1. SITUATIA ECONOMICA h7u11ui
1.1. Resurse naturale
1.2. Indicatori macroeconomici
1.3. Principalele ramuri economice
1.1. Resurse naturale
Principalele resurse naturale ale Sloveniei sunt lignitul, plumbul, zincul, mercurul, uraniul si argintul.
1.2. Indicatori macroeconomici
Slovenia a fost una dintre primele tari din regiune care a depasit perioada de recesiune din timpul tranzitiei spre economia de piata. Primele semne de crestere economica au aparut in anul 1993, iar in perioada 1994 -; 1998 s-a inregistrat o rata medie anuala de crestere de 4%. in comparatie cu alte tari aflate in tranzitie, Slovenia si-a construit programul economic pe baza mentinerii echilibrului balantei comerciale si a scaderii deficitului bugetar.
In anul 1998, Produsul Intern Brut pe locuitor a atins 68% din cel al tarilor membre ale Uniunii Europene, Slovenia fiind tara cea mai dezvoltata, din punct de vedere economic, dintre tarile candidate la aderare.
In prima jumatate a anului 1999, dezvoltarea economica a Sloveniei a fost afectata de pregatirile impuse de introducerea taxei pe valoarea adaugata. Cele mai afectate au fost consumul intern, balanta comerciala si, indirect, rata de schimb. Acestea au revenit la normal dupa introducerea TVA, in cea de-a doua parte a anului.
Conform estimarilor Institutului de Analize Macroeconomice si Dezvoltare (IMAD), cresterea economica, inregistrata in anul 1999, a fost de 3,75%. Cea mai importanta crestere a fost semnalata in domeniul investitiilor, 14%. Un alt factor care a contribuit la cresterea economica din anul 1999, a fost majorarea cererii la export (cu 4,6% fata de anul precedent), deficitul balantei comerciale plasandu-se la nivelul de 940 mil. USD. Aceasta s-a datorat, mai degraba, devalorizarii monedei nationale, decat maririi productivitatii, ceea ce de altfel nu a insemnat o crestere a competitivitatii produselor slovene pe pietele externe.
Inflatia a scazut de la 6,5%, in anul 1998, la 6,1%, in prima jumatate a anului 1999, impactul introducerii TVA fiind mult mai scazut decat cel asteptat.
De asemenea, rata somajului a scazut, datorita implicarii somerilor in programe sociale, de la 7,9%, in anul 1998, la 7,4%, in anul 1999.
Pentru anul 2000 se estimeaza o crestere economica de 4%, avand in vedere o crestere a consumului intern cu 4,5% si a investitiilor cu cca. 9%. Rata inflatiei se va situa sub nivelul anului 1999, chiar daca se asteapta o crestere medie a preturilor cu peste 4%.
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici, in perioada 1995-2000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 (e)
Ritm de crestere al PIB (%) 4,1 3,5 4,6 3,9 4,9 4,0
Structura PIB (%):
- agricultura 4,6 4,5 4,3 4,0 3,7 3,9
- industrie 32,5 32,5 32,2 32,6 32,2 32,4
- constructii 5,1 5,7 5,7 5,8 6,2 6,4
- servicii 59,2 59,5 59,8 59,7 57,9 57,3
PIB/loc. (USD preturi curente) 9.431 9.480 9.163 9.847 10.078 10.958
PIB/loc. (in USD, la paritatea puterii de cumparare) 12.500 13.200 14.100 14.800 15.590 ...
Rata somajului (%) 7,4 7,3 7,4 7,9 7,6 7,5
Productivitatea muncii (%) 3,3 3,4 5,1 3,9 3,3 3,2
Indicele pretului de consum (%) 12,6 9,7 9,1 7,9 6,1 6,2
Rata medie de schimb (SIT/USD) 118,5 135,4 159,7 166,1 181,8 208,2*
Datoria externa (mil. USD) 2970 4010 4176 4959 5584 ...
Note: e -; estimare
* -; media lunii martie 2000
Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, aprilie 2000
Conform bugetului aprobat pentru anul 2000, cheltuielile bugetare se estimeaza ca vor creste cu 9,9% in termeni nominali, fata de anul precedent. Ca domenii prioritare, se vor avea in vedere, promovarea dezvoltarii tehnologice, o politica activa in domeniul salarial, promovarea dezvoltarii regionale, reforma agriculturii si intarirea capacitatii de aparare. Deficitul bugetar se estimeaza, pentru anul 2000, la 1% din PIB.
1.3. Principalele ramuri economice
AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA
Datorita conditiilor naturale dificile, pe mai mult de 75% din suprafata tarii, productia agricola este limitata. Agricultura slovena se caracterizeaza prin ferme agricole de dimensiuni reduse, media terenului detinut de o ferma fiind de 3,2 ha. Numai 6% din totalul fermelor detin peste 10 ha. de pamant, ceea ce face ca nivelul de dezvoltare sa fie redus, iar productivitatea destul de scazuta.
Ponderea agriculturii si pescuitului in formarea PIB este de cca. 5% anual. Slovenia este un importator net de produse agricole, cum ar fi: cereale, zahar, ulei, fructe exotice si nutreturi. Exista o productie superioara cererii interne in ceea ce priveste carnea de porc, de pasare, laptele, hameiul si vinul.
In sectorul industriei alimentare activeaza aproximativ 400 de societati comerciale, iar ponderea acestui sector in formarea PIB este de 3,2%, domeniile cele mai active fiind prelucrarea laptelui, a carnii, moraritul, productia de zahar, ulei vegetal, prelucrarea fructelor, productia de vin, bere si miere.
In Slovenia, suprafata acoperita de paduri reprezinta peste 54% din suprafata totala a tarii, ceea ce face ca Slovenia sa fie a treia tara din Europa din acest punct de vedere.
Dupa obtinerea independentei, suprafata agricola detinuta de cooperative a scazut continuu, dar contributia acestora la obtinerea valorii adaugate in acest sector a ramas semnificativa.
Evolutia suprafetelor agricole, in perioada 1994-1998
- ha. Terenuri utilizate Suprafata arabila
Suprafata agricola Culturi permanente Pasuni permanente Suprafata arabila Cereale Cartofi Legume Plante industriale Plante furajere
1994 548969 33734 319106 196129 102579 10147 9753 11820 58655
1995 538019 32960 308674 196385 100040 10070 10077 10834 60480
1996 524454 33068 300806 190580 98538 9382 10091 11708 57231
1997 494035 31502 289987 172546 94913 9186 2015 10912 51794
1998 490863 31304 287473 170286 94509 9200 2015 12083 50469
Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999
Cu toate ca, o mare parte a populatiei locuieste in mediul rural, numarul celor care se ocupa cu agricultura este destul de scazut.
Principalele obiective stabilite prin strategia de dezvoltare a agriculturii slovene sunt:
· o productie de calitate la preturi scazute, care sa asigure securitatea alimentara a tarii;
· mentinerea suprafetei agricole si protejarea pamantului si a apei impotriva poluarii;
· cresterea competitivitatii produselor agro-alimentare;
· cresterea veniturilor producatorilor care realizeaza productii peste medie.
Productia de plante furajere are o pondere de peste 60% din productia cerealiera, din care porumbul reprezinta cca. 40%, iar graul si orzul 20%. Dintre plantele industriale, sfecla de zahar este cea mai raspandita, urmata de hamei, care este exportat aproape in totalitate. Dintre legume, cele mai cultivate sunt varza, fasolea si salata.

Evolutia productiei agricole, in perioada 1995 -; 1998
- mii tone -
Produs 1995 1996 1997 1998
Grau 155,6 137,1 138,9 169,1
Porumb 296,3 296,9 355,3 333,4
Cartofi 191,2 181,1 177,9 195,6
Sfecla de zahar 265,1 308,0 284,0 380,2
Fructe 161,4 166,0 101,8 126,4
Struguri 101,5 141,7 127,7 122,7
Lapte (mii litri) 590 576 569 581
Oua (mii buc.) 322 379 417 453
Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999
Pasunile acopera doua treimi din suprafata agricola a tarii, aceasta pondere fiind in scadere datorita extinderii suprafetelor acoperite de paduri.
Livezile ocupa cca. 4% din suprafata agricola, cel mai des intalnite fiind plantatiile de meri, peri, piersici si ciresi.
Cu o pondere de 32% din totalul fermelor, cultivatorii de vita de vie reprezinta un segment important al populatiei ocupate in agricultura. Slovenia detine o suprafata de aproape 30 de mii ha. cultivate cu vita de vie.
Cresterea animalelor reprezinta cel mai important sector al agriculturii slovene, cele mai dezvoltate sectoare fiind cele ale cresterii de vite, porci si pasari.
Evolutia septelului, in perioada 1994-1998
- capete 1994 1995 1996 1997 1998
Cabaline 7959 7994 8450 9898 ...
Bovine 477400 495535 486198 445724 453097
Porcine 570774 592034 552273 578193 592378
Ovine 29077 39118 43192 52807 72361
Pasari 5794000 4920000 5573000 7058000 ...
Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999
Sectorul industriei alimentare este reprezentat de cca. 400 societati comerciale, din care 160 au mai mult de 50 de angajati. Numarul lucratorilor activi in industria alimentara reprezinta 2,6% din totalul fortei de munca.
Anual, in Slovenia, se prelucreaza peste 380 mil. litri de lapte. Din totalul productiei de lapte, cca. 75% este destinata pietei interne, iar din aceasta, 68% este destinata prelucrarii. Slovenia exporta anual 22-24% din productia sa de produse lactate, ceea ce reprezinta echivalentul a 90-100 mil. litri.
In industria prelucrarii carnii activeaza peste 40 de abatoare si intreprinderi de industrializare a carnii, a caror capacitate totala depaseste consumul intern. Productia de carne de vita se situeaza in jurul a 40 mii tone anual, cea de porc la aproximativ 36 mii tone, iar cea de pasare la 43 mii tone.
In ceea ce priveste moraritul si panificatia, productia interna de cereale nu acopera decat 40% din consum, care se cifreaza la aproximativ 230 mii tone anual. Productia anuala de faina se ridica la 35 mii tone, din care 31% este destinata exportului.
Productia de sfecla de zahar a crescut constant in ultimii ani, dar Slovenia nu dispune decat de o singura fabrica de prelucrare a acesteia, la Ormoz.
Capacitatea celor patru fabrici de obtinere a uleiului vegetal se ridica la 52 mii tone, fiind mai mare decat consumul intern, materia prima fiind importata.
In Slovenia, prelucrarea fructelor este o activitate traditionala. Se produc anual cca. 22 mii tone de mere, 3 mii tone de pere, 2700 tone de piersici. Cele mai cunoscute produse sunt sucurile si siropurile de fructe, dar si gemurile.
De asemenea, cultivarea vitei de vie este o activitate traditionala, productia de vin ridicandu-se la 700-900 mii hl. anual. Piata berii este dominata de doua marci autohtone, dar incet-incet se dezvolta si alte mici societati producatoare de bere, unele din acestea fiind cu capital mixt.
Padurile acopera 1,1 mil. ha., in cea mai mare parte fiind paduri mature, dar si lemn de calitate inferioara. Coniferele reprezinta majoritatea, volumul total de lemn fiind estimat la 318 mil. m.c., iar cresterea anuala de 7 mil. m.c.
Aproximativ 70% din suprafata impadurita se afla in proprietate privata, iar 1% este rezervatie naturala. Cca. 1000 ha. anual se regenereaza prin plantari, iar 1-10 mii ha. sunt exploatate. Productia de cherestea se ridica la 2,6 mil. m.c. anual.
Ca si pentru majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, agricultura reprezinta una dintre cele mai dificile domenii de negociere, Slovenia nefacand exceptie de la aceasta regula.
La intrunirea din 4 noiembrie 1999 de la Bruxelles, Slovenia si-a iterat pozitia de a incepe negocierile cu UE privitoare la alinierea legislatiei sale in domeniu agriculturii. Astfel, Slovenia a acceptat preluarea acquis-ului comunitar in sectorul agricol, dar a solicitat opt perioade de tranzitie si cinci derogari. Pozitia de negociere a fost fundamentata pe baza a trei elemente: Legea Agriculturii ( initiata si urmand a intra in vigoare incepand cu 30 iunie 2000), Programul National de Dezvoltare a Agriculturii, Exploatarii Forestiere si Padurilor pentru perioada 2000-2002 (document care a fost adoptat in septembrie 1999) si infiintarea Agentiei pentru Dezvoltare Rurala si Supravegherea Pietei Agricole.
Prin preluarea aquis-ului comunitar, Slovenia se asteapta a beneficia de aceleasi drepturi ca si tarile membre UE, inclusiv de sprijin financiar, precum si de a aplica aceleasi reguli privitoare la mecanismele pietei agricole. Slovenia a solicitat perioadele de tranzitie pentru urmatoarele domenii: distribuirea cotelor de lapte; acordarea de premii catre crescatorii de vaci de lapte, ovine si caprine; implementarea de catre organizatiile crescatorilor de animale a reglementarilor in domeniul zootehniei; definirea regiunilor forestiere. Derogarile se refera la: utilizarea anumitor pesticide; reglementarea comertului cu albine si vin; posibilitatea aplicarii unei etichete suplimentare pe sticlele de vin editata intr-o alta limba folosita in spatiul comunitar si mentinerea unui continut scazut de alcool la vinul Cvicek.
INDUSTRIA
Printre industriile traditionale in Slovenia, se numara prelucrarea metalelor, fabricarea mobilei, industria usoara si fabricarea hartiei. in ultimii ani, s-au dezvoltat industriile electronica, chimica si farmaceutica, precum si cea a constructiilor de masini.
Industriile prelucratoare absorb peste 33% din totalul fortei de munca si contribuie cu aproape 30% la formarea PIB si cu cca. 50% la export.
Industria electrica si electronica
Aceasta ramura industriala este printre cele mai dezvoltate, avand o contributie de 5,4% la formarea PIB, in anul 1998, si un numar de peste 26.200 angajati. De asemenea, contribuie cu 17% la export (peste 1,5 miliarde USD, in anul 1998). Marea majoritate a productiei este formata din aparate electrocasnice, motoare electrice, echipament de telecomunicatii, aparate de masura si control, baterii si piese de schimb.
Cele mai cunoscute companii in domeniu sunt Gorenje (aparatura electrocasnica), Iskratel (echipament de telecomunicatii), Rotomatika si Domel (motoare electrice). Calitatea produselor s-a imbunatatit simtitor in ultimii ani, fapt atestat de certificarea conform ISO 9000 a 54 companii dintre cele aproape 800 care activeaza in domeniu.
Potentialul acestei industrii este relevat de faptul ca, 44 exportatori din primii 100, apartin acestui sector.
Industria chimica si farmaceutica
Industria chimica slovena are doua componente de baza: productia de fire si fibre sintetice si productia de cauciuc si mase plastice. Acest sector industrial participa la formarea PIB in proportie de 7,6% (1998) si are un numar de peste 23000 angajati, ceea ce reprezinta 3,1% din totalul fortei de munca. Exporturile, in anul 1998, au insumat peste 1,3 miliarde USD (14,4% din valoarea totala a exporturilor in 1998).
Principalele produse ale sectorului sunt reprezentate de medicamente, cauciucuri pentru autovehicule (marca Sava fiind cea mai cunoscuta), obiecte din mase plastice, lacuri si vopsele.
Industria mobilei
Prelucrarea lemnului are o lunga traditie in Slovenia, datorita suprafetei mari acoperite cu paduri. Peste 470 de societati comerciale activeaza in acest sector, dintre acestea 328 fiind producatoare de mobila. Circa 60% din productia anuala de mobila este exportata, contributia producatorilor de mobila la export reprezentand peste 60% (910 mil. USD, in anul 1998) din valoarea totala a exportului industriei de prelucrare a lemnului.
Numarul angajatilor din industria prelucrarii lemnului a atins, in anul 1998, cifra de 28300 (3,8% din totalul fortei de munca).
Industria usoara
Valoarea totala a productiei din industria usoara, in anul 1998, a fost de 1,32 miliarde USD, contributia la formarea PIB fiind de 4,8%. Numarul angajatilor a fost, in acelasi an, de peste 45.100, reprezentand 6% din totalul fortei de munca. Contributia acestui sector industrial la export s-a ridicat la peste 1 miliard USD (13,4% din valoarea totala a exporturilor slovene).
Slovenia importa, in cea mai mare parte, materia prima necesara desfasurarii activitatii in acest sector.
Industria prelucrarii metalelor
In cadrul acestui sector industrial se disting trei domenii, a caror dezvoltare este mai pregnanta in Slovenia: metalurgia, constructiile de masini si productia de motoare pentru autovehicule.
In anul 1998, valoarea productiei totale in industria prelucrarii metalelor a atins 3,72 miliarde USD, contributia la PIB fiind in proportie de 6,4%. Numarul angajatilor in acest sector a depasit 59.400, ceea ce reprezinta 8% din totalul fortei de munca. Exporturile au fost, in acelasi an, de 2,18 miliarde USD (25,6% din valoarea totala a exporturilor). Pentru buna desfasurare a activitatii in cadrul acestui sector, Slovenia a importat materii prime in valoare de 1,28 miliarde USD, la nivelul anului 1998, mare parte din tarile Uniunii Europene (semifabricate si componente).
Cele mai cunoscute firme care isi desfasoara activitatea in acest domeniu, sunt: Revoz Novo mesto, Unior Zrece, Koper, Titan Kamnic, LIV Postojna, peste 60 de societati fiind acreditate conform ISO 9001.
Tinand seama de proiectele guvernamentale in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii, se asteapta, in urmatorii ani, o crestere a investitiilor in acest sector, inclusiv a investitiilor straine. O mare parte a investitiilor straine s-a indreptat, deja, spre sectorul constructiilor de autovehicule.
COMERTUL EXTERIOR
Comertul are cea mai mare pondere la formarea PIB, 11,7% in anul 1998, si absoarbe un numar de 92.700 salariati, ceea ce reprezinta 12,5% din totalul fortei de munca. in anul 1998, veniturile realizate in comert s-au ridicat la 13,23 miliarde USD.
Ultimii ani au reprezentat o perioada de dezvoltare foarte dinamica pentru acest sector economic, numarul agentilor economici inregistrati crescand de la 543, in anul 1989, la peste 33.000, in anul 1998.
Slovenia este un partener constant al tarilor Uniunii Europene, comertul cu acestea depasind 65% din valoarea totala a comertului sloven. in anul 1999, valoarea exporturilor de bunuri ale Sloveniei a fost de 8.546 mil. USD, cu 5,6% mai mica decat in anul 1998, iar valoarea importurilor a fost de 9.954 mil. USD (- 1,5%). Exporturile anului trecut au reprezentat 52,5% din PIB, iar importurile, 57,7%, ceea ce dovedeste deschiderea tarii catre comert.
Evolutia comertului exterior al Sloveniei, in perioada 1995 -; 1999
- mil. USD 1995 1996 1997 1998 1999
Export 8315,8 8309,8 8368,9 9050,5 8546,0
Import 9491,7 9421,5 9366,5 10110,9 9954,0
Total comert 17807,5 17731,3 17735,4 19161,4 18500,0
Sursa: Oficiul de Statistica al Sloveniei, 2000
Cele mai importante produse exportate, in anul 1999, au fost:
· motoare de autovehicule, accesorii si piese de schimb -; 991 mil. USD (11,5% din valoarea totala a exportului);
· mobila si parti de mobila -; 601 mil. USD (7,1%);
· aparatura electrica si electrocasnica -; 438 mil. USD (5,2%);
· produse farmaceutice -; 349 mil. USD (4,1%).
La import, in anul 1999, s-au remarcat:
· motoare, piese si accesorii auto -; 838 mil. USD (10,5% din valoarea totala a importurilor);
· titei si produse petroliere, gaz natural si alte hidrocarburi -; 499 mil. USD (5%);
· aparatura de calcul si unitati de procesare -; 187 mil. USD (1,9%); aparatura pentru telecomunicatii -; 143 mil. USD (1,4%).
In ceea ce priveste cei mai importanti parteneri ai Sloveniei, in anul 1999, acestia au fost: tarile Uniunii Europene, Croatia, tarile CEFTA si SUA.
2. REGIMUL COMERCIAL
3.1. Cadrul juridic extern al relatiilor economice
3.2. Bariere comerciale
2.1. Cadrul juridic extern al relatiilor economice
Slovenia, ca tara situata in centrul Europei, avand deschidere la Marea Adriatica si granite cu Italia, Ungaria, Croatia si Austria, se prezinta astazi ca una dintre cele mai prospere tari cu o economie in tranzitie din Europa Centrala si de Est, dar si din regiunea balcanica.
Ca republica parlamentara democratica, castigandu-si acest statut dupa declararea independentei in anul 1991, Slovenia a trecut la procesul de transformare al cadrului sau legislativ si institutional spre a fi convergent legislatiei Uniunii Europene.
Acorduri multilaterale si organizatii internationale
Slovenia este membra a urmatoarelor organizatii internationale si regionale:
· Organizatia Natiunilor Unite (UN);
· Organizatia Mondiala a Comertului (WTO);
· Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD);
· Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD);
· Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa (UN ECE);
· Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO).
· Fondul Monetar International (IMF);
· Consiliul Europei;
· Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD);
· Organizatia pentru securitate si Cooperare in Europa (OSCE);
Acorduri regionale si bilaterale
Eforturile Sloveniei de liberalizare a comertului pe plan regional si bilateral au condus la semnarea urmatoarelor acorduri comerciale:
In anul 1993, Slovenia a semnat cu Uniunea Europeana un acord de cooperare, iar in anul 1995, un pact de cooperare economica si politica prin care s-a prevazut reducerea treptata a barierelor in calea comertului reciproc. In luna iunie 1996, a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeana (negocierile de aderare au demarat la 31 martie 1998).
Tot in anul 1993, Slovenia a semnat acorduri de comert liber cu Ungaria, Cehia si Slovacia, ca mai apoi in anul 1996, Slovenia sa fie admisa in cadrul Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA).
In iunie 1995, Slovenia a semnat, de asemenea, un acord de comert liber cu tarile AELS.
Performantele economice deosebite inregistrate de Slovenia sunt in stransa legatura cu masurile de liberalizare ale comertului, de politica monetara si financiara si de traditionala deschidere catre investitiile straine.
Integrarea Sloveniei in Uniunea Europeana
Relatiile Sloveniei cu Uniunea Europeana au evoluat rapid dupa recunoasterea independentei Republicii Slovenia, in ianuarie 1992. Dupa semnarea Acordului de Asociere la UE, in luna iunie 1996, acesta a intrat in vigoare la 01.02.1999, iar negocierile de aderare au inceput la 31.03.1998.
Angajamentele guvernului sloven in vederea aderarii (intarirea independentei tarii, o democratie puternica si functionarea unei economii de piata normale) vor trebui atinse pana in luna ianuarie a anului 2003.
In cadrul procesului de aderare, Slovenia a stabilit legaturi la nivel regional: Alpi -; Adriatica, Bavaria si Friuli -; Venetia -; Giulia. Prioritatile economice si politice ale tarii coincid cu cele ale UE, ceea ce face ca drumul spre aderare sa fie mai rapid.
Comertul si investitiile s-au dezvoltat rapid intre Slovenia cu Uniunea Europeana incepand cu anul 1991. Aproape 70% din comertul exterior al Sloveniei, s-a desfasurat, in anul 1999, pe relatia cu UE, 80% din importuri provenind din UE. in cadrul UE, Germania este partenerul cel mai important, comertul cu aceasta tara reprezentand cca. 25% din comertul exterior al Sloveniei. De asemenea, 65% din investitiile straine directe provin din tarile membre ale UE.
Incepand cu 1993, Banca Europeana pentru Investitii a imprumutat Slovenia cu peste 335 mil. EURO, pentru proiecte vizand infrastructura, telecomunicatiile, transporturile si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. in acelasi timp, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a aprobat finantarea a 23 de proiecte in sectoarele energiei, transporturilor, telecomunicatiilor, comertului si productiei, in valoare de peste 328 mil. EURO.
In aprilie 1993, a fost semnat un acord de cooperare intre Slovenia si UE, acord completat de acorduri la nivel sectorial (transporturi, textile, finante), care a intrat in vigoare in luna septembrie 1993. Acesta a reprezentat un pas intermediar spre semnarea acordului de asociere.
Acordul de Asociere al Sloveniei la UE, semnat in iunie 1996 si intrat in vigoare in februarie 1999, prezinta cadrul cooperarii intre Slovenia si UE si stabileste o zona de comert liber. De asemenea, acordul permite Sloveniei participarea la programe in domeniile educatiei, cercetarii si dezvoltarii.
Acordul in domeniul comertului a permis inlaturarea restrictiilor cantitative la importurile in UE de produse industriale provenind din Slovenia, liberalizarea totala a comertului cu aceste produse fiind stabilita pentru 2001. Produsele agricole nu intra sub incidenta acestui acord, care cuprinde insa protocoale pentru produsele textile si imbracaminte, produsele din otel si carbune. Circa 90% dintre produsele de provenienta slovena au acces liber pe piata UE.
Negocierile de aderare aflate in curs, s-au incheiat pentru 11 din cele 29 de capitole, in aprilie 2000.
In cadrul strategiei de pre-aderare, guvernul Sloveniei a adoptat, la 13 aprilie 2000, Programul National de Implementare a Acquis-ului Comunitar pana la sfarsitul anului 2002. Acesta include legile fundamentale ce trebuie adoptate pentru ca Slovenia sa devina membru cu drepturi depline al UE, regulamentele si institutiile necesare implementarii acquis-ului comunitar. Principalele elemente ce trebuie avute in vedere de catre autoritati sunt:
· reforma sistemului de pensii;
· implementarea urmatoarelor etape ale reformei;
· reforma in sistemul public de sanatate;
· programul national de sanatate;
· reforma sistemului financiar;
· privatizarea bancilor;
· privatizarea companiilor de asigurari;
· deschiderea sectorului asigurarilor pentru investitorii straini;
· introducerea unui nou sistem de plati in tranzactiile comerciale;
· reforma sistemului utilitatilor publice;
· liberalizarea preturilor;
· reforma in sectorul antreprenorial;
· dezvoltarea cadrului legislativ si institutional;
· incurajarea investitiilor straine;
· reforma in administratia publica, administratia locala si serviciile publice;
· reforma in agricultura si industria alimentara;
· stabilirea unor reguli stricte in cadrul controlului sanitar -; veterinar;
· stabilirea unui cadru legal privind monitorizarea si controlul pietei agricole;
· reforma sistemului salarizarii si controlul pietei fortei de munca.
Slovenia a beneficiat de ajutorul UE in vederea atingerii scopurilor propuse pentru aderare inca din 1992. Astfel, in perioada 1992 -; 1999, prin programele PHARE au fost alocate peste 240 mil. EURO. Conform Agendei 2000, in perioada urmatoare, 2000 -; 2006, fondurile alocate prin aceste programe se vor dubla fata de perioada anterioara.
Acorduri bilaterale Slovenia -; Romania
Semnatara a numeroase acorduri de comert liber, membra a Acordului CEFTA si AELS, tara candidata la integrarea in Uniunea Europeana, Slovenia se identifica ca un important partener comercial al Romaniei.
In domeniul schimburilor economice
Raporturile economice dintre Romania si Republica Slovenia se desfasoara in baza urmatorului cadru juridic:
· Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea economica (semnat la 22 aprilie 1994 la Bucuresti, aprobat cu HG 549/12.08.1994, publicat in MO 272/27.09.1994 si intrat in vigoare la dat de 21.02.1995);
· Acord de promovare si protejare reciproca a investitiilor (semnat la Bucuresti la 24.01.1996, aprobat prin Legea 64/03.07.1996, publicata in MO 122/10.07.1996 si intrat in vigoare la data de 24.11.1996);
· Acord de Aderare a Romaniei la CEFTA (semnat la Bucuresti la 12.04.1997, aprobat prin Legea 90/29.05.1997 si D 201/30.05.1997 si intrat in vigoare la 1.07.1997);
· Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea stiintifica si tehnologica, semnat la Bled la 12.05.2000.
· Cadrul juridic urmeaza a fi completat cu:
· Conventia dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale.
· Alte acorduri de colaborare in domeniile fito-sanitar si sanitar-veterinar, al transporturilor, turismului etc.
In domeniul cooperarii economice
Pana la finele lunii aprilie 2000, erau inregistrate in Romania 12 societati mixte romano-slovene, cu un capital total investit de 0,150 mil. USD (locul 88).
In domeniul cooperarii economice au fost realizate urmatoarele actiuni:
· in baza unor contracte pe termen lung si a unor aranjamente bancare s-au exportat masini-unelte si s-au importat componente, matrite, profile din oteluri speciale (Masinexportimport Bucuresti si Kovinotehna Celje);
· instalarea in Romania a unor centrale telefonice automate, cu plata in decurs de 3 ani, prin livrari de produse romanesti.
In ultimii sapte ani, s-a derulat un contract de cooperare in domeniul tractoarelor in valoare de 26 mil. USD, intre Tractorul UTB Brasov si firma slovena TRGOPREVOZ -Lenart, constand in livrarea (sub forma de CKD-uri) de tractoare romanesti UNIVERSAL, al caror montaj final s-a realizat in Slovenia (400-600 buc. anual), iar plata s-a efectuat prin livrari de marfuri slovene (alternatoare, acumulatori, oteluri aliate, ferocrom), ca importuri de completare pentru uzine de la Brasov.
In cursul anului 1999, s-au exportat in Slovenia peste 360 buc. tractoare in valoare de 2,5 mil. USD, plata facandu-se prin transfer bancar sau in contrapartida cu diverse produse slovene.
De asemenea, firma TRGOPREVOZ Lenart, in colaborare cu firma Tractorul UTB Brasov intentioneaza sa exporte tractoare romanesti pe piata Bosniei si Hertegovinei in baza unei linii de credit pusa la dispozitie de guvernul sloven.
Se afla in faza de negociere urmatoarele actiuni de cooperare economica intre Romania si Slovenia:
· cooperare in domeniul productiei si livrarilor reciproce de substante farmaceutice si medicamente intre firmele LEK-Ljubljana si KRKA - Novo Mesto si I.M. Bucuresti;
· cooperare in domeniul echipamentelor de telecomunicatiilor (ELECTRONUM si ELECTROMAGNETICA Bucuresti cu ISKRA Kranj si AUTO-TEHNA Ljubljana;
· cooperare in domeniul productiei si livrarilor reciproce de lacuri si vopsele (Romferchim Bucuresti si Color Medvode);
· cooperare intre firma slovena NIEROS METAL Slovenj Gradec si INDUSTRIALEXPORT Bucuresti pentru productia si comercializarea de utilaje si instalatii pentru industria alimentara;
· cooperare in domeniul serviciilor (transporturi, turism) sau al constructiilor inclusiv prin realizarea de investitii in tara noastra (actiuni in faza exploratorie).
In ceea ce priveste actiunile initiate de Romania in vederea dezvoltarii schimburilor comerciale bilaterale, acestea se prezinta astfel:
· Desfasurarea celei de-a II-a sesiuni a Comisiei mixte romano-slovene de colaborare economica (17-18 mai 1999 la Ljubljana). in cadrul Comisiei mixte s-au purtat discutii referitor la dezvoltarea cooperarii in urmatoarele domenii: industria constructoare de masini, energie, transporturi, finante-banci, lucrari publice, standardizare si clasificare, agricultura, stiinta si tehnologie, protectie sociala etc. Partile au convenit, prin Protocolul semnat, o serie de cai si mijloace menite sa conduca la dezvoltarea si diversificarea, pe mai departe, a raporturilor economice romano-slovene.
· Vizita primului-ministru al Guvernului Romaniei, in Slovenia (9-11.06.1999 la Ljubljana).
· Vizita oficiala in Slovenia a domnului Emil Constantinescu, Presedintele Romaniei(nov. 1999).
· Promovarea la export a autoturismului de teren ARO 10 Diesel si a autoturismului CIELO pe piata slovena si a tarilor limitrofe.
· Participarea unui grup de firme romanesti la Targul de Mobila (21-25 sept. 1999 la Ljubljana).
· Participarea traditionala a firmelor slovene la diverse manifestari expozitionale in Romania (TIBCO; TIB; INDAGRA etc).
· Seminarul "How to do business with Romania" organizat de Camera de Comert si Industrie a Sloveniei in colaborare cu Ambasada Romaniei la Ljubljana (23 martie 2000, Maribor), la care au participat peste 90 firme slovene interesate sa dezvolte relatii de afaceri cu Romania.
· Participare la Conferinta privind strategia de dezvoltare a statelor sud-est europene (17-19 aprilie 2000, Ljubljana) convocata de ministerul sloven al relatiilor economice si dezvoltarii in colaborare cu ministerul de externe britanic.
· Infiintarea in ultima perioada in Romania a unor reprezentante sau filiale ale firmelor slovene sau crearea unor societati mixte (TRIMO; PLUTAL; HELIOS etc.).
Se au in vedere a fi realizate urmatoarele actiuni de cooperare economica:
· Largirea cadrului juridic bilateral prin demararea sau continuarea negocierilor pentru incheierea unor acorduri referitoare la: evitarea dublei impuneri, transporturile rutiere, maritime si aeriene, dezvoltarea turismului, colaborarea in domeniul protectiei plantelor, in domeniul sanitar-veterinar sau in domeniul agriculturii si industriei alimentare, colaborarea in domeniul asistentei sociale etc.;
· Sprijinirea misiunilor economice care se vor deplasa in zona in anul 2000, in organizarea camerelor de comert si industrie (inclusiv judetene), a Ministerului Industriei si Comertului etc.;
· Mobilizarea firmelor romanesti spre a participa la diverse targuri si expozitii organizate in Slovenia (confectii, vinuri, mobila, electrotehnica, materiale de constructie etc.);
· Impulsionarea tratativelor dintre "SLOVENE EXPORT CORPORATION (SID) si EXIMBANK bucuresti privind incheierea unei intelegeri de creditare si garantare a exporturilor de tractoare UNIVERSAL atat pe piata Sloveniei, cat si pe terte piete (Bosnia, Hertegovina, Macedonia, etc.);
· Urmarirea realizarii in comun, de catre societatile romanesti si slovene a unor obiective economice in zonele afectate de conflict, pe linia actiunilor initiate in cadrul Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est;
· Crearea unui Consiliu de Afaceri intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Camera de Comert si Industrie a Sloveniei, menit sa impulsioneze raporturile economice bilaterale, sa duca la o mai buna cunoastere a ofertei de export si de cooperare a celor doua tari;
· Incheierea unui Aranjament de colaborare intre ROMEXPO Bucuresti si LJULJANA FAIR, referitor la participarea firmelor romanesti si slovene, pe baza de reciprocitate la manifestari expozitionale si de promovare, care se organizeaza in cele doua tari;
· Determinarea cat mai multor firme slovene de a participa la TIBCO; TIB; EXPO PETRO-GAZ, INDAGRA, precum si la Targul International de Investitii din acest an;
· Sprijinirea concreta si permanenta a operatorilor economici romani care se deplaseaza pe piata slovena, atat individual, cat si in mod organizat in cadrul diverselor misiuni economice;
· Realizarea unei misiuni economice in Slovenia, in a doua jumatate a lunii septembrie 2000, in organizarea Ministerului Industriei si Comertului si a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.
2.2. Bariere comerciale
Conform legislatiei in vigoare, majoritatea produselor pot fi importate fara restrictii. Exista, totusi, cateva categorii de produse care sunt restrictionate la import, prin intermediul cotelor sau licentelor.
Cotele de import sau masurile echivalente pentru produsele industriale originare din tarile Uniunii Europene, precum si taxele vamale aferente acestora, au fost abolite la intrarea in vigoare a Acordului de Asociere a Sloveniei la UE. Pentru produsele industriale provenite din alte tari, cu care Slovenia a semnat acorduri de comert, importul se realizeaza pe baza cotelor, in functie de prevederile acordurilor respective.
De asemenea, unele produse agro-alimentare sunt supuse acestor cote, care sunt fixate de Ministerul Relatiilor Economice si Dezvoltarii.
Pentru unele produse, al caror import poate destabiliza productia interna, sunt prevazute suprataxe la import.
Toate acordurile de comert liber, incheiate de Slovenia, prevad armonizarea treptata a standardelor, certificarea produselor importate fiind prevazuta pentru unele materii prime si materiale.
In conformitate cu Decretul privitor la determinarea regimului de import/export, sunt necesare aprobari speciale la importul unor categorii de produse, cum ar fi cele alimentare, animale vii, produse destinate consumului general, etc. carora, la intrarea in tara, li se face un control in vederea eliberarii unui permis de import (control sanitar -; veterinar, controlul calitatii, etc.).
La importul produselor farmaceutice, echipamentelor militare, armamentului si munitiei, substantelor explozive si otravitoare, sunt necesare aprobari speciale eliberate de ministerele competente si de Camera de Comert si Industrie.
Cererile pentru obtinerea aprobarii speciale de import trebuie sa contina urmatoarele:
· numele si adresa exacta a beneficiarului produselor;
· clasificarea produselor conform Nomenclatorului Tarifului Vamal de Import;
· descrierea produselor conform nomenclatorului vamal;
· numele substantelor incorporate in produse;
· cantitatea pentru importul careia se solicita aprobarea;
· numele si adresa exportatorului;
· durata pe care se desfasoara importul;
· declaratie privitoare la scopul in care se utilizeaza produsele.
Pentru produsele importate din tarile cu care Slovenia nu are incheiate acorduri de comert liber, sunt prevazute taxe vamale in conformitate cu prevederile acordurilor GATT/OMC.
Bunurile importate trebuie sa satisfaca standardele de calitate si specificatiile tehnice in vigoare in Slovenia la data importului.
Documentele necesare la import sunt:
· declaratia vamala, completata de catre importator sau agentul autorizat al acestuia, pentru toate bunurile supuse procedurilor vamale;
· certificatul de origine, tip EUR 1, EUR 2;
· factura comerciala, in trei exemplare, care trebuie sa includa datele de identificare ale celui care a eliberat-o si ale beneficiarului, descrierea produsului, greutatea bruta si neta, numarul coletelor, taxa de vanzare si pretul;
· alte documente specifice (certificat sanitar -; veterinar, certificat de omologare, certificat de conformitate, etc.).
Taxe vamale
Taxele vamale sunt aplicate produselor provenind din toate tarile, cu exceptia celor cu care Slovenia a incheiat acorduri bilaterale de comert liber, aceste taxe fiind apropiate, ca nivel, de cele practicate de tarile Uniunii Europene.
Taxele vamale sunt ad valorem, calculate la valoarea in vama a produsului importat, valoare stabilita printr-un regulament adoptat conform prevederilor acordurilor GATT/OMC. Din anul 1992, Slovenia aplica prevederile articolului 7 al Acordului GATT/OMC, referitor la valoarea produselor in vama. Pentru mai mult de 95% din importurile Sloveniei, valoarea in vama este stabilita pe baza valorii de tranzactionare.
Slovenia are in vedere reducerea treptata a taxelor vamale de import pentru produsele provenite din terte tari, pana la adoptarea tarifului vamal comun al Uniunii Europene, in anul 2002.
Taxele vamale preferentiale se aplica bunurilor de provenienta din tarile cu care Slovenia a incheiat acorduri de comert liber (tarile Uniunii Europene, AELS, CEFTA, tarile baltice, Croatia, Bosnia-Hertegovina, FRY Macedonia si Israel), acorduri ce prevad scaderea treptata a taxelor vamale, pana la eliminarea lor.
Pentru protejarea economiei interne, legislatia vamala slovena prevede unele masuri, cum ar fi:
· exceptarea de la plata taxelor vamale pentru importul materiilor prime si produselor intermediare destinate productiei de import;
· cote la importul produselor care nu se fabrica in cantitati suficiente in tara, cote care se stabilesc de catre guvern, la propunerea Camerei de Comert si Industrie. Produsele importate in limitelor acestor cote sunt supuse unor taxe vamale reduse, sau chiar sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Cotele sunt fixate anual;
· importuri cu taxe vamele reduse sau exceptate de la plata taxelor vamale, pentru produsele care nu se produc in Slovenia. Aceste produse sunt cuprinse intr-o anexa la Tariful Vamal de Import.
Guvernul poate introduce taxe vamale sezoniere pentru produse agricole neprelucrate, dar care nu influenteaza obligatiile asumate in cadrul Acordului GATT/OMC.
Amendamentele la Legea Vamilor, adoptate in luna mai 1999, in conformitate cu standardele Uniunii Europene, au dus la simplificarea procedurilor de vamuire pentru produsele provenind din UE si terte tari. Astfel, declaratia vamala poate sa fie completata si de un agent autorizat al importatorului, dar, in acest caz, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
· sa prezinte autorizarea scrisa din partea importatorului;
· sa aiba sediul pe teritoriul Sloveniei;
· activitatea sa sa fie inregistrata de catre institutia competenta;
· sa aiba pregatirea necesara.
De asemenea, amendamentele prevad simplificarea modalitatilor de determinare a valorii in vama a produselor perisabile. Rata de schimb folosita pentru determinarea valorii in vama este anuntata periodic de Ministerul Finantelor, pe baza ratei de schimb calculate de Banca Nationala.
Slovenia a semnat Conventia privind importurile si exporturilor temporare -; ATA. Conform legislatiei nationale, importurile temporare de bunuri pot fi exceptate, total sau partial, de la plata taxelor vamale. Timpul limita pe care se efectueaza importul se stabileste de catre autoritatea vamala, in functie de scopul in care a fost importat produsul.
Urmatoarele bunuri pot face subiectul importurilor temporare, exceptate de la plata taxelor vamale:
· echipament profesional;
· bunuri destinate expunerii in targuri si expozitii;
· echipament si material stiintific si educational;
· echipament medical si de laborator;
· materiale destinate ambalarii;
· instrumente de masura si control;
· masini si utilaje destinate producerii bunurilor pentru export;
· bunuri folosite destinate vanzarii prin licitatie;
· bunuri importate temporar pe baza unui contract aprobat;
· obiecte de arta pentru expozitii sau vanzare;
· obiecte din aur, bijuterii si pietre pretioase, in scopul de a le fi verificata autenticitatea;
· filme destinate uzului comercial;
· obiecte (inclusiv masini) destinate publicitatii;
· echipament sportiv sau bunuri de folosinta personala, utilizate pe timpul calatoriei;
· material publicitar;
· bunuri fara valoare comerciala;
· mijloace de transport;
· bunuri gospodaresti folosite de persoanele care domiciliaza temporar in Slovenia.
Exceptarea de la plata taxelor vamale poate fi acordata pentru bunurile importate care raman in proprietatea unui cetatean strain, pe timpul sederii sale in Slovenia. Taxa vamala pentru aceste bunuri este de 3% din taxa vamala normala, daca acestea sunt vandute in tara.
La nivelul anului 1999, aproximativ 40% din importurile de produse industriale provenite din Uniunea Europeana, au fost exceptate de la plata taxelor vamale. Pentru celelalte produse se prevede reducerea treptata a taxelor vamale pana la abolirea acestora la 01.01.2001. Pentru importul de produse agroalimentare, au existat cote, pentru care taxele vamale au fost reduse cu 50% (inclusiv suprataxele) din taxa de baza valabila la 09.06.1996.
In cazul tarilor AELS, peste 50% din importurile de produse industriale ale Sloveniei care provin din aceste tari au fost exceptate de la plata taxelor vamale, in anul 1999, celelalte urmand a fi scutite treptat pe parcursul anului 2000. Pentru produsele agricole provenind din tarile AELS, Slovenia a acordat unele concesii pe baza acordurilor bilaterale individuale, respectiv reducerea taxelor vamale cu 50% pentru produsele importate in cadrul unor cote stabilite.
In comertul cu tarile membre CEFTA, importurile Sloveniei au fost taxate diferentiat. Astfel, importurile de produse industriale din Cehia si Slovacia nu sunt supuse taxelor vamale, in timp ce, importurile de masini si produse din fier si otel provenind din Polonia, sunt supuse unor taxe vamale de 35% din taxele de baza. Importurile a cca. 2% din produsele industriale provenind din Ungaria sunt supuse unor taxe vamale de 30% din taxa de baza, celelalte fiind exceptate. Pentru importurile de produse industriale provenind din Romania, se percep taxe vamale de 25%, iar pentru masini, de 40% din taxa vamala de baza. incepand cu 01.01.1999, produsele industriale importate din Bulgaria sunt scutite de taxele vamale, cu exceptia catorva produse, pentru care taxele vamale sunt de 10% din taxele de baza. Regimul importurilor de produse agricole din tarile CEFTA, cu exceptia unui numar redus de produse pentru care se negociaza concesii bilaterale, este acelasi pentru toate tarile membre. Produsele agricole care nu sunt considerate sensibile se importa fara taxe vamale, iar cele sensibile sunt supuse taxelor vamale la acelasi nivel pentru toate tarile membre.
Etichetare
Produsele importate trebuie sa contina eticheta scrisa in limba slovena, pe care sa se poata citi:
· numele produsului;
· adresa importatorului;
· greutatea/volumul net;
· informatii referitoare la compozitia produsului;
· instructiuni de folosire si depozitare;
· alte informatii necesare utilizatorului (potentialele riscuri pe care le poate prezenta folosirea produsului), obligatorii, in conformitate cu Legea Sigurantei Produselor.
Bunurile de folosinta indelungata trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie (in limba slovena) si de lista unitatilor de service autorizate in Slovenia.
Zone libere
Legea zonelor libere prevede ca, acestea pot fi deschise de persoanele juridice care fac dovada existentei resurselor necesare derularii activitatii in interiorul acestor zone, precum si al respectarii conditiilor tehnice, organizatorice si ecologice impuse unor astfel de activitati. Persoanele juridice straine pot infiinta zone libere numai prin intermediul unei societati inregistrate in Slovenia si pot opera in aceste zone pe baza unui contract incheiat cu o companie slovena care a infiintat zona respectiva.
Aprobarea pentru infiintarea unei zone de comert liber este data de Ministerul Relatiilor Economice si Dezvoltarii. Cererea adresata in acest sens trebuie sa contina, in afara informatiilor cerute de articolul 7 din lege, suficiente date care sa permita o analiza economica exacta si luarea unei decizii privind oportunitatea infiintarii unei astfel de zone, precum si a unei decizii cu privire la supravegherea vamala a operatiunilor comerciale. Astfel de cereri se adreseaza si Ministerului Afacerilor Economice, Ministerul Finantelor si Administratiei Vamilor.
De asemenea, trebuie completate cererile privind acordarea unor facilitati, proprii zonelor libere (reduceri ale impozitului pe profit, a TVA, etc.).
In cadrul zonelor libere se pot desfasura urmatoarele activitati:
· productie si service;
· comert en gros;
· comert cu amanuntul, numai pentru produsele utilizate in interiorul zonei libere;
· servicii financiar -; bancare;
· servicii de asigurari si reasigurari pentru activitatile sus-mentionate.
Societatile care isi desfasoara activitatea in interiorul zonelor libere beneficiaza de urmatoarele facilitati:
· exceptarea de la plata TVA pentru importul de echipamente, materiale si servicii destinate productiei pentru export;
· reducerea impozitului pe profit, de la 25% (rata normala a impozitului pe profit), la 10%;
· reducerea cu 50% a taxei aferente investitiilor imobiliare;
· reducerea impozitului pe salarii cu pana la 50% pe o perioada de 6 luni.
In conformitate cu Legea Vamilor, societatile comerciale care opereaza in interiorul zonelor libere trebuie sa respecte urmatoarele conditii, ce permit desfasurarea in bune conditii a controlului vamal:
· sa tina o evidenta separata pentru activitatile desfasurate in zona libera;
· activitatile comerciale sa fie desfasurate pe baza de contracte cu societatea care a infiintat zona libera;
· bunurile importate in zona libera pot ramane aici pe o perioada nedefinita, cu exceptia produselor agroalimentare, pentru care sunt fixate termene limita;
· accesul in zona libera se face numai sub control vamal;
· operatorii sunt obligati sa permita autoritatilor vamale sa-si exercite controlul asupra activitatilor din zona libera;
· societatile care isi desfasoara activitatea in interiorul zonei libere au obligativitatea sa tina evidenta bunurilor importate/exportate in/din zona libera, precum precum si a celor consumate, pentru a putea fi controlate de autoritatile vamale;
· toate activitatile desfasurate in zona libera trebuie notificate autoritatilor vamale;
· activitatile desfasurate in interiorul zonei libere nu trebuie sa afecteze sanatatea populatiei sau mediul inconjurator;
· bunurile care parasesc zona libera trebuie supuse taxelor vamale.
3. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMANIA -; SLOVENIA
Republica Slovenia ocupa, la finele anului 2000, locul 26 in exportul total al Romaniei (cu 55,43 mil. USD) si locul 32 in importul total (cu 55,4 mil. USD), soldul cifrandu-se la + 23 mii USD. De remarcat ar fi faptul ca, dupa patru ani consecutivi (1996-1999), in care s-a inregistrat un deficit al balantei comerciale, in anul 2000 aceasta s-a echilibrat.
Ponderea Sloveniei in totalul exportului romanesc s-a cifrat la finele anului 2000 la 0,27%, iar in totalul importului, la 0,21%.
Volumul exporturilor romanesti catre Slovenia a marcat in anul 2000, comparativ cu anul precedent, o crestere de aproape 29%, iar in comparatie cu anul 1996, cresterea a fost de cca. 156,3%.
Din analiza structurala a schimburilor comerciale realizate intre Romania si Slovenia in anul 2000 reies urmatoarele aspecte:
1. Export: cele mai importante ponderi le detin urmatoarele grupe de produse: combustibili (55,3%); lemn, carbune de lemn si articole de lemn (10,7%); tractoare (6,4%), aluminiu si articole din aluminiu (5%) si fructe comestibile (4%), care au acoperit 81% din totalul exportului;
2. Import: cele mai importante ponderi le detin urmatoarele grupe de produse: produse farmaceutice (27%); hartie si carton (10,6%); reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive (7,8%); masini, aparate si materiale electtrice (7,7%); uleiuri esentiale si rezinoide (7,7%); cauciuc si articole din cauciuc (6,2%) si materiale plastice (3,7%), care au acoperit aproape 70% din totalul importurilor.

Evolutia fluxurilor comerciale Romania -; Slovenia

Evolutia schimburilor comerciale Romania -; Slovenia, in perioada 1996-2000
- mii USD Cod SA Denumirea marfii 1996 1997 1998 1999 2000
0 TOTAL Export 21621 16375 33403 43119 55426
Import 25091 28013 46169 46495 55403
Sold -3469 -11638 -12766 -3377 23
2 CARNE SI ORGANE COMESTIBILE Export 350 331 127 121 0
Import 0 335 1179 1842 677
Sold 350 -4 -1052 -1721 -677
5 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA Export 26 40 14 0 0
Import 17 20 0 0 0
Sold 10 20 14 0 0
6 PLANTE VII SAU PRODUSE DE FLORICULTURA Export 115 208 236 175 141
Import 0 0 0 0 0
Sold 115 208 236 175 141
7 LEGUME, PLANTE, RADACINI SI TUBERCULI ALIMENTARI Export 2 24 0 35 1
Import 0 0 7 0 3
Sold 2 24 -7 35 -2
8 FRUCTE COMESTIBILE; COJI DE CITRICE SI DE PEPENI Export 1813 2045 3099 2978 2178
Import 14 12 0 0 0
Sold 1799 2033 3099 2978 2178
11 PRODUSE ALE IND. MORARITULUI; MALT, AMIDON, INULINA Export 0 0 0 0 0
Import 9 0 103 0 6
Sold -9 0 -103 0 -6
12 SEMINTE SI FRUCTE; PLANTE IND.SI MEDICINALE Export 0 5 0 0 2
Import 0 0 137 129 231
Sold 0 5 -137 -129 -229
15 GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA Export 354 0 1258 244 0
Import 0 35 32 0 0
Sold 354 -35 1226 244 0
16 PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE, CRUSTACEE, MOLUSTE SI ALTELE Export 0 30 0 0 0
Import 143 217 429 178 336
Sold -143 -188 -429 -178 -336
23 REZIDUURI SI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE Export 286 316 449 61 40
Import 0 46 38 337 290
Sold 286 270 411 -276 -250
25 SARE; SULF, PAMINTURI SI PIETRE; IPSOS, VAR SI CIMENT Export 8 0 0 0 0
Import 0 15 27 1 22
Sold 8 -15 -27 -1 -22
27 COMBUSTIBILI; ULEIURI MINERALE; MATERII BITUMINOASE Export 4439 3839 12030 25458 30636
Import 35 0 97 0 0
Sold 4404 3839 11933 25458 30636
28 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE Export 73 138 166 0 16
Import 564 746 2029 956 942
Sold -492 -607 -1864 -956 -926
29 PRODUSE CHIMICE ORGANICE Export 4440 1054 516 447 727
Import 735 477 289 233 230
Sold 3705 576 227 215 497
30 PRODUSE FARMACEUTICE Export 1 1 58 2 0
Import 6686 8027 12917 13818 14792
Sold -6685 -8026 -12859 -13816 -14792
32 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE Export 0 0 0 0 16
Import 292 117 399 398 778
Sold -292 -117 -399 -398 -762
33 ULEIURI ESENTIALE SI REZINOIDE; PRODUSE DE PARFUMERIE Export 5 1 0 217 233
Import 383 1377 3405 3483 4287
Sold -377 -1376 -3405 -3266 -4056
34 SAPUN, PRODUSE ORGANICE TENSIO-ACTIVE Export 0 64 0 3 0
Import 1044 764 697 399 265
Sold -1044 -700 -697 -396 -265
35 SUBSTANTE ALBUMINO-IDALE; AMIDON MODIFI-CAT; CLEIURI; ENZIME Export 0 0 0 0 0
Import 52 0 37 21 38
Sold -52 0 -37 -21 -38
38 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE Export 0 0 10 35 0
Import 49 55 116 240 243
Sold -49 -55 -106 -205 -243
39 MATERIALE PLASTICE SI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC Export 274 30 17 56 99
Import 260 672 1345 1448 2047
Sold 14 -642 -1328 -1392 -1948
40 CAUCIUC SI ARTICOLE DIN CAUCIUC Export 74 1 1 18 26
Import 18 954 2137 2411 3437
Sold 56 -952 -2136 -2393 -3411
41 PIEI BRUTE (ALTELE DECIT BLANURILE) SI PIEI TABACITE Export 73 433 152 0 488
Import 18 267 124 357 962
Sold 55 167 28 -357 -474
42 OBIECTE DIN PIELE; ARTICOLE DE CURELARIE Export 91 1 0 0 0
Import 0 2 0 11 34
Sold 91 -1 0 -11 -34
44 LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DE LEMN Export 563 496 462 1186 5948
Import 4 6 65 68 624
Sold 559 490 397 1118 5324
48 HIRTIE SI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA Export 12 20 191 248 269
Import 2043 2397 3595 3526 5877
Sold -2031 -2377 -3404 -3278 -5608
49 CARTI, ZIARE, ILUSTRATE, IMPRIMATE, MANUSCRISE, TEXTE, Export 0 0 0 5 0
Import 7 44 109 574 572
Sold -7 -44 -109 -569 -572
51 LINA, PAR DE ANIMALE; FIRE SI TESATURI DIN PAR DE CAL Export 0 0 0 0 0
Import 505 536 168 36 96
Sold -505 -536 -168 -36 -96
52 BUMBAC Export 0 0 147 4 174
Import 187 164 113 428 1287
Sold -187 -164 34 -424 -1113
54 FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE Export 0 0 1 31 30
Import 968 730 583 501 1177
Sold -968 -730 -582 -470 -1148
55 FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE Export 0 119 290 323 322
Import 0 149 186 43 264
Sold 0 -30 104 281 58
56 VATA, PISLA; FIRE SPECIALE; SFOARA, CORDOANE, FRINGHII Export 1 0 1 1 45
Import 1 43 154 112 104
Sold 0 -43 -154 -111 -59
61 ARTICOLE SI ACCESORII DE IMBRACAMINTE DIN TRICOTAJE Export 5 8 32 129 87
Import 484 323 93 195 29
Sold -479 -315 -61 -66 58
62 ARTICOLE DE IMBRACAMINTE SI ACCESORII Export 6 0 36 0 570
Import 7 21 15 4 210
Sold -1 -21 21 -4 360
64 INCALTAMINTE, GHETRE SI ARTICOLE SIMILARE Export 399 198 264 199 224
Import 176 163 195 53 569
Sold 223 35 69 146 -344
68 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA Export 23 9 7 0 15
Import 813 945 997 931 679
Sold -790 -936 -990 -931 -664
69 PRODUSE CERAMICE Export 437 260 338 43 18
Import 0 10 10 20 32
Sold 437 250 328 23 -14
70 STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA Export 0 0 7 5 5
Import 389 524 725 706 444
Sold -389 -524 -718 -702 -439
72 FONTA, FIER SI OTEL Export 43 851 1605 1737 2538
Import 1939 1110 1292 1961 1264
Sold -1896 -259 314 -224 1274
73 PRODUSE DIN FONTA, FIER SAU OTEL Export 230 228 288 1897 303
Import 278 188 330 492 606
Sold -48 41 -42 1406 -303
76 ALUMINIU SI ARTICOLE DIN ALUMINIU Export 504 860 1674 894 2753
Import 4 31 12 165 176
Sold 500 829 1663 729 2577
82 UNELTE SI SCULE, TACIMURI DIN METALE COMUNE Export 21 18 9 16 34
Import 22 8 2 36 105
Sold -1 11 6 -20 -71
83 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE Export 5 0 0 0 0
Import 211 180 389 608 759
Sold -206 -180 -389 -608 -759
84 REACTORI NUCLEARI, BOILERE, MASINI SI DISPOZITIVE MECANICE Export 520 127 933 462 258
Import 2432 2505 4357 4407 4304
Sold -1912 -2378 -3425 -3945 -4046
85 MASINI, APARATE SI MATERIALE ELECTRICE Export 112 250 90 239 715
Import 1994 1956 5250 4200 4287
Sold -1882 -1706 -5160 -3962 -3572
86 VEHICULE SI ECHIPAMENTE PENTRU CAILE FERATE Export 0 1 0 5 5
Import 155 6 147 162 0
Sold -155 -4 -147 -156 5
87 AUTOMOBILE, TRAC-TOARE, BICICLETE, ALTE VEHICULE Export 4313 2656 6927 3961 3589
Import 23 141 128 156 58
Sold 4289 2515 6799 3805 3531
90 INSTRUMENTE SI APARA-TE OPTICE, FOTOGRA-FICE, CINEMATOGRAFICE Export 4 0 0 0 3
Import 303 135 592 239 532
Sold -299 -134 -592 -239 -529
94 MOBILA; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT Export 161 395 1127 1239 1069
Import 58 289 256 282 1082
Sold 102 106 872 957 -13
95 JUCARII, JOCURI, ARTICOLE DE DIVERTISMENT Export 910 1193 818 545 1727
Import 758 989 499 136 252
Sold 152 203 319 409 1475
96 ARTICOLE DIVERSE Export 0 2 0 0 0
Import 52 48 119 85 98
Sold -52 -46 -119 -85 -98