4.1 Caracterizarea generala a decontarilor cu tertii

Pe parcursul desfasurarii lor, agentii economici intra in relatii cu terte persoane fizice sau juridice. Asemenea relatii genereaza drepturi (creante) si obligatii (datorii) fie cu persoane (fizice sau juridice) din afara unitatii, fie cu persoane fizice din interiorul unitatii. Toate aceste creante si obligatii au termene de decontare scurte. Sunt asimilate acestor decontari si unele regularizari intre exercitiile financiare. Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele referitoare la primirea si acordarea de imprumuturi precum si creantele imobilizate. k1x10xe
Datoriile reprezinta surse atrase la finantarea unitatii si reprezinta angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau nastere la aparitia lor si se lichideaza dupa plata lor. (anexa 5c, 5d).
Se pot clasifica dupa mai multe criterii :
• Dupa natura operatilor ce le genereaza pot fi:
- datorii comerciale
- datorii financiare
- datorii fiscale
- datorii salariale si sociale
- alte datorii
• Dupa continutul economic si obiectul datoriilor pot fi:
- datorii fata de furnizori (anexa 5c, 5d).
- datorii fata de clienti pentru avansurile primite de la acestia
- datorii fata de buget
- datorii din efecte de comert
- datorii fata de salariati
- datorii fata de asigurarile si protectia sociala
- datorii fata de actionari
- alte datorii

Creantele reprezinta mijloace in curs de incasare, respectiv drepturi ale creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrari. Sunt elemente patrimoniale de activ care iau nastere la avansarea temporara a unor bunuri sau valori altor persoane fizice sau juridice si se lichideaza la incasarea lor.
Se pot clasifica dupa mai multe criterii:
• Dupa natura operatiilor pe care le genereaza pot fi:
- creante comerciale
- creante financiare
- alte creante
• Dupa continutul economic si obiectul creantelor pot fi:
- creante asupra clientilor pentru produse vandute lucrari executate si servicii prestate
- creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate anticipat de catre cumparator
- creante generate de detinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur
- diverse creante asupra debitorilor provenite din actiuni necomerciale
Contabilitatea sintetica a datoriilor si creantelor precum si a operatiilor asimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 “Conturi de terti” din care fac parte urmatoarele grupe: grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”, care cuprinde conturi cu ajutorul carora se tine evidenta datoriilor si creantelor legate de procesul cumpararii de bunuri si servicii. grupa 41 “Clienti si conturi asimilate”, ce cuprinde conturile de creante si datorii provenite din vanzari de bunuri si servicii. grupa 42 “Personal si conturi asimilate “, care cuprinde conturi de datorii dar si de creante legate de decontarile cu salariatii proprii ai unitatii. grupa 43 “Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate”, care cuprinde conturi cu ajutorul carora se tine evidenta decontarilor cu institutiile de asigurari sociale si protectie sociala aferente propriilor salariati. grupa 44 “Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate”, care cuprinde conturi de decontari cu bugetul statului sau alte organisme pentru impozite, taxe si alte varsaminte asimilate acestora grupa 45 “Grup si asociati”, care cuprinde conturi cu ajutorul carora se tine evidenta datoriilor si creantelor din relatiile cu unitatile din cadrul grupului si cu asociatii sau actionarii. grupa 46 “Debitori si creditori diversi”, cuprinzand conturi privind creantele, respectiv datoriile unitatii provenind din operatii diverse. grupa 47 “Conturi de regularizare”, care cuprinde conturi de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor de diferente din conversie si operatii in curs de clarificare.

4.2 Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre furnizori, a caror stingere urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Contul 401
“Furnizori” este cont de datorii, dupa functia contabila este un cont de pasiv se utilizeaza pentru evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari si servicii.
Se crediteaza:
- cu obligatiile de plata a valorii bunurilor intrate in patrimoniu la pret de achizitie, lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, materialelor nestocabile aprovizionate si incluse direct pe cheltuieli, precum si a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor.
Se debiteaza:
- cu platile efectuate catre furnizori, cu valoarea efectelor comerciale de plata acceptate de furnizori, cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori.
Soldul creditor reprezinta sume datorate furnizorilor.
In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor vom distinge:
• datorii fata de furnizori interni, a caror exprimare valorica se face in lei ;
• datorii fata de furnizori externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data intocmirii facturii.

4.3 Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare
411 “Clienti” -; este un cont de active circulante in decontare, iar dupa functia contabila este de activ. Acest cont tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale si marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi.
Se debiteaza:
- cu pretul de vanzare al produselor, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate prin creditul conturilor de venituri, precum si cu taxa pe valoare adaugata aferenta acestora , prin creditul contului 4427 “T.V.A. colectat”
Se crediteaza:
- cu sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar, cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul drepturilor de creanta
Soldul debitor al contului reprezinta drepturile de creanta care nu au fost inca incasate.
Dupa scadenta creantelor distingem:
- creante exigibile, al caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare;
- creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si al caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.

4.4 Contabilitatea decontarilor cu personalul

Pentru desfasurarea normala a activitatii lor, agentii economici folosesc forta de munca. Intre acestia si personalul angajat intervin decontari pentru munca prestata.
Fiecare persoana beneficiaza pentru munca prestata de un salariu, in conditiile prevazute in contractul de munca.
Salariul cuprinde:
- salariul de baza
- adaosurile la salariu
- sporurile la salariu
- alte drepturi banesti
Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala.
Adaosurile la salarii se refera la indemnizatiile de conducere, prime si alte adaosuri.
Sporurile la salarii se acorda pentru conditii deosebite de munca, pentru ore prestate pe timpul noptii, pentru orele suplimentare de munca, pentru vechime neintrerupta in munca etc.
In categoria altor drepturi banesti pot fi mentionate indexarile la salarii, compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru concediile de odihna.
Totalitatea drepturilor cuvenite salariatilor constituie fondul de salarizare al unitatii. Ele reprezinta, pe de o parte, cheltuieli ale unitatii economice, iar pe de alta parte, decontari cu personalul unitatii si cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regula de doua ori pe luna:
- la chenzina I, cu o cota de 40-45 % din salariul incadrare al salariatilor, dupa data de 15 al lunii curente
- la chenzina a II-a, cu diferenta neta ramasa dupa luarea in considerare a retinerilor din salariu, dupa data de 1 a lunii urmatoare

Retinerile din salariu pot fi de doua categorii: a) retineri pentru pagube sau imputatii ale salariatilor la unitatea unde lucreaza b) retineri in favoarea unor organisme, persoane fizice si juridice cum sunt: impozitul pe salarii, contributia salariatilor pentru pensia suplimentara( 3%), contributia salariatilor la fondul de somaj(1%), chirii si rate la imprumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosinta indelungata cumparate, datorii catre alte persoane fizice sau juridice stabilite prin hotarari judecatoresti etc.
421 “Pesonal-remuneratii datorate” se foloseste pentru evidentierea decontarilor cu personalul unitatii pentru salariile cuvenite acestora in bani si in natura, inclusiv a sporurilor si premiilor. Dupa functia contabila este un cont de pasiv, iar dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.
Se crediteaza:
- cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului
Se debiteaza:
- cu retinerile din salarii privind avansurile acordate, sumele datorate de salariati tertilor, contributia salariatilor pentru pensia suplimentara, contributia salariatilor pentru fondul de somaj, impozitul pe salarii, precum si alte retineri, cu salariile nete achitate personalului.
Soldul creditor reprezinta sume datorate personalului.
423 “Personal-ajutoare materiale datorate” tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului si a altor ajutoare. Dupa functia contabila este un cont de pasiv, iar dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.
Se crediteaza:
- cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala.
Se debiteaza:
- cu sumele platite personalului reprezentand ajutoare materiale, precum si cu retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate tertilor, impozitul datorat.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate personalului.
425 “Avansuri acordate personalului” tine evidenta avansurilor (chenzinale) acordate personalului unitatii, poate fi caracterizat astfel:

• dupa continutul economic este un cont de creante;
• dupa functia contabila este un cont de activ;
• se debiteaza cu avansurile din salariu acordate salariatilor;
• se crediteaza la sfarsitul lunii cu sumele retinute pe statele de salarii sau ajutoare materiale reprezentand avansuri platite;
• soldul debitor reprezinta avansurile platite;
4281 “Alte datorii in legatura cu personalul” se tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului expirat, precum si alte datorii in raporturile cu personalul, poate fi caracterizat astfel:

• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu sumele datorate personalului legate de drepturile de salarizare;
• se debiteaza cu sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor;

4.5 Contabilitatea decontarilor cu asigurarile sociale, protectia sociala, bugetul de stat si a fondurilor speciale

4.5.1 Contributia unitatii la asigurarile sociale

Agentii economici care folosesc forta de munca asigura protectia salariatilor prin sistemul asigurarilor sociale si al fondurilor speciale pentru ajutorul de somaj.
Contributiile pentru asigurarile sociale sunt de doua feluri:
• contributia unitatii la asigurarile sociale;
• contributia personalului pentru pensia suplimentara;
Contributia unitatii la asigurarile sociale reprezinta o cheltuiala a unitatii si se calculeaza in procente aplicate la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig ce face parte din fondul de salarii.
Marimea contributiei unitatii la asigurarile sociale depinde de categoriile de incadrare pe grupe de munca, a unitatilor unde lucreaza salariatii si anume:
-; unitati din grupa I-a 40%
-; unitati din grupa a II-a 35%
-; unitati din grupa a III-a 30%
Pe seama contributiei unitatii la asigurarile sociale, unitatile economice pot plati salariatilor ajutoare materiale astfel:
-; indemnizatii materiale pentru concedii de boala;
-; prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;
-; procurari de proteze medicale;
-; concedii de maternitate si pentru ingrijirea copilului pana la doi ani sau a copilului bolnav;
-; ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului;
La sfarsitul fiecarei luni se face decontarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, tinand seama de ajutoarele materiale datorate angajatilor, cand pot sa apara urmatoarele situatii:
? diferente de plata, cand contributia unitatii la asigurarile sociale depaseste ajutoarele materiale acordate salariatilor
? diferente de incasat, cand contributia unitatii la asigurarile sociale este inferioara ajutoarelor materiale acordate salariatilor.
Plata sau incasarea diferentelor la si de la bugetul asigurarilor sociale se face prin unitatea bancara, in ziua ridicarii numerarului pentru plata chenzinei a doua. Contabilitatea decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile sociale se realizeaza cu ajutorul contului 4311 “ Contributia unitatii la asigurarile sociale” care:
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale;
• se debiteaza cu sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale si cu sumele datorate fondului special pentru sanatate;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate la asigurarile sociale;
In cazuri exceptionale acest cont poate prezenta temporar, la sfarsitul lunii, si sold debitor, reprezentand diferenta de incasat de la bugetul asigurarilor sociale, in situatia in care ajutoarele materiale acordate salariatilor depasesc contributia unitatii la asigurarile sociale. Din aceasta cauza se pune in discutie functia contabila a acestui cont, in sensul de a fi considerat bifunctional.

4.5.2 Contributia personalului pentru pensia suplimentara

Se calculeaza intr-o cota de 5% asupra salariilor brute realizate de catre salariatii incadrati cu contract de munca. Ea nu reprezinta o cheltuiala a unitatii fiind retinuta din salariile personalului.
Se deconteaza integral cu bugetul asigurarilor sociale in ziua in care se ridica de la banca numerarul pentru plata chenzinei a II-a. Contabilitatea decontarilor privind contributia personalului pentru pensia suplimentara se realizeaza cu ajutorul contului: 4312 “Contributia personalului pentru pensia suplimentara” care:
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza u contributia personalului pentru pensia suplimentara datorata;
• se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale ca si contributie pentru pensia suplimentara a salariatilor;

4.5.3 Contributia unitatii la fondul de somaj

Se suporta de unitatile economice, reprezentand deci, o cheltuiala a acestora. Se calculeaza prin calcularea unei cote de 5% la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig care face parte din fondul de salarii. Fondul de somaj astfel calculat, impreuna cu cel aferent contributiei personalului la acest fond se varsa integral la Directiile judetene de munca si protectie sociala la data ridicarii de la banca a numerarului pentru plata chenzinei a II-a si va fi folosit pentru acordarea ajutorului de somaj celor in drept si pentru acoperirea unor cheltuieli legate de calificarea si recalificarea somerilor.
Contabilitatea contributiei unitatilor la fondul de somaj se realizeaza cu ajutorul contului: 4371 ”Contributia unitatii la fondul de somaj” care:
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu contributia datorata de unitate la fondul de somaj;
• se debiteaza cu sumele virate pentru fondul de somaj;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj;

4.5.4 Contributia personalului la fondul de somaj

Se stabileste prin aplicarea cotei de 1% la salariile brute de incadrare ale salariatilor incadrati cu contract de munca si se retine din salariile acestora. Se deconteaza integral cu Directiile judetene de munca si protectie sociala. Contabilitatea decontarilor privind contributia personalului la fondul de somaj se realizeaza cu ajutorul contului: 4372 “Contributia personalului la fondul de somaj” care:
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj;
• se debiteaza cu sumele virate sau platite reprezentand contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate de salariati pentru constituirea fondului de somaj;

4.5.5 Decontarile privind impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezinta unul din principalele venituri bugetare cu o frecventa relativ mare in ceea ce priveste operatiile de calcul si inregistrare contabila. El este datorat de agentii economici pentru profitul realizat, in conditiile prevazute de lege.(ordonanta 70/1994).
Pentru impozitarea profitului trebuie sa se faca distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.
• Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau a pierderii exercitiului financiar reflectat in soldul creditor sau debitor al contului 121 “Profit si pierdere”

• Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale, in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile. Profitul impozabil se calculeaza in functie de rezultatul contabil corectat in mod corespunzator cu elementele reintegrate si deduse definitiv dupa formula:

Rezultatul contabil reprezinta diferenta dintre veniturile incorporate in rezultat si cheltuielile decontate asupra rezultatului si este reflectat in soldul creditor al contului 121 “Profit si pierdere”
Elementele nedeductibile fiscal sunt in fapt cheltuielile nedeductibile care sunt reprezentate de: impozitul pe profit datorat, pana la data efectuarii calculelor, amenzi si penalitati, cheltuielile care depasesc limitele de cheltuieli pentru actiuni de protocol, prevazute in legea bugetara anuala, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor sau a rezervelor peste limitele prevazute de lege, cheltuielile de sponsorizare ce depasesc limitele admise, cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20% din celelalte venituri, pierderi din surse externe si alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Elementele deductibile fiscal se refera la: dividende primite de la o alta persoana juridica romana, reportarea cheltuielilor cu dobanzile ramase nedeductibile in anii anteriori, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita a 5% din profitul brut contabil anual pana ce acesta va atinge 20% din capitalul social, veniturile din provizioane pentru care nu s-a admis deducerea fiscala.
In legatura cu impozitul pe profit mai mentionam urmatoarele: a) Marimea impozitului pe profit este corelata cu politica guvernului si, ca atare, legislatia care reglementeaza acest impozit este supusa unor dese modificari. In prezent, cota de impozit pe profit este de 38 % calculata asupra rezultatului fiscal, cu unele exceptii. b) Impozitul pe profit se calculeaza lunar, dar se regularizeaza fie lunar fie trimestrial, in functie de rezultatul fiscal realizat, cumulat de la inceputul anului. Plata impozitului se face lunar sau trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare sau a primei luni din trimestrul urmator. c) Agentii economici care efectueaza investitii pentru modernizarea tehnologiei de fabricatie, extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare si protectia mediului inconjurator, beneficiaza de reduceri la impozitul pe beneficiul folosit in acest scop.
441 “Impozitul pe profit”
• dupa continutul economic poate fi un cont de:
-; datorii, cand obligatiile de plata depasesc sumele achitate;
-; creante, cand obligatiile de plata sunt inferioare sumelor achitate
• dupa functia contabila este un cont bifunctional, care functioneaza astfel:
-; ca un cont de pasiv, cand exprima datorii
-; ca un cont de activ , cand exprima creante
• se crediteaza cu impozitul pe profit datorat bugetului statului;
• se debiteaza cu impozitul pe profit achitat bugetului statului;
• soldul contului poate fi:
-; creditor, cand exprima datorii si reprezinta sume datorate ca impozit pe profit;
-; debitor, cand exprima creante si reprezinta sume varsate in plus ca impozit pe profit.

4.5.6 Decontarile privind taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, calculat pe valoarea adaugata realizata de agentii economici si suportat de consumatori. Valoare adaugata este reprezentata de diferenta dintre valoarea bunurilor si a serviciilor produse de o unitate si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor, numite consumuri intermediare. Deci baza de calcul a acestui impozit pe consum este valoarea adaugata, de isi trage denumirea.
Pentru determinarea taxei pe valoare adaugata datorata se procedeaza astfel:
-; Taxa pe valoare adaugata cuprinsa in facturile furnizorilor se inregistreaza de catre fiecare agent economic intr-un cont distinct, purtand denumirea de taxa pe valoarea adaugata dedectibila;
-; Acelasi agent economic calculeaza si inscrie in facturile emise taxa pe valoare adaugata la valoarea totala a bunurilor si serviciilor livrate, evaluate la pret de vanzare, aceasta purtand denumirea de taxa pe valoarea adaugata colectata, care se inregistreaza, de asemenea intr-un cont distinct;
-; Periodic, de regula lunar, se face diferenta intre taxa pe valoare adaugata colectata si cea deductibila obtinand, pe aceasta cale, taxa pe valoare adaugata de plata, care nu este altceva decat taxa aferenta valorii adaugate de unitate.
Obiectul taxei pe valoarea adaugata il reprezinta urmatoarele categorii de operatii: a) Livrarile de bunuri mobile si prestari servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale; b) Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii publice si persoana fizice; c) Importul de bunuri si servicii d) Unele prestari de servicii asimilate cu livrarile de bunuri prevazute in legislatia in vigoare.
Documentele necesare calcularii TVA obligatorii pentru agentii economici sunt:
• Factura fiscala, care este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se intocmeste de compartimentul “desfacere” sau alt compartiment la livrarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor.(anexa 2a)
• Chitanta fiscala, care este tot un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Serveste ca document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii, in situatia in care nu se intocmeste factura (se utilizeaza numai pana la epuizarea formularelor aflate in stoc) (anexa 2b)
Centralizarea operatiilor efectuate de agentii economici platitori de TVA se face in cursul lunii prin folosirea jurnalului pentru vanzari (anexa 4b) si a jurnalului pentru cumparari.(anexa 4c)
• Jurnalul pentru vanzari serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata. Se intocmeste intr-un singur exemplar in care se inregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a taxei pe valoarea adaugata colectata, aferenta vanzarilor de bunuri materiale sau a prestarilor de servicii.
• Jurnalul pentru cumparari serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila. Se intocmeste tot intr-un singur exemplar si cuprinde cumpararile de bunuri materiale sau a prestarilor de servicii.
Trimestrial, agentii economici intocmesc Decontul de TVA, ce reprezinta documentul care stabileste modul de decontare cu bugetul statului a TVA si care poate prezenta urmatoarele situatii:
-; TVA de plata, cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila;
-; TVA de recuperat, cand TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila.

Contul 4423 “TVA de plata”
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;

• se crediteaza la sfarsitul lunii cu datoria fata de bugetul statului aferenta valorii adaugate de unitate, determinata ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila;
• se debiteaza cu platile ce se fac la buget si cu recuperarea eventualelor taxe suportate in plus in cursul lunilor precedente;
Contul 4426 “TVA deductibila”
• dupa continutul economic este un cont de creante;
• dupa functia contabila este un cont de activ;
• se debiteaza in tot cursul lunii cu taxa pe valoare adaugata din facturile furnizorilor privind cumpararile efectuate;
• se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA deductibila, compensata cu TVA colectata si de incasat (daca este cazul) de la bugetul statului;
• la sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold;
Contul 4427 “TVA colectata”
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu sumele datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat, reprezentand taxa pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de marfuri si bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari;
• se debiteaza cu TVA colectata compensata cu TVA deductibila si cu cea de plata la bugetul statului;
• la sfarsitul perioadei nu prezinta sold;
Contul 4428 “TVA neexigibila”
• dupa continutul economic poate fi un cont de:
-; creante pentru:
-; cumparari de bunuri si servicii cu plata in rate;
-; cumparari de bunuri si servicii ce nu sunt insotite de facturile furnizorilor
-; datorii pe termen scurt pentru:
-; vanzari de bunuri si servicii cu plata in rate;
-; vanzari de bunuri si servicii ce nu sunt insotite de facturi;
-; stocuri de marfuri incluse in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest pret
• dupa functia contabila este un cont bifunctional
• se crediteaza cu TVA neexigibila aferenta vanzarilor, marfurilor in stoc la unitatile cu amanuntul, respectiv TVA devenita exigibila;
• se debiteaza cu TVA neexigibila aferenta cumpararilor, respectiv TVA devenita exigibila in cursul exercitiului;
• soldul contului poate fi :
-; creditor, cand exprima datorii neexigibile privind TVA
-; debitor, cand exprima creante neexigibile privind TVA
Contul 4424 “TVA de recuperat”
• dupa continutul economic este un cont de creante;
• dupa functia contabila este un cont de activ;
• se debiteaza la sfarsitul lunii in cazul aparitiei unei creante fata de buget reprezentata de diferenta dintre TVA deductibila (mai mare)si TVA colectata (mai mica);
• se crediteaza cu sumele recuperate pe calea incasarii de la buget sau cu cele recuperate prin diminuare, in lunile urmatoare, a taxei pe valoarea adaugata de plata;
• soldul debitor reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului;

4.5.7 Decontarile privind impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii reprezinta un alt venit bugetar important, cu mare frecventa la agentii economici. Perceperea lui urmareste participarea salariatilor la asigurarea veniturilor bugetare si la asigurarea echitatii in sfera participarii acestora la formarea veniturilor bugetare. Subiectul impozitelor pe salarii il constituie persoanele fizice romane si straine care realizeaza venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale pe teritoriul Romaniei.
Veniturile ce fac obiectul impozitului pe salarii sunt: salariile, sporurile, indemnizatiile, ajutoarele materiale, stimulentele din fondul de participare la profit, recompense si premii, concedii de odihna si alte castiguri in bani sau natura.
Impozitul pe salarii pentru angajatii incadrati cu carte de munca se aplica la totalul veniturilor lunare sub forma de salarii si alte drepturi salariale, din care se scad pensia suplimentara, contributia la fondul de somaj si alte sume neimpozabile precum si premiile obtinute care se impoziteaza separat. Cotele de impozit sunt progresive pe transe de venituri. Fiecarei transe de venit ii corespunde un impozit in suma fixa, la care se adauga un impozit calculat pe baza unei cote procentuale aplicata asupra venitului ce depaseste nivelul superior al transei precedente. Prin urmare, impozitul pe salarii se retine din drepturile salariale ale angajatilor, precum si din veniturile realizate de colaboratorii de orice natura.
Impozitul se inregistreaza ca datorie la bugetul statului si la bugetele locale la sfarsitul fiecarei luni, dar se deconteaza cu acestea in luna urmatoare, dupa deducerea contributiei salariatilor la fondul social de sanatate in cota de 7%.
444 “Impozitul pe salarii”
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, provenite din retinerile din salariile personalului si a colaboratorilor unitatii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu sumele datorate bugetului statului ca impozit pe salarii retinut din drepturile salariale ale angajatilor si colaboratorilor unitatii;
• se debiteaza cu sumele virate la buget reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi similare;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate bugetului ca impozit pe salarii;

4.5.8 Decontarile privind fondurile speciale, taxe si varsaminte asimilate

Agentii economici datoreaza unor organisme publice sume constituite in mod special cu anumite destinatii prevazute de lege, care sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale, si anume:
• Fondul special pentru sanatate se constituie la societatile comerciale care incaseaza incasari din actiuni de publicitate la produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice si la societatile comerciale care realizeaza venituri din vanzarile de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice. Se deconteaza cu Directiile judetene de sanatate.
• Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice ce se datoreaza de societatile comerciale care produc sau importa carburanti auto livrati la intern.
• Fondul pentru risc si accidente se constituie in cote procentuale (1%) aplicate asupra sumelor brute ce se platesc ca salarii si alte drepturi salariale persoanelor fizice, potrivit statelor de plata. Se deconteaza cu Inspectoratele Judetene de Stat pentru Handicapati.
• Alte taxe si varsaminte prevazute de lege de a fi varsate unor organisme publice.
Contabilitatea obligatiilor si decontarilor cu privire la fondurile speciale se realizeaza cu ajutorul contului: 447 “Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate” (anexa 3a)
• dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu obligatiile si varsamintele de efectuat catre diferite organisme publice;
• se debiteaza cu platile efectuate catre organisme publice sub forma de taxe si varsaminte asimilate datorate acestora;
• soldul creditor reprezinta sumele datorate de catre unitate organismelor publice;
• se dezvolta in analitic pe feluri de fonduri speciale.