sau cat se vinde, nu se precizeaza insa de la cine se cumpara sau la cine se vinde. Evidentierea tranzactiilor, respectiv a interdependentelor dintre ramuri, din punct de vedere al fluxurilor de bunuri si servicii, precum si a fluxurilor cu strainatatea, se realizeaza in tabelul input-output. Pentru elaborarea acestui tabel, unitatile sunt grupate dupa criteriul functional, care permite evidentierea fluxurilor bunurilor produse. Tabelul input-output formeaza baza analizei input-output, analiza care s-a dovedit un valorors instrument de analiza economica s i de prognoza s i pe aceasta baza de fundamentare a optiunilor de politica economica. Tabelul input-output se bazeaza pe un sistem de conturi care deriva dintr-un model al circuitului economic. In cazul acesta, conturile nu apar in forma explicita ci este preferata forma de prezentare tabelara. La elaborarea tabelului input output stau la baza urmatoarele principii:
1) Pentru ca sa produca, o ramura consuma produse din productia proprie, din productia altor ramuri sau din import; capital fix s i forta de munca;
2) Productia fiecarei ramuri poate fi folosita in aceeasi ramura, in alte ramuri sau pentru consumul final in sens largit (consumul privat, consumul public, investitiile brute, export);
3) Intrarile dintr-o ramura sunt egale cu iesirile din ramura respectiva.
Punctul de pornire in construirea tabelului inputaoutput il constituie contul sintetic de bunuri
(contul O), care evidentiaza resursele s i utilizarea bunurilor produse in economie. Daca se dezagrega contul de bunuri de produse sau grupe de produse (acestea sunt ramuri in conceptia tabelului input-output), se obtine contul de bunuri pentru fiecare produs respectiv ramura.
Tabelul input-output se obtine luand in considerare ansamblul conturilor ramurilor economiei nationale.
De ex. contul unei anumite ramuri este urmatorul:

Statistica teoretica si economica

Cont de bunuri al ramurii

1. intrarile intermediare, respectiv consumul 1. consum intermediar, respectiv consumul productiv la ramurii i din celelalte ramuri: productiv al productiei ramurii i in celelalte ramuri, si anume in ram. 1: din ram. 1 un consum productiv xli din 2 va fi x2i ,… din ram i va fi si din
1.……..xi1 ramura n avem xni.
2………xi2
1.1. consum productiv din import x . i
3.……..xi3
2. intrari primare …………
- amortizare Ami i……….xii
- impozite indirecte ………….
I n………..xin nete nete indir
2. utilizari finale sunt:
- venituri din munca

- consumul privat (CPI) angajata VMAi
- consumul public sau al statului
- venituri din calitatea de intreprinzator
- investitii brute -; cap. fix si din patrimoniu VIP
- modif. stoc
- export Exi
TOTAL xi
TOTAL xi
x1i x2i

.
B, Expi
CPi, CPLi, Ii xil xi2……………xii …….xin
.
. xni xi

Ami i
I nete indir
VMAi
VIPi

Tabelul input-output se obtine prin rotirea cu 90o a partii drepte a contului de bunuri in sens invers acelor de ceasornic. Prin aceasta rotire se suprapun intrarile intermediare cu consumurile intermediare, iar utilizarea finala apare in prelungirea randurilor care exprima destinatia produselor ramurilor productive.
Extins pentru toate ramurile procedeul conduce la obtinerea tabelului input/output.
Tabelul input output este format din 4 cadrane:
Cadranul 1: prezinta ramurile economiei nationale in dubla lor calitate de ramuri producatoare si consumatoare;
Cadranul 2: prezinta productia finala pe elemente componente;
Cadranul 3: prezinta elementele intrarilor primare care formeaza valoarea adaugata bruta;

Statistica teoretica si economica

Cadranul 4: nu se completeaza de obicei.
Un tabel input-output poate fi prezentat in forma urmatoare:

RAMURI PROD.FINALA
TOTAL PROD
= TOTAL
CONSUMATOARE (1…K) INTRARI
UTILIZARI

IESIRI 1 2 j n
CP CPL IB
Ex
R 1
1
CP1 CPL1 IB
X1 n11 n12 n1j
A 2
Ex1 n 1n


M.



P

R i
Xi
I
II

B yi
O ni1 ni2 nij CPi CPLi Ii
D. nin Exi n
Xn



B nn1 nn2 nni CPn CPLn In nnn Exn

CI import ni1 ni2 nij nin

I
N

Am1 Am2 Amj
Am
T

Amn
III
R

IV
A

R


I In indir


In i2 In ij i1 In
P in
R
In
I
VMA
M

A
R
VIP
VMA1 VMA2 VMAj
E

VMAn

VIP1 VIP2 VIPj
VIPn
TOTAL
Xj
PROD

Cadranul 1 formeaza o matrice patrata n.m si evidentiaza consumul intermediar respectiv productia intermediara. Pe randuri se exprima fluxurile de productie intermediara catre celelalte ramuri, precum si consumul in propria ramura (apar pe diagonala). Pe coloane se exprima fluxurile de intrari intermediare in fiecare ramura, respectiv productia consumata in fiecare ramura s i care provine din celelalte ramuri sau din productia proprie. Elementul general al tabelului xij exprima productia ramurii i consumate productiv in ramura j (flux de productie intermediar). Daca insumam pe

Statistica teoretica si economica

randuri x vom obtine productia ramurii i carer este destinata consumului intermediar. ij j
Daca insumam pe coloane x vom obtine consumul intermediar al ramurii provenit i j i din import putem asauga un rand sub cadranul 1 in care sa evidentiem consumul intermediar din import.
Cadranul 2 evidentiaza productia finala sau cererea finala, considerand ca elemente ale productiei respectiv ale cererii finale. Cadranul 2 cuprinde o matrice de ordinul n.k. Pe randuri se evidentiaza partea din productia fiecarei ramuri destinate fiecarei componente a consumului final. Pe coleoane se prezinta structura pe ramuri a fiecarei componente a consumului final, de ex. yi = productia finala a ramurii i.
Cadranul 3 cuprinde intrarile primare, respectiv repartitia acestora pe ramuri consumatoare.

Legatura dintre indicatorii tabelului I-O si cei calculati in SCN
Daca din valoarea totala a productiei scadem consumuri intermediare obtinem VAB a ramurii care apare in cadranul 3. In cadranul 2 se gandesc elemente a caror insumare conduce la obtinerea PIB dupa metoda utilizarii productiei finale. Daca se insumeaza VAB din fiecare ramura se obtine PIB.
Obs. Exista modalitati diferite de tratare a importului in tabelul I-O, una dintre ele fiind aceea in evidentierea importului in ramurile de productie care produc bunuri similare repsectiv in cadranele 1 s i 2, iar o alta varianta propune evidentierea in cadranul 1 si 2 a productiei intermediare, consumul intermediar din import evidentiindu-se pe un singur rand.

ANALIZA INPUT-OUTPUT

Utilizand informatiile din cadranul 1 si 2 rezulta relatia de repartitie a productiei
= ramurii i, respectiv productia ramurii este formata din Ex I CP x x + + + b
4 4 43 4 4 42 1 pi i i ij i j y i rezulta:
I + II

+
= x x . i y i ij j

Daca se agrega elementele din cadranul 1 si 3 se obtine productia rramurii in functie de
4 48 4 4 47 6
V AB
+ 4
I I I j
= consmatori: = x x
VIP VMA I Am x x + + + + , rezulta + net e j VAB j j i i n di r j i j j j i j i j

Statistica teoretica si economica

Pentru aceeas i ramura productia obtinuta pe cele doua cai trebuie sa fie egala, rezutla I + II =I + III sau II = III. Se pot calcula coeficientii cheltuielilor directe aij: x a = , adica productia ramurii i consumata in ramura j ij ij x j aij = exprima productia ramurii i necesara pentru a produce o unitate de productie
in ramura j.

= + a x • • = x a x j ij x i y ij i j ij j

Daca scriem relatiile dezvoltate pentru toate ramurile respectiv pentru toate ramurile respectiv pentru i = 1, n si j = 1, vom obtine urmatorul sistem:



+ + + + = y x a x a a x ....... n n 1 1 2 12 11 11

• • • • •


• • • • •



• • • • •

+ + Y x a x a x ......... .......... n n nn n n 1 1
1

Putem defini urmatoarele matrici s i anume: matricea A -; matricea cheltuielilor directe a a a .. ..........

1 1 n 1 1 2

=
A .... .......... ..........
a a a .. .......... n n n n 2 1 x
y

1 x matricea sau vectorul si matricea
= = y M 1
x M 2
y
x n n

Atunci se poate scrie X = AX + Y sau (E -; A) X = Y , unde E = matricea unitate sau X = (E -; A)-1. Y
Matricea (E -; A)-1, inversa matricei cheltuielilor directe este matricea cheltuielilor toate respectiv cheltuielilor directe s i indicrecte. Elementele acestei matrice evidentiaza productia totala dintr-un produs necesar pentru a obtine o unitate din productia finala a acestui produs.